Noi minciuni ale lui Larry Watts în ziarul Adevărul

Articol apărut şi pe contributors (linc).

Pe saitul ziarului Adevărul a apărut în 20 februarie 2016 articolul lui Larry Watts „Zorii Revoluţiei Române. Ultimul episod. Gorbaciov, în decembrie 1989: Sunteţi mulţumit, tovarăşe Ceauşescu?“ (linc). În articol Larry Watts susţine că Ceauşescu l-ar fi înfruntat pe Gorbaciov în decembrie 1989, în problema invaziei sovietice din 1968 din Cehoslovacia. Continuă lectura

60 de ani de la moartea lui Stalin. Nicolae Ceauşescu, alături de Gheorghiu-Dej în delegaţia trimisă la Moscova pentru a asista la înmormîntare

Este deja o tradiţie ca moartea lui Stalin, din 5 martie 1953, să fie sărbătorită pe „blogul lui Marius Mioc” prin articole din presa vremii. În anii trecuţi am publicat:

Martie 1953: Stalin, “cel mai bun şi iubit prieten al poporului român”, e grav bolnav
5 martie 1953: moartea lui Stalin
Dan Deşliu şi Petru Dumitriu despre Stalin
Stalin – „cel mai mare om de ştiinţă al epocii noastre”

Ofer azi cititorilor noi articole despre acest subiect, din „Scînteia” din 9 martie 1953.

Scinteia09031953_01Scinteia09031953_02

„Marele şi nemuritorul conducător şi părinte” este articolul principal (nesemnat) de pe prima pagină a „Scînteii”, în care citim: Continuă lectura

Dizolvarea PNŢ în 1947


Ziarul „Scînteia” din 31 iulie 1947, ziar al Partidului Comunist Român, anunţă cu satisfacţie scoaterea în afara legii a Partidului Naţional Ţărănesc, condus pe atunci de Iuliu Maniu. Reproduc mai jos o parte din cele scrise în ziar:

„Dizolvarea PNŢ dă un nou avînt de luptă clasei muncitoare şi tuturor forţelor democratice”
a spus tov. Sălăjeanu în numele Partidului Comunist Român

Într-un mare discurs, puternic aclamat de deputaţi, tov. Teohari Georgescu a înfăţişat şirul de crime şi trădări ale PNŢ, cărora li s-a pus capăt Continuă lectura

6 martie 1945 – preluarea puterii de către comunişti, prin guvernul Petru Groza

În 6 martie 1945 puterea politică în România era preluată de guvernul Petru Groza. Deşi acesta nu aparţinea formal Partidului Comunist – avea propria sa formaţiune politică numită Frontul Plugarilor -, în fapt instaurarea guvernului Groza a însemnat preluarea puterii de către comunişti şi aliaţii lor. Istoriografia comunistă era conştientă de acest lucru, cum se vede şi din articolul aniversar pe care-l reproduc mai jos, apărut în „Scînteia” din 6 martie 1953. Articolul recunoaşte implicarea sovietică în instaurarea guvernului Groza, precizînd că victoria a fost cu putinţă datorită forţelor armate sovietice.

6 martie 1945 – o etapă însemnată în lupta pentru democraţia populară Continuă lectura

Dan Deşliu şi Petru Dumitriu despre Stalin

Printre cei care au deplîns moartea lui Stalin se numără şi Dan Deşliu, cel care avea să devină apoi dizident anticeauşist şi membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale în 22 decembrie 1989. Reproduc poezia „Pentru Stalin!” publicată în „Scînteia” din 9 martie 1953:

„Nu pot să cred! Prea crîncen e cuvîntul
să-ncapă într-al inimii cuprins!
Şi n-am puteri să pot cuprinde gîndul
că inima ce-a-nflăcărat pămîntul
bătăile deapururea şi-a stins…

Tu eşti în noi – ca soarele fierbinte:
mîndria şi tăria noastră eşti!
Nu în amaru-aducerii aminte,
ci-n focul luptei eşti cu noi – părinte
şi steag al fericirii omeneşti!

O flacără de viaţă dătătoare
străluminînd al anilor potop,
pentru dreptatea clasei muncitoare
tu ai jertfit suflare cu suflare
şi sîngele din tine – strop cu strop…

Eu nici măcar o singură clipită
nu mi te pot închipui altfel,
ci pururi treaz, cu mîna aţintită
spre minunata lume înflorită
ce se clădeşte-n marmuri şi oţel!

