Noul cod fiscal: Mi s-a mărit de 20 (două zeci) de ori impozitul pentru un garaj

primtm1

Noul cod fiscal a fost prezentat de o parte a presei ca „relaxare fiscală”. Au existat însă și articole în care se atrăgea atenția că impozitele pe locuințe pot crește chiar și de 20 de ori (linc), dacă în locuința respectivă se desfășoară activitate comercială.

Nu credeam că se referă la mine situația asta, dar m-am înșelat. Am un garaj de 12,5 mp în coproprietate cu soră-mea, moștenit de la tata, aflat sub blocul în care dețin și un apartament. De fapt, garajul e atașat apartamentului, e pe aceeași carte funciară cu apartamentul și cu o boxă. Anul acesta am închiriat garajul unor băieți care să-și facă acolo depozit pentru o firmă pe care voiau s-o înceapă. Citind cu superficialitate codul fiscal, am crezut că dacă nu se deduc cheltuieli de utilități la locul respectiv, nu se va aplica creșterea de impozit. Așadar, după ce am înregistrat contractul la ANAF, ca să plătesc impozitul pe venit și asigurarea de sănătate aferentă acestui venit, m-am dus și la Primărie, să le spun că garajul respectiv e închiriat unei firme. Debirocratizarea anunțată de guvernanți înseamnă că nu mai e destul să anunți închirierea la ANAF, trebuie s-o faci și la primărie. Am dat declarație că nu se deduc nici un fel de utilități, convins că prin asta am evitat creșterea impozitului pe proprietate. De fapt, nici nu există utilități care s-ar putea deduce la garajul ăla, că nu este încălzit, de ani de zile a fost debranșat de la apă, iar becul care există n-are contor separat (nici n-ar merita cheltuiala cu montarea unui contor la consumul mărunt de acolo), așa că nici cheltuiala cu energie electrică de la garaj nu va fi deductibilă pentru firma care funcționează acolo. Continuă lectura

Miercuri 15 iunie ora 17: Miting neautorizat de protest împotriva schimbării denumirii podului Decebal din Timișoara

podDecebalPrin hotărîrea 216 din 27 mai 2016 (linc) Consiliul Local Timișoara a hotărît, printre altele, schimbarea denumirii podului „Decebal” în „Traian” (linc). Pe de altă parte, denumirea de „Decebal” este atribuită unui alt pod din Timișoara, care se numea pînă acum podul Dacilor și se află lîngă vechiul pod Decebal, tot în zona pieței Traian.

În hotărîre e scris:

Art.1: Se redenumesc 8 poduri peste Bega din Municipiul Timişoara şi se păstrează denumirile celorlalte poduri, conform Anexei nr. 1 – Lista cu denumirile podurilor peste Bega din Municipiul Timişoara şi Anexei nr. 2 – Planurile de situaţie ale podurilor, care fac parte integrantă din prezenta hotarîre.

iar în anexă se precizează: Continuă lectura

Primăria Timişoara, non-combat în procesul cu proprii angajaţi

În 2009, cu mare viteză s-a judecat procesul între Sindicatul Salariaţilor din Primăria Timişoara şi Serviciile aflate în subordinea Consiliului Local Timişoara şi municipiul Timişoara, reprezentat de primar, Consiliul Local Timişoara şi diferite Direcţii subordonate Primăriei Timişoara. Procesul a făcut obiectul dosarului 875/30/2009 (linc) şi, chiar la primul termen de judecată, s-a isprăvit prin admiterea acţiunii sindicatului şi acordarea către salariaţii primăriei Timişoara şi serviciilor din subordinea acesteia a sporurilor de 25% din salariu de bază pentru suplimentul postului şi alte 25% din salariul de bază, pentru suplimentul corespunzător treptei de salarizare. Hotărîrea judecătorească a rămas definitivă prin nerecurare. Continuă lectura

Conferinţă la Timişoara: De ce nu mai avem nevoie de comunişti. Vremelnică suspendare a activităţii blogului

Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului condus de Marius Oprea mi-a trimis prin e-mail o invitaţie la o expoziţie şi conferinţă pe care o va organiza la Timişoara în 11 martie 2011, cu prilejul aniversării Proclamaţiei de la Timişoara (linc). Coorganizatori ai evenimentului sînt Societatea Timişoara, Primăria Timişoara, Biblioteca Universitară Eugen Todoran, Fundaţia Konrad Adenauer, Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj şi muzeele de istorie din Aiud şi Turda. Expoziţia se numeşte „Numitorul comun – moartea”, iar conferinţa, care va fi ţinută de Marius Oprea, „De ce nu mai avem nevoie de securişti”. Cu acest prilej va fi prezentat şi filmul documentar „Vînătorul de securişti”.

