Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Procuror militar Romeo Bălan despre incendiul din Freidorf (18 decembrie 1989) noiembrie 24, 2017


În 18 decembrie 1989 în cartierul Freidorf din Timișoara, la ferma agricolă, a izbucnit un incendiu în care au ars niște șire de paie. Mai apoi a circulat zvonul că în locul respectiv au fost arse cadavre ale celor omorîți în revoluție.

În volumul 3 din „Enciclopedia României”, editura „Memorialul Revoluției”, Timișoara 2016, procurorul militar pensionar Romeo Bălan (general în rezervă) dă următoarele explicații legate de incendiul din Freidorf:

INCENDIUL DIN FREIDORF

În seara zilei de 18 decembrie 1989, în jurul orelor 19,30, paznicii Iosif Sava şi Costea Tamaş de la Ferma Zootehnică Freidorf, ce aparţinea de C.A.P. Utvin, au sesizat că mai multe şire de paie au luat foc. Au anunţat imediat pompierii şi conducerea C.A.P.-ului iar apoi s-au deplasat spre depozitul de furaje al fermei. Nu s-au putut apropia din cauza unor focuri de armă, cei doi observînd că s-a deschis focul, inclusiv cu gloanţe trasoare de culoare roşie. Deși nu s-a tras direct spre ei, cei doi nu s-au apropiat de teamă. Acelaşi lucru l-a constatat şi ing. Mircea Lupeş, preşedintele cooperativei, ajuns la faţa locului. Toţi au declarat că în noaptea anterioară plouase abundent, iar paiele erau ude pe exterior, fapt ce i-a dus la concluzia că incendiul nu s-a putut produce din cauza vreunui chibrit sau ţigări aruncate neglijent. Ing. Tiberiu Arăzan, şeful de fermă a declarat ulterior: (more…)

 

Radu Tinu despre revoluția română (video) mai 13, 2016


AgendaRaduTinu1AgendaRaduTinu2

În 15 decembrie 2014 saitul pressalert (linc) l-a invitat pe Tinu Radu, fost adjunct al șefului securității Timiș în decembrie 1989, pentru a povesti despre revoluție. Prezint cititorilor acestui blog respectiva emisiune. Primele 3 minute 42 de secunde de la începutul înregistrării sînt „moarte”, vă îndemn să săriți peste ele. Reporterul se numește Dragoș Boța. Este de remarcat în acest interviu că reporterul face cîteva încercări de a pune la îndoială unele afirmații ale interlocutorului său, în contrast cu obiceiul răspîndit în presa dîmbovițeană ca atunci cînd sînt interviați foști securiști reporterii să joace doar rolul de curea de transmisie pentru mesajele acestora. Explicația e că reporterul e timișorean. Dragoș Boța este primul ziarist pe care-l cunosc care îi cere lui Radu Tinu explicații asupra neconcordanțelor dintre declarațiile sale din 1999, cînd spunea că revoluția de la Timișoara a fost spontană, și cele din 2004 începînd, cînd a vorbit despre agenturili străine. Eu semnalasem pe acest blog (linc) respectivele neconcordanțe cît și refuzul puzderiei de ziariști care l-au interviat pe Radu în legătură cu decembrie 1989 de a-l întreba pe interlocutor despre ele. Iată că după atîția ani în sfîrșit s-a găsit un ziarist care să-l întrebe despre asta. Se trece foarte repede peste subiect, dar faptul că subiectul a fost totuși atins e o premieră.

Domnul Boța, deși a făcut eforturi pentru a se documenta cu privire la invitatul său, încă dovedește multe lipsuri în documentare. De pildă, pare complet ignorant asupra celor scrise în agenda personală a lui Radu Tinu, agendă depusă ca dovadă la procesul în care acesta fusese inculpat, și despre care a scris și ziaristul Iosif Costinaș, cel mort în condiții ciudate (linc), în ziarul „Timișoara” (vezi mai sus scanarea respectivului articol). În respectiva agendă apar adnotări despre diferiți cetățeni români, spre exemplu „Mioc Marius – stud. TCM”, dar nimic despre implicare activă a agenturilor străine. Există doar o scurtă adnotare despre doi diplomați – Radu Tinu pomenește pe larg în interviu despre asta. Dar subiectul agendei personale a domnului Radu Tinu îl voi trata într-un articol separat pe acest blog. În continuare, dau transcrierea emisiunii-interviu cu Tinu Radu, în care am inserat cu litere cursive între paranteze drepte comentarii ale mele. Pentru înlesnirea urmăririi discuției am împărțit-o în capitole, al căror titluri le-am ales eu. Capitolele respective sînt:
– Pălăvrăgeli inițiale
– Securitate sau SRI e același lucru. Mi-am slujit țara
– Am fost victima unor procurori comuniști derbedei. Nu uit și nu iert. Mi-am făcut liste de dușmani. Mai am trei care trăiesc din listele astea
– Virgil Măgureanu a discutat cu cei din complet să fim eliberați. Cred că vorbise cu Iliescu sau cu Petre Roman
– Herta Muller a fost un produs al serviciilor de spionaj german
– Banii primiți de Laszlo Tokes
– Interviul dat de Tokes emisarilor din Canada
– Din nou despre banii primiți de Tokes
– Am găsit două poziții total diferite în declarațiile dumneavoastră
– Ați prins măcar un provocator? N-aveai cum atunci!
– Cele 40 de cadavre incinerate
– Vizita la Timișoara a lui Denis Curry
– Patria a priori. Instrucțiuni de folosire
– Informatorii securității din balconul operei
– Armele de la operă. Planul de atacare al operei
– Vă simțiți responsabil pentru ceea ce s-a întîmplat în 1989?

