Cel mai scîrbos informator al securităţii, după părerea lui Neculai Constantin Munteanu

Neculai Constantin Munteanu. Sursă foto: http://www.europalibera.org/content/article/24378231.html

Vechiul redactor al postului de radio Europa Liberă, Neculai Constantin Munteanu, a publicat un top personal al celor pe care îi consideră cei mai scîrboşi informatori ai securităţii. Pe locul întîi în acest top, „Rolls-Royce-ul turnătoriei la români” cum îl supranumeşte Neculai Constantin Munteanu, se află pretinsul istoric Alex Mihai Stoenescu, autorul mai multor cărţi despre revoluţia din 1989, invitat la o mulţime de emisiuni televizate pe acest subiect în calitate de „expert” în problemă, declarat de Ion Cristoiu drept „cel mai bun specialist al nostru în evenimentele din decembrie 1989” (linc). Alex Mihai Stoenescu este mentorul campaniei despre revoluţia din 1989 desfăşurată începînd cu 2009 de ziarul „Adevărul” (linc) şi al campaniei mai vechi din Jurnalul Naţional pe acelaşi subiect, care a pricinuit apariţia cărţii mele „Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional” (linc).

Articolul domnului Neculai Constantin Munteanu este al cincilea dintr-o serie de articole despre top 5 cei mai scîrboşi informatori ai securităţii. Cum e obiceiul la topuri, s-a început de la coadă spre cap, adică s-a început cu scîrbosul de pe locul 5 şi acum a ajuns la scîrbosul numărul 1. Reproduc articolul, de pe saitul postului de radio „Europa Liberă” (linc):

Top 5: Cei mai scârboși informatori (5) Continuă lectura

Trupa de teatru Thalia – declaraţii video ale celor implicaţi

M-am mai referit pe acest blog la trupa de teatru în limba maghiară „Thalia” datorită căreia Laszlo Tokes a intrat pentru prima oară în atenţia mijloacelor de informare în masă din Ungaria. Arpad Gazda, un apropiat a lui Laszlo Tokes, astăzi ziarist de limbă maghiară, în declaraţia pe care am publicat-o în cărţile „Revoluţia din Timişoara aşa cum a fost” şi „Revoluţia fără mistere”, spunea:

Prima noastră înfruntare cu securitatea a fost în 1988. La 31 octombrie, de ziua Reformaţiei, am organizat în biserică un recital de poezie din Dsida Jeno. Dsida Jeno a fost un poet transilvănean interbelic care nu pot să spun că era interzis, dar o parte dintre poeziile lui nu puteau să fie publicate.

Eu eram atunci membru în teatrul studenţesc “Thalia”, care funcţiona la Casa Studenţilor. Am organizat acel recital împreună cu prietenul Almas Telegdy şi a fost un mare succes. La spectacol au participat nu numai membrii grupului Thalia, ci şi alţi studenţi. Pentru 4 decembrie aveam programat al doilea spectacol.

Securitatea a făcut presiuni ca nu cumva membrii grupului Thalia să participe la cel de-al doilea spectacol. Aceste presiuni s-au făcut prin intermediul conducătorului grupului Thalia, actorul László Matray. Cu toate acestea, în 8 noiembrie ne-am întîlnit în camera lui Zsolt Szilagyi, care era membru în Thalia (acum e deputat UDMR de Bihor) şi am hotărît să ignorăm aceste presiuni.

Patru dintre membrii Thaliei am participat şi la spectacolul din 4 decembrie. După asta, grupul Thalia a fost desfiinţat. Acest grup s-a reînfiinţat în februarie 1989, dar noi, cei care participaserăm şi la al doilea spectacol, am rămas excluşi.

Numele lui László Tőkés a apărut în presa din Ungaria pentru prima oară legat de această problemă. Primul material la radio Kossuth a fost scrisoarea lui Tőkés către episcopul de Oradea László Papp în care cerea sprijinul episcopului pentru noi, cei care am fost persecutaţi fiindcă participasem în biserică la serbarea Zilei Reformaţiei. Scrisoarea, împreună cu răspunsul lui László Papp, a fost citită la radio Budapesta în mai 1989. László Papp era membru în Marea Adunare Naţională, era un episcop-securist.