Din motive medicale probabil nu voi participa la această conferinţă, şi din aceleaşi motive activitatea pe acest blog este acum suspendată (acest articol a fost programat în avans). Durata estimată a suspendării: 2 săptămîni. În această perioadă şi aprobarea comentariilor la articole ar putea întîrzia, dar comentatorii vechi nu au nevoie de aprobare.

Pentru cei interesaţi prezint afişul evenimentului:

Nou atac al ideologiei statului maximal la Timişoara: obligaţia de a împrejmui orice teren particular

Consiliul Local Timişoara, dominat de adepţii ideologiei statului maximal, a mai născocit o problemă de interes public care trebuie musai rezolvată: terenurile particulare neîmprejmuite. Proprietarii care nu asigură împrejmuirea terenurilor pe care le deţin sub orice formă legală şi nu pun un panou pe care să scrie „proprietate privată” pe acestea riscă amenzi între 1500 şi 2000 de lei (linc).

Conform teoriei filozofice revizuite a statului maximal (Statul Maximal 2.0), statul nu mai ia nici o măsură să rezolve problemele pe care le consideră (deseori abuziv) importante, ci doar trasează sarcini unor cetăţeni şi ameninţă cu amenzi. Asta are avantajul că nu mai trebuie cheltuiţi bani din bugetul statului. Oamenii înşişi vor trebui să cheltuiască pentru problemele pe care le stabileşte aparatul birocratic. Este ceea ce numeam povară parafiscală: nu e vorba propriu zis de impozite, dar e vorba tot de bani ai cetăţenilor pe care aceştia nu-i pot cheltui după bunul plac ci sînt siliţi să-i cheltuie după voia Statului. De obicei fiecare măsură de acest fel afectează doar o minoritate, de aceea protestele sînt anemice. Continuă lectura

Primăria Timişoara a distrus un puiet de măr pe care-l sădisem

Săptămîna trecută o hoardă de angajaţi ai Primăriei Timişoara, înarmaţi cu motocositoare, s-au apucat să taie iarba de lîngă blocul în care locuiesc. Cu acest prilej au tăiat şi un puiet de măr pe care îl sădisem anul acesta. La început i-am dus apă zilnic cu găleata, apoi a fost vreme ploioasă şi n-a mai fost nevoie. Mă bucurasem că puietul s-a prins, dăduse frunze şi începea să crească. Era de peste un metru înălţime, în nici un caz nu se confunda cu iarba din jur. Mă gîndeam deja că peste cîţiva ani copiii cartierului vor avea de unde să culeagă mere, cu puţin noroc şi fiică-mea ar fi putut culege cîteva fructe (dacă copiii de ţigani din zonă le mai lăsau neculese). Au avut grijă angajaţii Primăriei Timişoara să-mi strice bucuria. Continuă lectura

Memorialul Revoluţiei s-ar putea muta la Bastion

Starea în care se afla clădirea Memorialului Revoluţiei în momentul preluării de către asociaţie

Asociaţia „Memorialul Revoluţiei”, administratoarea Centrului Naţional de Informare şi Documentare despre revoluţia din decembrie 1989, conform Legii 152/2000,  care a înfinţat şi un mic muzeu al revoluţiei, s-ar putea muta în bastionul Timişorii, mi-a spus domnul Traian Orban, preşedintele asociaţiei.

În 1998 asociaţia a primit de la primăria Timişoara drept de folosinţă gratuită pe 99 de ani pentru o clădire aflată în stadiul de ruină, în zona centrală a Timişorii. Cu ajutorul donaţiilor şi al subvenţiilor de la buget, asociaţia a reparat şi consolidat respectiva clădire, realizînd şi o extindere a acesteia. S-a realizat un etaj suplimentar şi mansardă în partea care nu este spre stradă, consolidarea întregii clădiri ceea ce a inclus înlocuirea bîrnelor de lemn cu grinzi de beton, sistem de încălzire cu centrală pe gaz, termopane şi repararea generală a clădirii, prefăcută dintr-o ruină într-o casă folosibilă. Apoi însă, ca urmare a Legii 10/2001 promulgată de Ion Iliescu, clădirea a fost retrocedată foştilor proprietari. Ca urmare, asociaţia e în situaţia de a nu mai avea asigurat un sediu. Continuă lectura

Birocraţii de la Primăria Timişoara născocesc noi taxe

Taxă de habitat şi taxă de tranzit pentru camioane sînt noile biruri prin care Primăria Timişoara doreşte să rotunjească veniturile municipalităţii.