Acuma chiar, în ziua cea mai cruntă,
pe umărul o clipă gîrbovit
simţim această mînă neînfrîntă
care ne-a ridicat către izbîndă
şi pentru omul simplu s-a trudit.

Se-nalţă comunismul cu tărie,
nu-i doar un vis pe glob rătăcitor;
iar tu, făptuitor de bucurie,
eşti viu – că ţara visului e vie,
e viu al omenirii viitor!

Luaţi seama, ucigaşi din Soare-Apune:
nu veţi opri istoria în loc!
Pe calea viitorului – minune
păşeşte azi ne-nvinsa Uniune
şi-n rînduri tari – brigăzile de şoc!

Cu noi e tot ce-i dragoste de viaţă:
armate nesfîrşite de eroi,
înfăptuind gîndirea lui măreaţă
din cîmpii arşi – la mările de ghiaţă,
în numele lui Stalin – sînt cu noi!

Stegar ne e atotînvingătorul
partid în jurul cărui facem zid!
E tot ce-a făurit mai bun poporul!
în lupta lui trăieşte viitorul,
şi Stalin, viu, trăieşte prin partid. Continuă lectura

Martie 1953: Stalin, „cel mai bun şi mai iubit prieten al poporului român”, e grav bolnav

În 5 martie se împlinesc 58 de ani de la moartea lui Iosif Vissarionovici Stalin. Cititorilor acestui blog le reamintesc fericitul eveniment pe baza celor scrise de ziarul „Scînteia”. Astăzi public articole despre boala lui Stalin urmînd ca mîine să vă ofer articole prilejuite  de moartea acestuia.

„Scînteia” din 5 martie 1953, organ al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român (denumirea pe care o avea în acea perioadă Partidul Comunist) publică pe prima pagină un comunicat guvernamental al agenţiei de presă sovietice TASS despre boala tovarăşului Stalin. Continuă lectura

Ziarul „Scînteia Poporului” anunţat la TVR în 22 decembrie 1989 (video)

În 22 decembrie ziarele şi-au schimbat denumirea. Fostul ziar al Partidului Comunist Român – „Scînteia”, anunţă că se va numi pe viitor „Scînteia Poporului”. După scurt timp îşi va schimba iar denumirea în „Adevărul” – nume sub care apare şi azi (şi care a fost sugerat de cei aflaţi în studioul TVR). Pentru alte înregistrări din emisiunea TVR din perioada revoluţiei vedeţi pagina TVR în decembrie 1989. Continuă lectura

4 decembrie 1989 – întrunirea ţărilor membre în Tratatul de la Varşovia

În 4 decembrie 1989 a avut loc la Moscova întrunirea conducătorilor ţărilor membre în Tratatul de la Varşovia. Întrunirea s-a convocat ca urmare a întîlnirii dintre Mihail Gorbaciov şi George Bush, care avusese loc în zilele de 2-3 decembrie 1989 la Malta.

ziarul chişinăuan Tinerimea Moldovei relatînd despre întîlnirea Bush-Gorbaciov de la Malta

ziarul chişinăuan Tinerimea Moldovei relatînd despre întîlnirea de la Malta

„Scînteia” din 5 decembrie 1989 relatează: „În cadrul întîlnirii, tovarăşul Mihail Gorbaciov a prezentat o largă informare în legătură cu desfăşurarea şi rezultatele întîlnirii sale din Malta cu G. Bush, preşedintele S.U.A., care a avut loc în zilele de 2-3 decembrie a.c.”.

Este adoptată o declaraţie în care conducătorii Bulgariei, R.D. Germane, Poloniei, Ungariei şi Uniunii Sovietice afirmă: „introducerea trupelor statelor lor în R.S. Cehoslovacă, întreprinsă în 1968, a constituit un amestec în treburile interne ale Cehoslovaciei suverane şi trebuie să fie condamnată (…) Istoria a confirmat cît de important este, chiar şi în cea mai complexă situaţie internaţională (…) să fie respectate cu stricteţe principiile suveranităţii şi independenţei în relaţiile dintre state”.