Pe youtube, pus de utilizatorul tranzit100, am găsit un filmuleţ despre trupa timişoreană de teatru în limba maghiară „Thalia”, care completează cele spuse de dl. Gazda:

Arpad Gazda însuşi apare în acest film de la secunda 32, iar apoi de la minutul 03:14.

Despre felul cum este pomenită trupa Thalia în documentele securităţii (şi cine au fost informatorii securităţii), citiţi: Continuă lectura

Culisele revoluţiei (6). Măgureanu: „Terorişti externi n-au putut fi probaţi şi există suficiente amănunte pentru a demonstra imposibilitatea existenţei unor asemenea terorişti” (video)

A 6-a parte a emisiunii „Culisele revoluţiei” difuzată în decembrie 2003 la TVR Timişoara. Invitaţi: Virgil Măgureanu (fost director SRI), Radu Tinu (fost adjunct al şefului Securităţii Timiş), Remus Avramescu (reporter la TV Belgrad, printre primii ziarişti străini care au transmis despre revoluţia din Timişoara), Miodrag Milin (istoric timişorean, autor al mai multor cărţi despre revoluţie), Constantin Chiticaru (maior în rezervă, fost membru al mişcării CADA), Florin Kovacs (avocat, cîştigător al unui proces de daune legat de revoluţie), Adrian Sanda (fost membru al Frontului Democratic Român, avea să devină apoi secretar de stat la SSPR din partea PSD), Tudorin Burlacu (deasemeni fost membru al Frontului Democratic Român), Sorin Oprea (lider al mulţimii în 16 decembrie 1989, şef al gărzii Frontului Democratic Român), Marius Mioc, Costel Bursuc (pe atunci preşedinte al Asociaţiei Luptătorilor Timişoreni Arestaţi în Revoluţie). Emisiunea era transmisă în direct în Piaţa Operei. Comentariile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele cinci părţi ale emisiunii:
Noi am mers cu gîndul „acum ori niciodată”.
Revoluţia n-a început de la Tokes. Enoriaşii au fost una, revoluţionarii au fost alţii
Acel scenariu cu aprilie ’90 care s-a vehiculat nu e atît de important
Să ne spună domnul Radu Tinu dacă şi-a realizat visul de a-l lovi peste coaie pe cheferist
În 18 decembrie Timişoara părea înfrîntă

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

Culisele revoluţiei (1). Noi am mers cu gîndul „acum ori niciodată” (video)

Emisiune din decembrie 2003 de la TVR Timişoara despre culisele revoluţiei. Cred (opinie subiectivă) că este una din cele mai alerte emisiuni pe această temă, fiind reprezentate o diversitate de puncte de vedere. O voi prezenta în serial pe acest blog şi recomand cititorilor urmărirea tuturor episoadelor. Invitaţi: Virgil Măgureanu (fost director SRI), Radu Tinu (fost adjunct al şefului Securităţii Timiş), Remus Avramescu (reporter la TV Belgrad, printre primii ziarişti străini care au transmis despre revoluţia din Timişoara), Miodrag Milin (istoric timişorean, autor al mai multor cărţi despre revoluţie), Constantin Chiticaru (maior în rezervă, fost membru al mişcării CADA), Florin Kovacs (avocat, cîştigător al unui proces de daune legat de revoluţie), Adrian Sanda (fost membru al Frontului Democratic Român, avea să devină apoi secretar de stat la SSPR din partea PSD), Tudorin Burlacu (deasemeni fost membru al Frontului Democratic Român), Sorin Oprea (lider al mulţimii în 16 decembrie 1989, şef al gărzii Frontului Democratic Român), Marius Mioc, Costel Bursuc (pe atunci preşedinte al Asociaţiei Luptătorilor Timişoreni Arestaţi în Revoluţie). Emisiunea era transmisă în direct în Piaţa Operei, de unde au intervenit şi alţi invitaţi. Comentariile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

Securistul Gheorghe Sălăjan în procesul revoluţiei din Timişoara (2): Caraşcă cu doi ofiţeri de miliţie au plecat la Bucureşti să ducă nişte dosare generalului Vlad

A 2-a parte a mărturiei lui Gheorghe Sălăjan, ofiţer timişorean de securitate însărcinat cu cercetarea penală, în procesul revoluţiei din Timişoara. Intervenţiile mele sînt cu litere cursive între paranteze drepte. Continuă lectura

TVR 22 decembrie 1989. General: Mă adresez generalului Vlad de la Securitate. Se mai poate salva onoarea trupelor şi ofiţerilor (video)