Taxa de habitat, de 40 de lei pe an, ar trebui plătită de fiecare persoană cu domiciliu în Timişoara care are în proprietate un teren sau o clădire. Banii adunaţi ar trebui folosiţi pentru reabilitarea faţadelor clădirilor istorice din oraş. Continuă lectura

Clădirea asociaţiei „Memorialul Revoluţiei” – situaţie juridică

Despre problemele pe care le are Asociaţia „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara s-a scris mult în presă. Clădirea în care funcţionează asociaţia, şi în care s-a amenajat un mic muzeu al revoluţiei, era o ruină nelocuibilă în momentul în care Primăria Timişoara a hotărît să o concesioneze gratuit pentru 99 de ani asociaţiei „Memorialul Revoluţiei”, cu condiţia ca asociaţia să se ocupe de repararea clădirii. Ceea ce s-a şi făcut, cu bani de la bugetul statului, după ce prin legea 152/2000 Memorialul Revoluţiei a fost declarat de interes naţional. Însă respectiva clădire fusese naţionalizată, iar după apariţia Legii 10/2001 foştii proprietari au cerut şi obţinut restituirea clădirii. Norocul lor, că în loc de o clădire în ruină au primit înapoi o clădire reparată şi consolidată, ba încă şi cu un etaj suplimentar în partea din spate, construit de asociaţia „Memorialul Revoluţiei”. Asociaţia, condusă de Traian Orban, a refuzat pînă acum să evacueze clădirea. Foştii proprietari au intrat deocamdată doar în posesia spaţiilor comerciale de la parter.

De pe saitul Primăriei Timişoara prezint o informare  de acum un an despre clădirea în care funcţionează asociaţia „Memorialul Revoluţiei”:

Informare privind imobilul din Timişoara, str. Ungureanu nr. 8 (Memorialul Revoluţiei)
25.01.2008

