Etichetă: revoluţia din Timişoara

Elisabeta Maria Simo, despre anul 1989 și Laszlo Tokes (video)

Scrisoare a lui Laszlo Tokes către Elisabeta (Erzsebet) Maria Simo și alți membri ai familiei sale, trimisă din Budapesta în octombrie 1990

Elisabeta (Erzsebet, în maghiară) Maria Simo, fostă componentă a echipei naționale de handbal feminin a României, prietenă a familiei lui Laszlo Tokes, povestește despre anul 1989 și despre Laszlo Tokes. Interviu luat în anul 2020. Fiind o discuție avută la peste 30 de ani de la evenimente, cronologia faptelor prezentată de martoră mi se pare că are unele greșeli. În transcrierea interviului am adăugat comentarii ale mele cu litere cursive între paranteze drepte.
Cu privire la Laszlo Tokes, vedeți lista de articole de la pagina Cazul Laszlo Tokes.

Transcriere înregistrare: Citește în continuare „Elisabeta Maria Simo, despre anul 1989 și Laszlo Tokes (video)”

Adevăruri despre trecut: 1990 – iarna vrajbei noastre. Documentar TVR despre revoluția din 1989 și anul 1990 (video)

Pe canalul youtube al TVR a fost pus recent (30 decembrie 2021) un documentar despre revoluția din 1989. S-ar fi difuzat pe post în 29 decembrie 2021 (eu n-am văzut). Observ în acel documentar și un fragment în care apar eu, într-o filmare din 1990 sau 1991, în care povesteam despre revoluție lui Mihai Tatulici și Virgil Tatomir.

Mai urmărește alte emisiuni televizate despre revoluție la pagina Filme documentare despre revoluție (linc).

Timișoara, 22 decembrie 1989. Piața Operei (video)

O filmare pe care încă n-o pusesem pe blog (pe canalul meu youtube am pus-o din 1 decembrie 2020) din Piața Operei, din 22 decembrie 1989. Sînt și filmări din interiorul clădirii Operei, unde se constituise comitetul revoluționar Frontul Democratic Român. Un reprezentant al armatei vorbește mulțimii. La un moment dat, Radu Bălan, care era atunci prim-secretarul PCR Timiș, scrie ceva (dă autografe?) pe buletinele de identitate pe buletinele de identitate ale revoluționarilor din jur. Mulțimea din piață cîntă „Deșteaptă-te române!” (care avea să devină noul imn al României), dar și „Internaționala”.

Conform orei indicată pe casetă, filmarea începe de la ora 13,21, adică după ce Ceaușescu fugise deja din sediul Comitetului Central PCR. Citește în continuare „Timișoara, 22 decembrie 1989. Piața Operei (video)”

Ofertă: Carte „Reportaj cu sufletul la gură” de Titus Suciu gratuită

Prin anumite împrejurări am aflat că la o bibliotecă din Timișoara se casează mai multe exemplare din cartea „Reportaj cu sufletul la gură” de Titus Suciu. Biblioteca cumpărase în 1990 multe exemplare din această carte (una dintre primele apărute cu mărturii din revoluția din Timișoara) – e vorba de ediția a 2-a, căci ediția întîi (editura Facla) deja se epuizase și la vremea aceea cartea era cerută. Acum a hotărît să păstreze doar cîteva exemplare și exemplarele de prisos să le caseze.

Am intrat pe fir și am preluat eu exemplarele destinate casării. Le ofer gratuit oricărei persoane care comandă de la mine alte cărți. Cartea are 296 pagini format A5. Pentru cei interesați:

  • Intrați pe pagina Cărți de vînzare (linc) și vedeți ce cărți ofer la vînzare.
  • Alegeți cărțile pe care le doriți și trimiteți-mi mesaj la mioc.marius@gmail.com cu ce comandă faceți, precizînd numele și adresa de livrare (care e bine să coincidă cu adresa pe care o aveți trecută pe cartea de identitate, pentru a nu fi probleme la poștă).
  • Vă voi trimite coletul ramburs la adresa indicată iar dv. trebuie să vă prezentați la poștă, să ridicați coletul și să plătiți cărțile comandate conform prețurilor indicate la pagina „Cărți de vînzare” + 20 lei pentru cheltuieli de trimitere și încasare a banilor. În colet se va afla și cartea „Reportaj cu sufletul la gură”, pentru care nu trebuie să plătiți nimic.
  • Oferta nu este valabilă la cărți comandate în format electronic. La acestea se aplică procedura și prețurile precizate la pagina „Cărți de vînzare”.

