Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Matei Mircioane despre revoluția din Reșița: „Nu a existat un proiect ’89. Au existat proiecții în capul oamenilor despre cum ar trebui să fie” Decembrie 11, 2017


În 2014, în cadrul ciclului de interviuri „Revoluția română după 25 de ani”, TVR Timișoara i-a luat interviu și reșițeanului Matei Mircioane. Nu cunosc în ce măsură interviul a fost difuzat pe post. În 1989 Mircioane era laborant la Combinatul Siderurgic Reșița.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Milițianul Teodor Pantea despre revoluția din Arad: Șeful securității m-a amenințat cu tribunalul militar (video) Decembrie 8, 2017


Teodor Pantea, căpitan de miliție la Arad în 1989, acum colonel în rezervă, povestește despre revoluția din 1989 într-un interviu acordat TVR Timișoara, în cadrul ciclului de interviuri „Generația ’89, un sfert de veac”.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Ion Coman: „Îmi recunosc în întregime vinovăția… că am transmis ordinul dictatorului de a se deschide foc împotriva demonstranților… Adaug însă că alături de mine răspund direct pentru deschiderea focului în Timișoara, în primul rînd generalii Nuță și Gușe, cărora eu le-am ordonat să tragă” Decembrie 6, 2017


Ion Coman, conducătorul represiunii revoluției de la Timișoara, a dat în 16 ianuarie 1990 o declarație în cadrul urmăririi penale pe care am găsit-o pe saitul dosarelerevolutiei.ro. Declarația este la dosarul „procesului celor 25” al revoluției din Timișoara și o pun acum și la dispoziția cititorilor acestui blog. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele.

Coman a fost osîndit la proces la 15 ani de închisoare. A ispășit efectiv 3 ani și 3 luni, fiind grațiat de președintele Emil Constantinescu.

Procuratura GENERALĂ – Direcția Procuraturilor Militare
Dosar nr.517/P/1989

DECLARAȚIE
a învinuit/inculpat ION COMAN

astăzi 16 luna ianuarie 1990 a cărui identitate s-a stabilit prin Buletinul de identitate nr. ………. eliberat de ……

Numele și prenumele… ION COMAN
Porecla …
Data nașterii (anul, luna, ziua)… 25 martie 1926
Locul nașterii… com. Asan-Aga, jud. Teleorman
Numele și prenumele părinților… Petre și Ioana
Cetățenia… română
Studii… Academia Militară
Situația militară (grad ctg. și centrul militar de care aparține)… satisfăcut – Gral colonel
Locul de muncă ……….
Ocupația… secretar al CC al PCR
Stare civilă (căsătorit, necăsătorit, nr. copiilor)… căsătorit, fără copii minori
Numele și prenumele înainte de căsătorie…
Averea ce posedă… în jur de 300000 lei, pe librete CEC cu soția
Domiciliul… București (…)
Antecedente penale (instanța, faptul, data)… nu are
Apărător…

După ce i s-a adus la cunoștiință obiectul cauzei și i s-au explicat drepturile sale procesuale conform art. 202 al. 3 C. pr. pen. i s-a pus în vedere să declare tot ce știe cu privire la fapta și învinuirea ce i se aduce în legătură cu aceasta și care constă în genocid și complicitate la subminarea economiei naționale (more…)

 

Procuror militar Romeo Bălan despre incendiul din Freidorf (18 decembrie 1989) Noiembrie 24, 2017


În 18 decembrie 1989 în cartierul Freidorf din Timișoara, la ferma agricolă, a izbucnit un incendiu în care au ars niște șire de paie. Mai apoi a circulat zvonul că în locul respectiv au fost arse cadavre ale celor omorîți în revoluție.

În volumul 3 din „Enciclopedia României”, editura „Memorialul Revoluției”, Timișoara 2016, procurorul militar pensionar Romeo Bălan (general în rezervă) dă următoarele explicații legate de incendiul din Freidorf:

INCENDIUL DIN FREIDORF

În seara zilei de 18 decembrie 1989, în jurul orelor 19,30, paznicii Iosif Sava şi Costea Tamaş de la Ferma Zootehnică Freidorf, ce aparţinea de C.A.P. Utvin, au sesizat că mai multe şire de paie au luat foc. Au anunţat imediat pompierii şi conducerea C.A.P.-ului iar apoi s-au deplasat spre depozitul de furaje al fermei. Nu s-au putut apropia din cauza unor focuri de armă, cei doi observînd că s-a deschis focul, inclusiv cu gloanţe trasoare de culoare roşie. Deși nu s-a tras direct spre ei, cei doi nu s-au apropiat de teamă. Acelaşi lucru l-a constatat şi ing. Mircea Lupeş, preşedintele cooperativei, ajuns la faţa locului. Toţi au declarat că în noaptea anterioară plouase abundent, iar paiele erau ude pe exterior, fapt ce i-a dus la concluzia că incendiul nu s-a putut produce din cauza vreunui chibrit sau ţigări aruncate neglijent. Ing. Tiberiu Arăzan, şeful de fermă a declarat ulterior: (more…)