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Găsită în groapa comună ianuarie 22, 2016


copertarcumafostContinui prezentarea mărturiilor din cartea mea „Revoluția din Timișoara, așa cum a fost” (tipărită în 1997) cu declarația lui Virgil Boțoc, care povestește cum a aflat despre moartea fiicei sale Luminița Boțoc și despre cum i-a descoperit cu întîrziere cadavrul. Luminița Boțoc a fost găsită în ianuarie 1990 în groapa comună din cimitirul eroilor din Timișoara. Cazul ei a fost prezentat și în serialul documentar „Revoluția română în direct” făcut de Virgil Tatomir și Mihai Tatulici, fragmentul respectiv îl găsiți și pe acest blog (linc).

Virgil Boțoc s-a născut în 1952 în comuna Focuri, sat Fîntînele (județul Iași). În 1995 cînd am discutat cu el era cioplitor în marmură.

Fata sa, Luminița Florina Boțoc, s-a născut în 16 aprilie 1976 la Timișoara. Era elevă în 17 decembrie 1989, cînd a fost împușcată mortal în zona Calea Lipovei.

Boţoc Virgil (tată):

În 17 decembrie pe la ora 19-19,30 am auzit o coloană de manifestanţi care treceau prin faţa blocului (str. Pomiculturii – n.n.) strigînd „Jos Ceauşescu!”, „Români veniţi cu noi!”, „Şi voi sînteţi români!”.

Fetele Luminiţa, Cristina şi Lăcrămioara au coborît. Luminiţa s-a dus cu manifestanţii. (more…)

 

Cărţi ale asociaţiei „Memorialul Revoluţiei” decembrie 10, 2014


Memorial2014_0001În anul 2014 asociaţia „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara a tipărit noi cărţi consacrate revoluţiei din 1989, care au putut fi văzute la conferinţa „25 de ani: Ce am visat? Cum ne-am trezit?” care s-a desfăşurat în 2 şi 3 decembrie la Consiliul Judeţean Timiş.

Revista „M’89” editată de asociaţie a ajuns la al 14-lea număr. Din cuprins: studii de Richard Andrew Hall, Lucian Vasile Szabo, Dumitru Tomoni, Annette Crener & Hilke Wagner, Simona Mocioalcă, „colaje de celuloid” de Liza Kratochwill, articole despre teroarea comunistă de Cristina Tudor şi Loredana Tănasie, recenzii la cartea „Martor în revoluţie” de Ion Murariu (editura Marineasa, Timişoara 2014) şi „Dosarele secrete ale agentului Anton. Petru Comarnescu în arhivele securităţii” de Lucian Boia (editura Humanitas 2014). (more…)

 

Procuror Romeo Bălan: Teroriștii din Timișoara, după 22 decembrie 1989 (17). Diversiunea octombrie 24, 2014


cartiMemorial_0001Închei serialul cu investigațiile parchetului militar despre teroriștii din Timișoara cu prezentarea capitolului de concluzii „Diversiunea”. În serial au fost prezentate fragmente din cartea “Victimele revoluției. Timișoara 1989″ scrisă de procurorul pensionar general (r) Romeo Bălan și apărută în 2011 la editura Memorialul Revoluției din Timișoara.

Vezi și fragmentele anterioare despre teroriștii din Timișoara, prezentate pe acest blog:

Piaţa Operei
Bulevardul Republicii
Piaţa Libertăţii
Strada Oituz
Zona Take Ionescu
Bulevardul Revoluţiei
Calea Aradului
Poligrafia
Calea Lipovei
Zona Dorobanţi
Piața Traian
Splaiul Peneș Curcanul (cazul Paraschiv Dominic)
Gara de Est
Calea Girocului
Calea Buziaşului
Zona Freidorf

Tot din cartea procurorului Bălan, mai citește Identificarea victimelor incinerate.