Recviem pentru Dominic (germană) (video)

Film artistic realizat de austriacul Robert Dornhelm (născut la Timișoara) despre revoluția din 1989 de la Timișoara, în care a murit unul din prietenii săi din copilărie, care a fost declarat inițial terorist. Filmul e în limba germană, dacă vreun cititor poate să-mi dea o subtitrare în română aș adăuga-o, dar deocamdată nu am asemenea subtitrare. Sînt 4 părți, le pun pe toate aici.

Citește în continuare „Recviem pentru Dominic (germană) (video)”

Rechizitoriul în dosarul revoluției (4). Timișoara – autoritate de lucru judecat

Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției” printr-un nou episod, legat de evenimentele din Timișoara. Înainte de a prezenta fragmentul de rechizitoriu, fac cîteva comentarii legate de acest fragment.

Vezi și episoadele anterioare din acest rechizitoriu:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
Constituirea grupului dizident Iliescu

În acest fragment de rechizitoriu se preia, cu autoritate de lucru judecat, constatările din 2 procese legate de revoluția din Timișoara: „Procesul celor 25” (inculpat principal Ion Coman) – început în 1990, ș procesul Chițac-Stănculescu, început în 1997, după ce Ion Iliescu pierduse puterea politică. Există și alte procese ale revoluției din Timișoara care cred că ar fi trebuit amintite ca autoritate de lucru judecat: procesul Calea Lipovei, în care au fost condamnați generalul Constantin Rotariu. locotenent-colonelul Ion Păun și căpitanul Constantin Gheorghe pentru morții și răniții din 17 decembrie 1989 din zona Calea Lipovei din Timișoara – proces care întărește faptul că Ministerul Apărării Naționale s-a implicat în reprimare (Decizia 359/2002 a Curții Supreme de Justiție), dar și alte procese mai mici, cum ar fi cel al milițianului Vasile Bandula, condamnat pentru rănirea prin împușcare a lui Vasile Moldovan, în 18 decembrie 1989, în Piața Badea Cîrțan din Timișoara (Sentinţa nr. 1 din 28 septembrie 1990 a Tribunalului Militar Extraordinar Timişoara şi Decizia nr. 16 din 14 decembrie 1990 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti) – care întărește ideea că Ministerul de Interne s-a implicat în reprimare, fiindcă mai nou și implicarea Minsiterului de Interne e pusă la îndoială.

Parchetul observă corect că în prima fază nimeni din M.Ap.N. nu a fost inculpat. A fost tactica regimului Iliescu, în conducerea căruia făceau parte Victor Stănculescu (membru CFSN, ministru și membru în Consiliul Militar Superior care a coordonat lupta „antiteroristă”), Mihai Chițac (ministru) și Ștefan Gușă (membru CFSN și, conform lui Ion Iliescu – vezi „Ion Iliescu explică componența nominală a Comandamentului Militar Unic al FSN” (linc) și „Precizări suplimentare ale domnului Iliescu cu privire la componența nominală a Consiliului Militar Superior” (linc), membru și în Consiliul Militar Superior care a coordonat lupta „antiteroristă”, afirmație care se coroborează cu filmări din CC care-l arată pe Gușă dînd ordine legate de această luptă și cu declarații de martori), să ascundă implicarea M.Ap.N. în represiune. Declararea generalului Milea ca erou a fost parte din strategia FSN de falsificare a istoriei.

