Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Rechizitoriul în dosarul revoluției (4). Timișoara – autoritate de lucru judecat iunie 27, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției” printr-un nou episod, legat de evenimentele din Timișoara. Înainte de a prezenta fragmentul de rechizitoriu, fac cîteva comentarii legate de acest fragment.

Vezi și episoadele anterioare din acest rechizitoriu:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
Constituirea grupului dizident Iliescu

În acest fragment de rechizitoriu se preia, cu autoritate de lucru judecat, constatările din 2 procese legate de revoluția din Timișoara: „Procesul celor 25” (inculpat principal Ion Coman) – început în 1990, ș procesul Chițac-Stănculescu, început în 1997, după ce Ion Iliescu pierduse puterea politică. Există și alte procese ale revoluției din Timișoara care cred că ar fi trebuit amintite ca autoritate de lucru judecat: procesul Calea Lipovei, în care au fost condamnați generalul Constantin Rotariu. locotenent-colonelul Ion Păun și căpitanul Constantin Gheorghe pentru morții și răniții din 17 decembrie 1989 din zona Calea Lipovei din Timișoara – proces care întărește faptul că Ministerul Apărării Naționale s-a implicat în reprimare (Decizia 359/2002 a Curții Supreme de Justiție), dar și alte procese mai mici, cum ar fi cel al milițianului Vasile Bandula, condamnat pentru rănirea prin împușcare a lui Vasile Moldovan, în 18 decembrie 1989, în Piața Badea Cîrțan din Timișoara (Sentinţa nr. 1 din 28 septembrie 1990 a Tribunalului Militar Extraordinar Timişoara şi Decizia nr. 16 din 14 decembrie 1990 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti) – care întărește ideea că Ministerul de Interne s-a implicat în reprimare, fiindcă mai nou și implicarea Minsiterului de Interne e pusă la îndoială.

Parchetul observă corect că în prima fază nimeni din M.Ap.N. nu a fost inculpat. A fost tactica regimului Iliescu, în conducerea căruia făceau parte Victor Stănculescu (membru CFSN, ministru și membru în Consiliul Militar Superior care a coordonat lupta „antiteroristă”), Mihai Chițac (ministru) și Ștefan Gușă (membru CFSN și, conform lui Ion Iliescu – vezi „Ion Iliescu explică componența nominală a Comandamentului Militar Unic al FSN” (linc) și „Precizări suplimentare ale domnului Iliescu cu privire la componența nominală a Consiliului Militar Superior” (linc), membru și în Consiliul Militar Superior care a coordonat lupta „antiteroristă”, afirmație care se coroborează cu filmări din CC care-l arată pe Gușă dînd ordine legate de această luptă și cu declarații de martori), să ascundă implicarea M.Ap.N. în represiune. Declararea generalului Milea ca erou a fost parte din strategia FSN de falsificare a istoriei.

Ceea ce Parchetul nu spune este că FSN a încercat să evite tragerea la răspundere nu numai a celor din M.Ap.N. ci și a celor din securitate. În contextul anului 1990, cînd lumea era furioasă datorită morților de la revoluție, a fost imposibil pentru FSN să nu accepte deschiderea unor procese și prezentarea în fața publicului a unor inculpați. Au fost aleși mai ales inculpați din miliție, securitate și partid și doar ca excepție s-a acceptat deschiderea unui proces împotriva cuiva din M.Ap.N. (plutonierul Pavel Dumitru din Lugoj – linc, care a ajuns inculpat poate și datorită gradului mic pe care-l avea și faptului că în cazul său s-a putut susține că a tras din proprie inițiativă, fără ordin direct; dar chiar și în acest caz s-au făcut eforturi pentru a se obține o pedeapsă cît mai mică, promovîndu-se inclusiv un recurs în anulare). Dar FSN a ocrotit pe toți cei implicați în reprimarea revoluției. Am arătat acest aspect în articolul Cum a fost achitat colonelul Filip Teodorescu în procesul revoluției de la Timișoara (linc), dar el reiese și din numeroasele grațieri făcute de inculpatul Ion Iliescu (procesul Calea Lipovei, procesul C.P.Ex.). Aceste grațieri nici măcar nu sînt amintite în rechizitoriul Parchetului. Probabil fiindcă grațierea este o prerogativă legală a președintelui și nu poate fi încadrată la „crime împotriva umanității”, dar aceste grațieri snt o dovadă, fie și indirectă, în favoarea uneia din tezele rechizitoriului, anume existența unei înțelegeri între vărfuri decizionale ale M.Ap.N. și noua conducere politică a țării.

