Dosarele revoluţiei – un sait cu documente despre revoluţia din Timişoara

Cu sprijinul lui Teodor Mărieş şi al asociaţiei „21 Decembrie” a fost lansat saitul Dosarele revoluţiei (linc), care prezintă documente din „procesul celor 25” – primul proces al revoluţiei din Timişoara, care i-a avut ca inculpaţi pe Ion Coman, Radu Bălan, Ilie Matei, Cornel Pacoste, Emil Macri şi alţii (ofiţeri de miliţie şi securitate, activişti de partid). Nu au putut fi trimişi în judecată generalii Nuţă Constantin, Mihale Velicu şi colonelul Moraru Petre, foşti şefi ai Inspectoratului General al Miliţiei care răposaseră (Nuţă şi Mihale ca urmare a prăbuşirii elicopterului cu care erau transportaţi spre Bucureşti iar Moraru sinucis în celulă la Penitenciarul Timişoara).

Am vorbit la telefon cu domnul Mărieş înainte de lansarea saitului şi îmi spunea că fotografierea documentelor s-a făcut de către o echipă a asociaţiei „21 Decembrie”. Dînsul mi-a spus că e vorba de procesul Chiţac-Stănculescu, dar observ acum că e vorba de celălalt mare proces al revoluţiei timişorene. Mă întreb dacă în viitor vom vedea pe acest sait şi dosarul procesului Chiţac-Stănculescu.

Tatulici & Tatomir – Povestea Timişorii (12). Răniţi împuşcaţi în spitalul judeţean?

Un nou fragment din filmul „Povestea Timişorii” realizat de Mihai Tatulici şi Virgil Tatomir şi difuzat în 1991 la TVR. Comentariile mele sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele 11 fragmente prezentate pe acest blog:
– 15 decembrie 1989
– 16 decembrie 1989
– În jurul lui Tokes
– Dezvoltarea mişcării revoluţionare în 16 decembrie 1989
– Lupte între manifestanţi şi forţele de ordine
– Calea Lipovei şi Girocului, 17 decembrie 1989
– Groapa comună din cimitirul eroilor
– Catedrală, 17-18 decembrie 1989
– Recapitulare prima parte
– Guşă şi Stănculescu la proces
– Amintiri din arest

Transcriere înregistrare:

Răniţi împuşcaţi în spital în timpul revoluţiei. Cazul Remus Tăşală (video)

Vedeţi mai jos o înregistrare video în care vorbesc despre cazul Remus Tăşală (născut în 6 mai 1966 la Timişoara, sculer-matriţer la Dacia service), împuşcat în timpul revoluţiei în Piaţa 700. Am dat declaraţia, pare-mi-se pentru un film al Luciei Hossu Longin. Toţi martorii spun că Remus Tăşală avea doar o rană superficială la gît, ceea ce e confirmat şi de registrul de gardă de la spitalul oftalmologic, unde Tăşală a fost dus iniţial. Apoi a fost transportat la spitalul judeţean, unde a murit. Cadavrul avea o împuşcătură în frunte care nu exista iniţial, ducînd la concluzia că Remus Tăşală a mai fost împuşcat o dată, mortal, în spitalul judeţean. Am cercetat acest caz în 1991, am scris despre el în „Renaşterea Bănăţeană” din 28 martie 1991 şi apoi în cartea „Revoluţia din Timişoara aşa cum a fost” (1995, republicat şi în 1999 în „Revoluţia din Timişoara şi falsificatorii istoriei”). Am anunţat şi procuratura. Îmi amintesc de o discuţie cu un procuror despre înţelesul expresiei „extremitate cefalică”. În certificatul medico-legal de la spitalul judeţean scria că Tăşală a avut rană împuşcată în „extremitatea cefalică”, eu arătam procurorului declaraţiile că Tăşală a fost împuşcat iniţial numai la gît şi procurorul spunea „păi da, a fost împuşcat la ceafă”. A trebuit să-i explic procurorului că „extremitate cefalică” nu înseamnă ceafă, ci cap, fapt pe care şi eu îl aflasem în cursul anchetei.

Transcriere înregistrare: