Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

„Complotul contrarevoluționar a lui Imre Nagy și al complicilor săi” prezentat pe alt sait al meu septembrie 2, 2016

Filed under: istorie — mariusmioc @ 8:01 am
Tags: , , ,

Nagy 001Pe un al sait al meu, „Documente despre istoria românilor”, am încheiat prezentarea cărții „Complotul contrarevoluționar a lui Imre Nagy și al complicilor săi”. Cartea a fost editată de Editura Politică din București în 1959 și prezintă punctul de vedere al guvernului comunist maghiar cu privire la revoluția maghiară din 1956, care fusese înfrîntă. Cartea a fost tălmăcită după originalul maghiar editat de Biroul de Informații al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Ungare în 1958. Puteți citi paginile scanate ale cărții respective, împărțite pe capitole, după cum urmează:

– Prefață
– Complot antistatal, trădare de patrie, rebeliune
– Complot pentru acapararea prin violență a puterii
– Lichidarea bazei orînduirii democrat-populare
– Partidele burgheze, reacţionare şi fasciste îşi fac apariţia. Rolul lui Mindszenty în contrarevoluţie
Imperialismul – principalul organizator al contrarevoluţiei
– Imre Nagy şi grupul său pregătesc trecerea la lagărul imperialist
– Imre Nagy şi complicii săi – conducătorii luptelor de ariergardă ale contrarevoluţiei
– Bestialitatea imperialiştilor care propăvăduiesc „umanismul”
– Poporul maghiar a apărat socialismul
Cuprins, fotografii și erată (more…)

 

Victor Orban, discurs în amintirea revoluţiei maghiare din 1956: „Nu a fost lumea liberă cea care a învins comunismul ci popoarele Europei tînjind după independenţă şi libertate, care şi-au luat soarta în propriile mîini” noiembrie 8, 2013


În 23 octombrie 2013 primministrul ungar Victor Orban a ţinut un discurs în amintirea revoluţiei maghiare din 1956. Discursul a fost intitulat „Ne îndreptăm spre adevărata libertate” (linc). Remarc în acest discurs şi nişte licenţe politice – spune că „în veacul 20 noi ungurii am scuturat de 3 ori jugul comunist – în 1919, 1956 şi 1990”, uitînd însă de rolul hotărîtor al oştirii române care a ocupat Budapesta în 1919 şi a alungat guvernul comunist al ardeleanului Bela Kun. Politicienii nu sînt prieteni prea mari ai adevărului istoric, probabil ar fi nerealist să aşteptăm ca un primministru maghiar să vorbească despre oştirea română eliberatoare din 1919. E de remarcat însă că Ungaria are un primministru care insuflă în conaţionali încrederea în propriile forţe, pretinzînd că ei şi numai ei au meritul luptei pentru libertate în diferite momente istorice, în contrast cu politicienii români care nu mai ştiu ce să facă ca să submineze încrederea românilor în ei înşişi, pretinzînd că politica în interes naţional se rezumă în a alege licuriciul corect. E la modă la noi falsificarea istoriei în scopul de a pretinde că mereu străinii sînt cei care au avut cuvîntul hotărîtor în istoria României (discuţiile despre Ialta şi Malta), chiar şi în momente istorice precum 1989, în care ridicarea în masă a populaţiei în lupta pentru libertate e incontestabilă. Mă întreb cînd vom avea în România politicieni care să vorbească despre revoluţia română din 1989 în felul în care Victor Orban vorbeşte despre revoluţia maghiară din 1956.

Mai jos, tălmăcirea unor fragmente din discursul lui Orban: (more…)

 

„Jurnalul Naţional” şi non-combatul securităţii în decembrie 1989 octombrie 5, 2010


Iarăşi prezint un capitol din cartea mea „Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional” editată în 2005. De această dată este un comentariu la articolul lui Răzvan Belciuganu „Iulian Vlad i-a scăpat pe securişti de linşaj” din Jurnalul Naţional din 16 septembrie 2004 (linc). Comentariile mele ulterioare sînt între paranteze drepte, cu litere cursive, iar citatele din „Jurnalul Naţiuonal” sînt cu litere cursive.

„Jurnalul Naţional” şi non-combatul securităţii în decembrie 1989

În cadrul propagandei de reabilitare a Securităţii, „Jurnalul Naţional” din 16 septembrie 2004 publică articolul „Iulian Vlad i-a scăpat pe securişti de linşaj”. Ce „enigme” ale revoluţiei rezolvă acest articol? Cităm: „Generalul Iulian Vlad, şeful Departamentului Securităţii Statului, a cerut în vara anului 1989 de la Arhivele Securităţii, potrivit mai multor mărturii ale unor ofiţeri de informaţii, dosarul Revoluţiei maghiare din 1956. Conform spuselor acestor ofiţeri, generalul le-a studiat gînditor (…) Cei care i-au fost subordonaţi generalului Iulian Vlad spun că acesta a fost de fapt, momentul în care Securitatea a ales soluţia de non-combat”. (more…)