 

Agerpres despre cimitirul săracilor din Timișoara (+ video) Noiembrie 20, 2017


„Tineretul Liber” din 26 decembrie 1989 publică o știre Agerpres care reproduce o relatare a unor reporteri iugoslavi despre morții descoperiți în cimitirul săracilor din Timișoara. Familiile morților, care nu-și găseau rudele dispărute (unele arse la crematoriu, dar pe atunci nu se știa asta), declanșaseră o căutare a acestora prin cimitire și astfel s-a ajuns la dezgroparea unor morți din cimitirul săracilor. Respectivii morți au fost filmați de diferiți reporteri, inclusiv străini, care invadaseră Timișoara din 22 decembrie 1989, cînd, urmare a căderii lui Ceaușescu, se deschiseseră granițele. Mai apoi s-a constatat că morții din cimitirul săracilor nu fuseseră omorîți la revoluție, ci erau morți fără aparținători îngropați de primărie cu puțin timp înainte (în fiecare oraș există asemenea cazuri de persoane pentru care nimeni nu vrea să se ocupe de înmormîntare și atunci trebuie să se ocupe primăria). Faptul că în presă au fost prezentate fotografii cu morții din cimitirul săracilor ca fiind morți din revoluție, ceea ce nu s-a confirmat, a fost folosit apoi ca pretext pentru a pretinde că întreaga revoluție din Timișoara ar fi fost o farsă, că la Timișoara a fost un „fals masacru”. De parcă dacă ăia cîțiva morți din cimitirul săracilor care n-au fost de la revoluție ar infirma existența morților reali ai revoluției din Timișoara (vezi lista lor – linc). Spre comparație, revoluția americană a început cu „masacrul din Boston” (linc), cînd ostașii britanici au deschis focul asupra mulțimii ucigînd 5 (cinci) persoane. Azi, nimeni nu pune la îndoială numele de masacru pentru acea întîmplare.

Este de amintit că pe lîngă morții dezgropați în 22 decembrie 1989 în cimitirul săracilor, au mai fost dezgropați morți la Timișoara și în ianuarie 1990, în cimitirul eroilor (linc). Aceștia erau morți din revoluție, îngropați în 28 decembrie 1989 de autorități pe motiv că nimeni nu se prezentase la morgă să-i ridice.

Redau mai jos corespondența Agerpres conform articolului din „Tineretul Liber”. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele.

Atrocități de nepovestit la Timișoara
Relatări cutremurătoare ale unor reporteri iugoslavi (more…)

 

New York Times: Execuția Ceaușeștilor, criticată de administrația Bush, apărată de doi cetățeni români Noiembrie 10, 2017


New York Times din 29 decembrie 1989 continuă seria de articole despre revoluția română, care era pe atunci un subiect de prim interes pentru întreaga lume, cu un articol despre execuția soților Ceaușescu. Se arată în articol că, pe de o parte, administrația Bush a criticat respectiva execuție, dar pe de altă parte se dă și părerea a doi cetățeni români emigrați în America de Nord, Pavel Câmpeanu, fost coleg de închisoare cu Nicolae Ceaușescu, și Ștefan (Istvan) Tokes, fratele lui Laszlo Tokes, care consideră execuția ca fiind justificată. Redau mai jos tălmăcirea acestui articol.

Căderea lui Ceaușescu
Doi români justifică judecarea în taină și executarea conducătorului

de Eric Pace (more…)

 

Mădălin Hodor: În agenda de serviciu a generalului Ștefan Alexie sînt notate ordinele generalului Iulian Vlad. După ședința C.P.Ex. acesta a ordonat „Se lichidează radical!”… La Timișoara trebuie „să se facă liniște într-o oră” Octombrie 5, 2017


Istoricul Mădălin Hodor, consilier superior în cadrul Direcției de Investigații a CNSAS, publică în revista „22” articolul „Adio, bătrîne asasin!” (linc) consacrat recent răposatului Iulian Vlad, fost șef al Securității Statului. În acest articol domnul Hodor face dezvăluiri interesante cu privire la ordinele date în timpul revoluției de generalul Vlad, consemnate în agenda personală a generalului Ștefan Alexie, membru în conducerea Departamentului Securității Statului. Citez din articolul lui Hodor:

Ți-am urmărit lucrătura „fină“, ţi-am contabilizat victimele. Ce-ar fi să le spunem şi lor, acestor prieteni ai tăi, care te ridică astăzi în slăvi, acum, că am ajuns la final, câte ceva despre adevărata ta faţă? Ce-ar fi să începem cu ziua de 17 decembrie 1989? Mai ţii minte ce ai ordonat atunci? Ai dat următorul ordin:

„Se lichidează radical!“ (more…)