DIVERSIUNEA

Ceea ce s-a întâmplat după 22 decembrie 1989 diferă total de primele zile ale revoluţiei. Până la căderea lui Ceauşescu lucrurile au fost relativ clare, se cunoşteau taberele implicate în conflict, respectiv cetăţenii nemulţumiţi împotriva cărora statul totalitar comunist a folosit toate forţele avute la dispoziţie, inclusiv armata. În urma uzului de armă, în zilele de 17, 18 şi 19 decembrie au fost peste 70 de morţi şi aproape de 300 de răniţi. Din 19 şi 20 decembrie au ieşit în stradă zeci de mii de demonstranţi ceea ce a făcut imposibilă soluţia militară. Autorităţile statului totalitar au încercat apoi un dialog cu manifestanţii în 20.12.1989 dar negocierile au eşuat pentru că primul ministru de atunci, Constantin Dăscălescu, a fost depăşit de situaţie. Revendicări ca alegeri libere, democratizarea ţării, înlăturarea cuplului Ceauşescu, etc. nu puteau fi acceptate de un obidient al regimului. Au fost însă puşi în libertate majoritatea celor reţinuţi. Din 20 decembrie şi până în seara zilei de 22 decembrie deşi situaţia de la Timişoara a fost încordată nu s-a mai făcut caz de armă şi nu s-au mai înregistrat morţi sau răniţi. (more…)

 

Procuror Romeo Bălan: Teroriștii din Timișoara, după 22 decembrie 1989 (16). Zona Freidorf octombrie 15, 2014


cartiMemorial_0001Continui serialul cu investigațiile parchetului militar despre teroriștii din Timișoara cu prezentarea întîmplărilor din cartierul Freidorf. E vorba de fragmente din cartea “Victimele revoluției. Timișoara 1989″ scrisă de procurorul pensionar general (r) Romeo Bălan și apărută în 2011 la editura Memorialul Revoluției din Timișoara.

Vezi și fragmentele anterioare despre teroriștii din Timișoara, prezentate pe acest blog:

Piaţa Operei
Bulevardul Republicii
Piaţa Libertăţii
Strada Oituz
Zona Take Ionescu
Bulevardul Revoluţiei
Calea Aradului
Poligrafia
Calea Lipovei
Zona Dorobanţi
Piața Traian
Splaiul Peneș Curcanul (cazul Paraschiv Dominic)
Gara de Est
Calea Girocului
Calea Buziaşului

Tot din cartea procurorului Bălan, mai citește Identificarea victimelor incinerate.

ZONA FREIDORF

În dupăamiaza zilei de 23 decembrie 1989, a fost rănit prin împuşcare Tărăbuţă Constantin, în zona Liceului auto din Timişoara, din cartierul Freidorf. Victima a relatat împrejurările în care a fost rănită: (more…)

 

Procuror Romeo Bălan: Teroriștii din Timișoara, după 22 decembrie 1989 (15). Calea Buziaşului octombrie 6, 2014


cartiMemorial_0001Continui serialul cu investigațiile parchetului militar despre teroriștii din Timișoara cu prezentarea întîmplărilor din zona Căii Buziașului. E vorba de fragmente din cartea “Victimele revoluției. Timișoara 1989″ scrisă de procurorul pensionar general (r) Romeo Bălan și apărută în 2011 la editura Memorialul Revoluției din Timișoara.

Vezi și fragmentele anterioare despre teroriștii din Timișoara, prezentate pe acest blog:

Piaţa Operei
Bulevardul Republicii
Piaţa Libertăţii
Strada Oituz
Zona Take Ionescu
Bulevardul Revoluţiei
Calea Aradului
Poligrafia
Calea Lipovei
Zona Dorobanţi
Piața Traian
Splaiul Peneș Curcanul (cazul Paraschiv Dominic)
Gara de Est
Calea Girocului

Tot din cartea procurorului Bălan, mai citește Identificarea victimelor incinerate.

CALEA BUZIAŞULUI

În dupăamiaza zieli de 23 decembrie 1989, Regep Ioan, lăcătuş mecanic la Întreprinderea Spumotim, s-a deplasat pe jos dinspre locul de muncă spre domiciliul său situat în Cartierul Soarelui. Între sensul giratoriu de pe Calea Buziaşului şi păduricea de lângă Întreprinderea AEM Timişoara, Regep Ioan a fost împuşcat din faţă în piciorul drept. Victima a relatat împrejurările în care a fost rănită dar nu a putut da niciun fel de relaţii cu privire la trăgători: (more…)