Ceea ce Parchetul nu spune este că FSN a încercat să evite tragerea la răspundere nu numai a celor din M.Ap.N. ci și a celor din securitate. În contextul anului 1990, cînd lumea era furioasă datorită morților de la revoluție, a fost imposibil pentru FSN să nu accepte deschiderea unor procese și prezentarea în fața publicului a unor inculpați. Au fost aleși mai ales inculpați din miliție, securitate și partid și doar ca excepție s-a acceptat deschiderea unui proces împotriva cuiva din M.Ap.N. (plutonierul Pavel Dumitru din Lugoj – linc, care a ajuns inculpat poate și datorită gradului mic pe care-l avea și faptului că în cazul său s-a putut susține că a tras din proprie inițiativă, fără ordin direct; dar chiar și în acest caz s-au făcut eforturi pentru a se obține o pedeapsă cît mai mică, promovîndu-se inclusiv un recurs în anulare). Dar FSN a ocrotit pe toți cei implicați în reprimarea revoluției. Am arătat acest aspect în articolul Cum a fost achitat colonelul Filip Teodorescu în procesul revoluției de la Timișoara (linc), dar el reiese și din numeroasele grațieri făcute de inculpatul Ion Iliescu (procesul Calea Lipovei, procesul C.P.Ex.). Aceste grațieri nici măcar nu sînt amintite în rechizitoriul Parchetului. Probabil fiindcă grațierea este o prerogativă legală a președintelui și nu poate fi încadrată la „crime împotriva umanității”, dar aceste grațieri snt o dovadă, fie și indirectă, în favoarea uneia din tezele rechizitoriului, anume existența unei înțelegeri între vărfuri decizionale ale M.Ap.N. și noua conducere politică a țării.

Redau mai jos următorul fragment din rechizitoriu.

III. Timişoara – autoritate de lucru judecat Citește în continuare „Rechizitoriul în dosarul revoluției (4). Timișoara – autoritate de lucru judecat”

Timișoara după împușcarea soților Ceaușescu: „Colonelul Sima e în închisoare așteptîndu-și judecata… Este improbabil că îi va fi îngăduit să-și păstreze viața” (video)

Reportaj al televiziunii britanice ITN din Timișoara, în decembrie 1989, după împușcarea soților Ceaușescu. Imagini din centru, unde lumea discută omorîrea Ceaușeștilor, de la casa fostului șef al securității Timiș, Traian Sima, care fusese arestat, și din fabrici, unde muncitorii își alegeau o nouă conducere. Subtitrare în română disponibilă, trebuie s-o activați. Între paranteze drepte cu litere cursive am adăugat un comentariu al meu.

Tălmăcire înregistrare: Citește în continuare „Timișoara după împușcarea soților Ceaușescu: „Colonelul Sima e în închisoare așteptîndu-și judecata… Este improbabil că îi va fi îngăduit să-și păstreze viața” (video)”

1989. Timișoara după revoluție (video)

Reportaj al televiziunii britanice ITN din Timișoara, decembrie 1989, după fuga lui Ceaușescu. Se văd urmele gloanțelor pe zidurile clădirilor. Subtitrare în română disponibilă, trebuie s-o activați.

Tălmăcire înregistrare: Citește în continuare „1989. Timișoara după revoluție (video)”

Timișoara după revoluție. Închisoarea Popa Șapcă. Presupus terorist (Dominic Paraschiv) în spital. „Porțile închisorii oferă acum ocrotire pentru sutele de securiști capturați, față de oamenii de afară, care vor răzbunare” (video)

Reportaj al televiziunii britanice ITN din Timișoara, din decembrie 1989, după fuga lui Ceaușescu. Se spune că la închisoarea de pe strada Popa Șapcă sînt sute de securiști arestați. La spitalul județean e filmat Dominic Paraschiv, care era bănuit a fi terorist (a murit apoi, a fost declarat erou martir al revoluției).

Subtitrare în română disponibilă – trebuie s-o activați.

Tălmăcire înregistrare: Citește în continuare „Timișoara după revoluție. Închisoarea Popa Șapcă. Presupus terorist (Dominic Paraschiv) în spital. „Porțile închisorii oferă acum ocrotire pentru sutele de securiști capturați, față de oamenii de afară, care vor răzbunare” (video)”