România nu a semnat acel comunicat fiindcă nu participase în 1968 la invadarea Cehoslovaciei. Practic, prin acel comunicat, restul ţărilor din Tratatul de la Varşovia recunoşteau corectitudinea poziţiei României şi a lui Nicolae Ceauşescu din 1968 şi recunoşteau principiul drag lui Ceauşescu de neamestec în treburile interne ale altor state.

Comunicatul respectiv era un semnal că Uniunea Sovietică abandonase atitudinea imperialistă din trecut şi nu mai era dispusă să intervină militar în alte state pentru „apărarea socialismului”. Nu era primul semnal în acest sens, tot în 1989 se încheiase retragerea sovietică din Afganistan.

Era de altfel o perioadă în care Uniunea Sovietică se confrunta cu mari probleme interne. Preţul ţiţeiului pe plan mondial era scăzut (spre deosebire de situaţia de acum) ceea ce lovea financiar URSS, mare exportatoare de hidrocarburi. Mişcările separatiste din republicile componente creşteau în amploare iar puterea sovietică se vedea umilită de proprii ei cetăţeni, cum s-a întîmplat la Chişinău, în noiembrie 1989, situaţie deja descrisă pe acest blog.

Dacă în 1956 (Ungaria) sau 1968 (Cehoslovacia) URSS-ul intervenise militar, în 1989 nu mai avea voinţa politică să facă asta, fapt vizibil şi din evenimentele din alte ţări. Este unul din factorii care au contribuit la îndrăzneala românilor de a ieşi în stradă în 1989.

În presa românească s-a creat un adevărat mit al întîlnirii de la Malta, unde s-ar fi hotărît izbucnirea revoluţiei din 1989. Acest mit s-a impus într-o parte a opiniei publice conform principiului repetării insistente, care ţine loc de dovadă. Este un principiu cunoscut de toţi cei care lucrează în industria publicităţii. Reclamele pe care le vedem la TV şi care ne recomandă un anumit produs, ne pot determina să credem în calităţile acelui produs, deşi reclama plătită de însuşi cel care vinde produsul nu e o dovadă obiectivă. Aşa şi cu teoriile despre revoluţia din 1989, se impun cele care beneficiază de mai multă reclamă în mass-media, nu cele care beneficiază de argumente superioare.

În crearea mitului „Malta” un rol important l-a avut ziaristul Ion Cristoiu, pe care-l numeam în cartea mea „Falsificatorii istoriei” „vîrful de lance al campaniei de falsificare a istoriei revoluţiei”. În editorialul „Ce se ascunde dincolo de evenimentele din 13, 14, 15 iunie?” din „Zig-Zag” nr. 15/1990, acesta scria: „Ne aflăm oare, începînd din decembrie 1989, în faţa unei manipulări grosolane aparţinînd unui scenariu care vizează însăşi fiinţa noastră naţională? (…) Să fie oare acest scenariu urmarea înţelegerilor secrete de la Malta?”

Referirile la „fiinţa naţională” fac parte din propaganda fesenistă care în 1990 echivala pe oricine se opunea FSN-ului ca fiind atentator la fiinţa naţională. Profitînd şi de faptul că la alegerile din 1990 maghiarii votaseră precumpănitor împotriva lui Ion Iliescu, se vehicula primejdia pierderii Ardealului din pricina „destabilizatorilor” care criticau regimul Iliescu.

Ulterior, acelaşi Cristoiu scria despre „scenariul care a funcţionat în toată Europa de Est” („Răspuns unui cititor (2)”, editorial în „Expres Magazin” nr. 17/1991). Nu ştiu dacă a funcţionat vreun scenariu, dar dacă acesta a existat, el nu putea fi pus la cale la Malta, dintr-un motiv foarte simplu: în momentul întîlnirii Bush-Gorbaciov de la Malta (2-3 decembrie 1989), într-o serie de ţări est-europene mişcările populare anticomuniste deja începuseră. Aşadar, la Malta nu se putea pune la cale izbucnirea acestor mişcări ci doar să se constate existenţa acestora şi eventual să se analizeze urmările posibile.

La 19 ani după evenimente putem spune că urmările lui 1989 – adică integrarea României şi a altor ţări est-europene în NATO – nu au fost deloc favorabile Moscovei.