Redau mai jos următorul fragment din rechizitoriu.

III. Timişoara – autoritate de lucru judecat (more…)

 

Timișoara după împușcarea soților Ceaușescu: „Colonelul Sima e în închisoare așteptîndu-și judecata… Este improbabil că îi va fi îngăduit să-și păstreze viața” (video) iunie 6, 2019


Reportaj al televiziunii britanice ITN din Timișoara, în decembrie 1989, după împușcarea soților Ceaușescu. Imagini din centru, unde lumea discută omorîrea Ceaușeștilor, de la casa fostului șef al securității Timiș, Traian Sima, care fusese arestat, și din fabrici, unde muncitorii își alegeau o nouă conducere. Subtitrare în română disponibilă, trebuie s-o activați. Între paranteze drepte cu litere cursive am adăugat un comentariu al meu.

Tălmăcire înregistrare: (more…)

 

1989. Timișoara după revoluție (video) mai 16, 2019


Reportaj al televiziunii britanice ITN din Timișoara, decembrie 1989, după fuga lui Ceaușescu. Se văd urmele gloanțelor pe zidurile clădirilor. Subtitrare în română disponibilă, trebuie s-o activați.

Tălmăcire înregistrare: (more…)

 

Timișoara după revoluție. Închisoarea Popa Șapcă. Presupus terorist (Dominic Paraschiv) în spital. „Porțile închisorii oferă acum ocrotire pentru sutele de securiști capturați, față de oamenii de afară, care vor răzbunare” (video) aprilie 8, 2019


Reportaj al televiziunii britanice ITN din Timișoara, din decembrie 1989, după fuga lui Ceaușescu. Se spune că la închisoarea de pe strada Popa Șapcă sînt sute de securiști arestați. La spitalul județean e filmat Dominic Paraschiv, care era bănuit a fi terorist (a murit apoi, a fost declarat erou martir al revoluției).

Subtitrare în română disponibilă – trebuie s-o activați.

Tălmăcire înregistrare: (more…)

 

Timișoara 24 decembrie 1989. Baraje rutiere. 100 securiști pretinși arestați (video) martie 18, 2019


Reportaj al televiziunii britanice ITN de la Timișoara, în 24 decembrie 1989. Sînt prezentate baraje rutiere făcute în căutarea „teroriștilor”. Se mai spune că 100 de securiști ar fi fost arestați.

Tălmăcire înregistrare: (more…)

 

Timișoara după revoluție. Copil împușcat în spital. Comentarii: „Au fost forțele securității îmbrăcate în uniforme de armată… Au împușcat din spate ofițeri de armată care au refuzat să asculte ordinele” (video) februarie 21, 2019


Reportaj (am impresia că de la televiziunea ITN) din decembrie 1989 de la Timișoara. E după fuga lui Ceaușescu, cînd au putut și reporterii străini să intre în țară. E filmat un copil împușcat în spital și apoi un cetățean care explică că nu armata a tras, ci securitatea, care ar fi împușcat din spate și ofițeri de armată care ar fi refuzat să execute ordinele. Clipul video are și subtitrare, trebuie s-o activați.

Nu cunosc ca din cercetările procuraturii militare să fi reultat vreun caz de ofițer împușcat la Timișoara pentru refuzul de a executa ordinele.

Transcriere și tălmăcire înregistrare: (more…)

 

Timișoara, decembrie 1989. Reportaj ITN. Bănuit de terorism la spital, împușcături pe străzi. „Armata nu are practic nici o experiență în acest fel de lupte stradale. După angajarea luptelor, nu urmează cercetări ale terenului. Clădirile suspecte sînt lăsate necercetate și ostașii se retrag pentru a patrula în altă parte” (video) februarie 14, 2019


Reportaj din Timișoara transmis de televiziunea ITN, după fuga lui Ceaușescu. Reporter Colin Baker. Unul dintre cei bănuiți de terorism (Dominic Paraschiv, despre care regizorul austriac originar din Timișoara Robert Dornhelm a făcut filmul Recviem pentru Dominic – linc) zace pe patul de spital cu o plasă deasupra lui ca să-l împiedice să fugă. Apoi imagini cu un ostaș ucis, pus într-un sicriu, și imagini din oraș (se spune că din 25 decembrie 1989), cînd pe fundal se aud împușcături.

Tălmăcire comentarii: (more…)