Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Televiziunea franceză La Cinq în decembrie 1989 despre România (video) iulie 23, 2018


Pe vimeo am găsit o înregistrare despre care se spune că provine de la televiziunea franceză La Cinq, în care se relatează despre revoluția română. Cel care a încărcat (în 2012) înregistrarea pe vimeo are numele de utilizator vimeo „Revoutia Romana 1989”. Nu e precizată data exactă a emisiunii, dar se pomenește despre vizita lui Ceaușescu în Iran cu explicația „această dimineață”. Bănuiesc așadar că emisiunea e din 19 sau 20 decembrie 1989, Ceaușescu ajungînd în Iran în 18 decembrie pe la prînz și întorcîndu-se în 20 decembrie pe la ora 15 (linc).

Tălmăcire proprie (rog ajutor dacă sesizați greșeli la tălmăcire ori cuvinte care n-au fost deslușite bine; cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele): (more…)

 

Emisiune din 1997 la TV Europa Nova Timișoara, eu alături de Viorel Oancea (video) iunie 11, 2018


La începutul acestui blog am prezentat fragmente din emisiunea din 1997 de la TV Europa Nova Timișoara la care am fost invitat alături de Viorel Oancea, primul ofițer care a vorbit revoluționarilor din balconul Operei în timpul revoluției și fost primar al Timișoarei, acum general în rezervă:
Eu și Viorel Oancea despre cercetările legate de revoluţie
Mi-e milă de caghebişti (more…)

 

Timișoara după revoluție, descrisă de New York Times. A da cifre exacte ori chiar estimări rezonabile despre numărul victimelor este greu martie 8, 2018


Ziarul „New York Times” din 24 decembrie 1989 publică o coresponență din Timișoara a lui Clyde Haberman, pe care o reproduc aici.

Focurile de armă și confuzia potolesc bucuria unui oraș
de Clyde Haberman
special pentru New York Times

Timișoara, România, 23 decembrie. Încăierări armate între trupele guvernamentale și forțele polițienești de securitate au avut loc astăzi în acest oraș care a condus revoluția împotriva fostului conducător român, Nicolae Ceaușescu.

Unele dintre cele mai grele lupte au avut loc lîngă principalul spital al orașului, unde echipe medicale se luptă să se adăpostească și ambulanțe improvizate conduc sălbatic pentru a aduce civili și ostași răniți.

Lupte puternice au fost auzite în mijlocul orașului, dar accesul la zona centrală era blocat de patrule civile care opreau mașinile în căutarea armelor.

Conform locuitorilor, peste noapte și de-a lungul zilei au fost zeci [cuvîntul „score” înseamnă 20 și e folosit la plural] de morți și sute de răniți. Ei spuneau că forțele de poliție de securitate, etichetate „teroriști” de oamenii de aici, au deschis focul la întîmplare de pe acoperișuri și au năvălit în apartamente. Unii afirmă că „teroriștii” nu sînt români ci mai degrabă libieni sau palestinieni.

O atmosferă de confuzie

Aceste relatări au contribuit la o atmosferă generală de confuzie, în care bucuria cu privire la căderea lui Ceaușescu se amestecă cu frica față de ceea ce va urma atît pentru acest oraș industrial din nord-vest cît și pentru țară.

Un exemplu al acestei zăpăceli este o încăierare cu îmbrînceli între doi bărbați, unul cu cască militară și haine civile care-l acuza zgomotos pe celălalt că ar fi susținător a lui Ceaușescu. În final alții i-au separat. Dar asta arată, spunea un tînăr care a văzut scena, că „nimeni nu știe cine ce este”.

Mulți locuitori evită astăzi străzile. Mașinile sînt puține, prăvăliile închise, cum au fost toată săptămîna, cu excepția magazinelor alimentare care vînd mai mult lucruri de bază, precum pîine și lapte.

Pe măsură ce se lasă întunericul, luptele par să se fi oprit, inclusiv în zona centrală care fusese foarte afectată. Nu s-au mai auzit sunete de împușcături. (more…)

 

Agenda personală a maiorului Radu Tinu și explicațiile pe care le-a dat pentru prezența numelui meu în agenda sa decembrie 16, 2017


În decembrie 1989 maiorul Radu Tinu, adjunct al șefului securității Timiș, și-a făcut diferite notițe în agenda personală. Respectiva agendă a fost recuperată de procurori și depusă la dosarul „procesului celor 25” în care a fost inculpat și Radu Tinu. Pe fila de agendă pretipărită cu data de 21 decembrie, dar pe care e scris de mînă 20 XII 1989, apare și numele meu. Prezint cititorilor filele din agenda maiorului Radu legate de zilele revoluției. (more…)

 

Ion Coman: „Îmi recunosc în întregime vinovăția… că am transmis ordinul dictatorului de a se deschide foc împotriva demonstranților… Adaug însă că alături de mine răspund direct pentru deschiderea focului în Timișoara, în primul rînd generalii Nuță și Gușe, cărora eu le-am ordonat să tragă” decembrie 6, 2017


Ion Coman, conducătorul represiunii revoluției de la Timișoara, a dat în 16 ianuarie 1990 o declarație în cadrul urmăririi penale pe care am găsit-o pe saitul dosarelerevolutiei.ro. Declarația este la dosarul „procesului celor 25” al revoluției din Timișoara și o pun acum și la dispoziția cititorilor acestui blog. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele.

Coman a fost osîndit la proces la 15 ani de închisoare. A ispășit efectiv 3 ani și 3 luni, fiind grațiat de președintele Emil Constantinescu.