Imobilul din Timişoara, str. Ungureanu nr.8, înscris în CF nr.118 Timişoara, nr.top.309 a trecut în proprietatea Statului Român în folosinţa Sfatului Popular al Oraşului Timişoara, în baza Decretului nr.92/1950 cu titlu de naţionalizare.
În anul 1990 clădirea a fost închiriata la Societatea caritativă HILFE FUR RUMENIEN cu destinaţia de centru de îndrumare, documentare şi bibliotecă care a început lucrările de consolidare a imobilului şi care au fost sistate, valoarea acestora fiind foarte redusă. În data de 19.05.1993 societatea a predat imobilul reziliindu-se contractul de închiriere.
În anul 1993 încăperi în suprafaţa de pînă la 50 mp. au fost repartizate şi închiriate beneficiarilor Legii nr.42/1990: Juravle Petre, Moţăţeanu Eugen, Bîrlădeanu Petrache, Mustaţă Constantin, Tonenchi Mircea.
Consiliul Local al Municipiului Timişoara, prin HCL nr. 62/31.03.1998 a avizat includerea imobilului din Timişoara, str. E. Ungureanu nr. 8 în lista monumentelor de valoare naţională Categoria B.
Consiliul Local al Municipiului Timişoara, prin HCL nr. 63/31.03.1998, atribuie în folosinţa gratuită imobilul din Timişoara, str. Ungureanu nr.8, Asociaţiei Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989, pe o perioadă de 99 de ani (cu excepţia spaţiilor ce au fost atribuite în baza Legii 42/1990) cu condiţia executării lucrărilor de consolidare, restaurare, reparaţii şi amenajări ale imobilului.
Guvernul României prin ORDONANŢA nr. 46/30.01.2000 declară ansamblu de interes naţional, sub denumirea de „Memorialul Revoluţiei – Decembrie 1989”, complexul format din 12 monumente, complexul memorial din Cimitirul Eroilor precum şi Centrul Naţional de Documentare, Cercetare şi Informare Publică despre Revoluţia din România, situat în municipiul Timişoara, judetul Timiş. Finanţarea activităţilor de punere în valoare, de cercetare, de studii şi de personal al ansamblului „Memorialul Revoluţiei – Decembrie 1989” se asigură prin bugetul Ministerului Culturii, precum şi din fondurile Asociaţiei „Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989”, constituite potrivit legii.
Imobilul a fost revendicat în baza Legii nr. 10/2001, dosar administrativ nr.1298, care a fost soluţionat prin DISPOZIŢIA NR. 2122 din data de 07.10.2004.
Prin acea dispoziţie s-au retrocedat în natură cele 4 spaţii cu altă destinaţie decît aceea de locuinţă situate la parterul clădirii iar pentru restul clădirii ocupate de către Asociaţia Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 s-au acordat despăgubiri în valoare de 12.127.221.000 lei din care 9.274.574.000 lei – construcţii şi 2.852.647.000 lei – teren.
Primăria Municipiului Timişoara a pus în aplicare DISPOZIŢIA nr. 2122/07.10.2004 predînd la data de 15.11.2004 proprietarelor Teodorescu Margareta Alexandra şi David Cristina Anca cele 4 spaţii cu altă destinaţie situate la parterul clădirii împreună cu chiriaşii: Juravle Petre, Bîrlădeanu Petrache, Tonenchi Mircea şi Moţăţeanu Eugen.
De asemenea, pentru al cincilea spaţiu (SAD 5) s-a dispus acordarea de despăgubiri către cele două revendicatoare, suma acestora fiind de 12.127.221.000 lei.
Dupa emiterea dispoziţiilor revendicatoarele au solicitat anularea parţială a Dispoziţiei nr.2122/07.10.2004 în sensul restituirii în natură şi a celui de-al cincilea spaţiu (SAD 5) pentru care au fost acordate despăgubiri.
Pe rolul Tribunalului Timiş, cauza a fost înregistrată în Dosar nr.1103/C/2006.
La termenul din 11.04.2006 reprezentantul Primăriei a depus întîmpinare la contestaţia formulată de către reclamante, prin care am solicitat respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată şi nelegală, întrucît SAD-ul 5 din imobilul respectiv fiind declarat ansamblu de interes naţional, sub denumirea de „Memorialul Revoluţiei – Decembrie 1989” – Centrul Naţional de Documentare Cercetare şi Informare Publică despre Revoluţia din România, aşa cum prevede OG nr.46/2000, nu poate fi restituit în natură, motiv pentru care s-au acordat despăgubiri.
În întîmpinare s-a arătat faptul că, în mod corect s-a dispus restituirea în natura doar a SAD-urilor 1, 2, 3 si 4, iar pentru SAD-ul 5 s-au acordat despăgubiri în suma de 12.127.221.000 lei în temeiul Legii 10/2001.
Odată cu modificarea Legii 10/2001 prin Legea 247/2005, art.16 din vechea Legea 10/2001 a fost modificat în sensul că s-au instituit măsuri de restituire a întregilor spaţii aflate în proprietatea Statului Român sau a unităţilor administrativ teritoriale către revendicatori condiţionat însă de menţinerea afecţiunii imobilului pe o perioadă de pînă la 3 ani, în cazul celor enumerate la pct.3 şi 4 din anexa 2 lit.a, sau de 5 ani în cazul celor arătate la pct.1 şi 2 din anexa 2 lit.a.
Prin Sentinţa civilă nr. 1234/PI/23.05.2006 pronunţată de Tribunalul Timiş în Dosar nr. 1103/C/2006 s-a admis cererea formulată de revendicatoarele Teodorescu Margareta Alexandra şi David Cristina Anca, s-a dispus anularea parţială a Dispoziţiei nr. 2122/07.10.2004 emisă de Primarul Municipiului Timişoara în sensul anulării art.5 din dispoziţia amintită şi a obligat Primăria la restituirea în natură a spaţiului SAD nr. 5, evidenţiat în C.F. nr. 118 Timişoara, nr.top 309. 
Primăria a formulat apel împotriva acestei hotărîri.
Prin Decizia civilă nr. 503/23.11.2006 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosar nr. 5903/59/2006 s-a respins apelul formulat de primărie şi cererile de intervenţie formulate în interesul acesteia de către intervenienţii Asociaţia Memorialul Revoluţiei 16 – 22 decembrie 1989 şi de către Ministerul Culturii şi Cultelor Bucureşti.
Împotriva acestei decizii s-a formulat recurs formîndu-se pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Bucureşti Dosarul nr. 5903/59/2006. Instanţa de recurs, prin Decizia civilă nr. 3175/19.04.2007 a respins recursul.
Prin somaţia transmisă de către cabinet avocat Florin Kovacs şi înregistrată la Primăria Municipiului Timişoara, se solicită punerea în executare a sentinţei civile nr. 1234/PI/23.05.06 pronunţată de Tribunalul Timiş in dosarul nr. 1103/C/2006 şi emiterea Dispoziţiei de retrocedare a imobilului, învederîndu-ne faptul că pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc Milici Gheorghe se află Dosarul de Executare nr. 13/EX/2007. Împotriva acestei somaţii primăria a formulat contestaţie la executare care a fost soluţionată prin Sentinţa civilă nr. 3654/11.04.2007, instanţa de judecată respingînd contestaţia la executare.
Prin Dispoziţia Primarului Municipiului Timişoara nr. 1246/05.04.2007 s-a dispus restituirea în natură către revendicatoare a SAD 5, înscris în CF colectiv nr.118 Timişoara, nr.top.309, aflat în folosinţa gratuită a Asociaţiei Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989, cu menţiunea că la art.2 titularilor drepturilor de proprietate le revine obligaţia de a menţine afectaţiunea de interes public – Asociaţia Memorialul Revoluţiei 16 – 22 decembrie 1989 pe o perioadă de 5 ani de la emiterea dispoziţiei conform prevederilor art.16 şi anexei nr.2 lit.a pct.4 din Legea nr. 10/2001 modificată şi completată.
Împotriva Deciziei civile nr. 3175/19.04.2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti am formulat contestaţie în anulare, formîndu-se pe rolul acestei instanţe Dosarul nr. 4574/1/2007 care a avut două termene de judecată, 18.09.2007 şi respectiv 22.01.2008. La termenul din 22.01.2008 cauza a rămas în pronunţare astfel că urmează să se comunice decizia instanţei supreme.
Prin adresa noastra nr. SC2008 – 1347/2008 s-a solicitat Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară eliberarea unui extras de carte funciară în extenso pentru imobilul din str. Ungureanu nr. 8, împreună cu o copie a documentelor care au stat la baza operaţiunilor efectuate în Cartea Funciara nr. 118, după anul 2000. Urmează ca în funcţie de datele pe care le vom obţine, în situaţia în care imobilul s-a înstrăinat fără respectarea dreptului de preemţiune al Consiliului Local al Municipiului Timişoara să se solicite anularea acestui contract de vînzare-cumpărare în baza Legii nr. 10/2001 modificată şi completată.

Biroul Relaţii Publice al Primăriei Timişoara

Ulterior acestei informări, în iulie 2008 Primăria a iscălit un proces verbal de punere în posesie cu foştii proprietari. Viitorul Memorialului este nesigur, în 18 decembrie 2008 ziarul „Adevărul” anunţa chiar că ar fi vorba de „ultima comemorare la Memorialul Revoluţiei”. Primăria a oferit în schimb un spaţiu de 136 metri pătraţi, mult mai puţin decît spaţiul actual al Memorialului.

Minciunile Primăriei Timişoara

Scriam în 17 ianuarie pe acest blog că dreptul de a manifesta liber, revendicare a revoluţiei din 1989, a fost uitat în Timişoara.

Ziarul „Opinia Timişoarei” confirmă că motivele invocate de purtătorul de cuvînt al Primăriei Timişoara pentru interzicerea mitingului comunităţii arabe sînt simple pretexte. Citez din articolul „De ce nu au putut manifesta arabii în Timişoara” de Aurora Mărgeanu:

„organizatorii, timi­şoreni de etnie arabă, doreau să facă un marş  pe traseul B-dul 16 Decembrie – Podul Şaguna – B-dul C.D. Loga – Prefectură, între orele 14-17. Oficial, Flavius Boncea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Timişoara, a motivat că traficul pe această plajă orară este deosebit de intens şi s-ar fi putut genera blocaje de circulaţie. (…) Am cerut şi opinia doctorului Paul Costin, preşedintele Comunităţii Evreilor din Timişoara, care ne-a declarat: „Eu consider că la noi ecumenismul nu se afirmă, ci chiar se practică. Un astfel de marş nu este în spiritul Timişoarei. Cînd a fost război în Kosovo nu ştiu să fi manifestat sîrbii pe stradă la Timişoara. Am fost şi la domnul primar Ciuhandu şi i-am explicat de ce un astfel de marş nu ar fi oportun. El mi-a dat dreptate şi împreună cu şeful Poliţiei Comunitare (directorul executiv Dorel Cojan, n.r.) au hotărât să le respingă cererea”.

Deci, domnul Flavius Boncea, purtătorul de cuvînt al Primăriei Timişoara, ne-a spus minciuni.

„Opinia Timişoarei” face şi o corecţie la afirmaţiile domnului Paul Costin: „în timpul războiului din Kosovo, în Piaţa Unirii, au manifestat peste patru mii de timişoreni sîrbi şi români”.