Procuratura GENERALĂ – Direcția Procuraturilor Militare
Dosar nr.517/P/1989

DECLARAȚIE
a învinuit/inculpat ION COMAN

astăzi 16 luna ianuarie 1990 a cărui identitate s-a stabilit prin Buletinul de identitate nr. ………. eliberat de ……

Numele și prenumele… ION COMAN
Porecla …
Data nașterii (anul, luna, ziua)… 25 martie 1926
Locul nașterii… com. Asan-Aga, jud. Teleorman
Numele și prenumele părinților… Petre și Ioana
Cetățenia… română
Studii… Academia Militară
Situația militară (grad ctg. și centrul militar de care aparține)… satisfăcut – Gral colonel
Locul de muncă ……….
Ocupația… secretar al CC al PCR
Stare civilă (căsătorit, necăsătorit, nr. copiilor)… căsătorit, fără copii minori
Numele și prenumele înainte de căsătorie…
Averea ce posedă… în jur de 300000 lei, pe librete CEC cu soția
Domiciliul… București (…)
Antecedente penale (instanța, faptul, data)… nu are
Apărător…

După ce i s-a adus la cunoștiință obiectul cauzei și i s-au explicat drepturile sale procesuale conform art. 202 al. 3 C. pr. pen. i s-a pus în vedere să declare tot ce știe cu privire la fapta și învinuirea ce i se aduce în legătură cu aceasta și care constă în genocid și complicitate la subminarea economiei naționale (more…)

 

Procuror militar Romeo Bălan despre incendiul din Freidorf (18 decembrie 1989) noiembrie 24, 2017


În 18 decembrie 1989 în cartierul Freidorf din Timișoara, la ferma agricolă, a izbucnit un incendiu în care au ars niște șire de paie. Mai apoi a circulat zvonul că în locul respectiv au fost arse cadavre ale celor omorîți în revoluție.

În volumul 3 din „Enciclopedia României”, editura „Memorialul Revoluției”, Timișoara 2016, procurorul militar pensionar Romeo Bălan (general în rezervă) dă următoarele explicații legate de incendiul din Freidorf:

INCENDIUL DIN FREIDORF

În seara zilei de 18 decembrie 1989, în jurul orelor 19,30, paznicii Iosif Sava şi Costea Tamaş de la Ferma Zootehnică Freidorf, ce aparţinea de C.A.P. Utvin, au sesizat că mai multe şire de paie au luat foc. Au anunţat imediat pompierii şi conducerea C.A.P.-ului iar apoi s-au deplasat spre depozitul de furaje al fermei. Nu s-au putut apropia din cauza unor focuri de armă, cei doi observînd că s-a deschis focul, inclusiv cu gloanţe trasoare de culoare roşie. Deși nu s-a tras direct spre ei, cei doi nu s-au apropiat de teamă. Acelaşi lucru l-a constatat şi ing. Mircea Lupeş, preşedintele cooperativei, ajuns la faţa locului. Toţi au declarat că în noaptea anterioară plouase abundent, iar paiele erau ude pe exterior, fapt ce i-a dus la concluzia că incendiul nu s-a putut produce din cauza vreunui chibrit sau ţigări aruncate neglijent. Ing. Tiberiu Arăzan, şeful de fermă a declarat ulterior: (more…)

 

Agerpres despre cimitirul săracilor din Timișoara (+ video) noiembrie 20, 2017


Actualizare 12 mai 2018: Youtube a șters filmarea (cică încalcă standardele comunității) așa că am înlocuit filmarea de pe youtube cu aceeași filmare încărcată pe saitul vimeo.

„Tineretul Liber” din 26 decembrie 1989 publică o știre Agerpres care reproduce o relatare a unor reporteri iugoslavi despre morții descoperiți în cimitirul săracilor din Timișoara. Familiile morților, care nu-și găseau rudele dispărute (unele arse la crematoriu, dar pe atunci nu se știa asta), declanșaseră o căutare a acestora prin cimitire și astfel s-a ajuns la dezgroparea unor morți din cimitirul săracilor. Respectivii morți au fost filmați de diferiți reporteri, inclusiv străini, care invadaseră Timișoara din 22 decembrie 1989, cînd, urmare a căderii lui Ceaușescu, se deschiseseră granițele. Mai apoi s-a constatat că morții din cimitirul săracilor nu fuseseră omorîți la revoluție, ci erau morți fără aparținători îngropați de primărie cu puțin timp înainte (în fiecare oraș există asemenea cazuri de persoane pentru care nimeni nu vrea să se ocupe de înmormîntare și atunci trebuie să se ocupe primăria). Faptul că în presă au fost prezentate fotografii cu morții din cimitirul săracilor ca fiind morți din revoluție, ceea ce nu s-a confirmat, a fost folosit apoi ca pretext pentru a pretinde că întreaga revoluție din Timișoara ar fi fost o farsă, că la Timișoara a fost un „fals masacru”. De parcă dacă ăia cîțiva morți din cimitirul săracilor care n-au fost de la revoluție ar infirma existența morților reali ai revoluției din Timișoara (vezi lista lor – linc). Spre comparație, revoluția americană a început cu „masacrul din Boston” (linc), cînd ostașii britanici au deschis focul asupra mulțimii ucigînd 5 (cinci) persoane. Azi, nimeni nu pune la îndoială numele de masacru pentru acea întîmplare.

Este de amintit că pe lîngă morții dezgropați în 22 decembrie 1989 în cimitirul săracilor, au mai fost dezgropați morți la Timișoara și în ianuarie 1990, în cimitirul eroilor (linc). Aceștia erau morți din revoluție, îngropați în 28 decembrie 1989 de autorități pe motiv că nimeni nu se prezentase la morgă să-i ridice.

Redau mai jos corespondența Agerpres conform articolului din „Tineretul Liber”. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele.

Atrocități de nepovestit la Timișoara
Relatări cutremurătoare ale unor reporteri iugoslavi (more…)