Un general (al cărui nume nu-l cunosc, rog vizitatorii acestui blog să mi-l semnaleze dacă au informaţii) îşi exprimă satisfacţia faţă de căderea lui Ceauşescu, amintind că a fost printre primii îndepărtaţi din funcţie la venirea acestuia la putere. După uniforma albastră, generalul pare să fie din Ministerul de Interne. Mircea Dinescu şi Ion Caramitru nu-l lasă să isprăvească ce avea de spus, căci vor introduce în studio preoţii (respectiv pe Nifon Ploieşteanul, a cărui cuvîntare a fost deja prezentată pe acest blog)

Transcriere înregistrare:
00:01 Glasuri: Sîntem în emisie. Domnule Dinescu, sîntem în emisie. Vorbiţi dom’le.
00:06 General: Cetăţeni patrioţi! Fac parte dintre primii generali care au fost scoşi din cadrele active cînd a venit Ceauşescu la putere, pentru că nu-i convenea atitudinea noastră. Vă spun acuma, şi mă adresez atîtor sute şi sute de ofiţeri pe care i-am comandat şi i-am instruit şi care ştiu cum i-am instruit: în spiritul celui mai adînc patriotism! Ştiu că mulţi dintre ei au fost piguliţi după plecarea mea, cu acul, şi scoşi şi ei. Criminalul acesta l-am avut dictator pînă duminică. Duminică a devenit tiran, casap al poporului!
00:43 Mircea Dinescu: Nu duminica asta! Iertaţi-mă.
00:46 General: Lăsaţi
00:46 Mircea Dinescu: Era tiran al poporului de 20 de ani!
00:48 Bărbat: 20 de ani. 25.
00:49 General: M-ai auzit c-am spus că a fost dictator, dictator neînduplecat, dar de-acuma a devenit măcelar, tiran. (exclamaţii: Aşa!)
00:59 Glasuri: Să vorbească preoţii! Mai departe.
01:00 General: Mă adresez, mă adresez generalului Vlad de la securitate. Se mai poate salva onoarea trupelor şi onoarea ofiţerilor. Acum e momentul să vă arătaţi patriotismul! Mă adresez colonelului Bucur, care ştie cum gîndeam! E adevărat că la generalul Vlad m-am trudit de zece ori să mă duc în audienţă şi nu m-a primit. Deşi era mititel cînd am fost eu. Facem, fac apel…
01:26 Bărbat: Gata, gata, gata.
01:29 Ion Caramitru: Părinte, veniţi şi binecuvîntaţi revoluţia! Puneţi crucea. Asta este! (Caramitru şi Dinescu ţin împreună o cruce în mînă)

Mi-e milă de caghebişti (video)

Actualizare 15 decembrie 2010: Înlocuire înregistrare de pe saitul trilulilu.ro cu înregistrare de pe youtube.

Alt fragment din emisiunea cu Viorel Oancea (fost primar al Timişorii, acum politician PDL) de la TV Europa Nova (probabil în decembrie 1997). Discuţiile din această parte a emisiunii sînt despre problema agenturilor străine în revoluţia din Timişoara, prilej pentru mine de a-mi manifesta simţămintele creştineşti de milă faţă de caghebişti.

Urmăreşte şi celălalt fragment al respectivei emisiuni prezentat pe acest blog: Eu şi Viorel Oancea despre cercetările legate de revoluţia din 1989

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

Agenda Zilei: Un ziar care refuză să dea dezminţiri

Am semnalat pe acest blog dezinformarea apărută în interviul acordat de Gelu Voican Voiculescu, fostul viceprimministru de pe vremea FSN-ului, ziarului timişorean „Agenda Zilei” (patron: Zoltan Kovacs), cu privire la revoluţia din decembrie 1989. Anume, Gelu Voican pretindea existenţa unui ordin al generalului Iulian Vlad prin care securiştilor li s-a cerut, încă din 18 decembrie 1989, să sigileze armele în rasteluri.

Faptul este neadevărat, căci chiar în emisiunea TVR din 22 decembrie 1989 putem vedea un securist care povesteşte, în faţa milioanelor de telespectatori, că în ziua respectivă el şi colegii lui „eram înarmaţi şi pregătiţi să intervenim”. Înregistrarea video a acelei intervenţii a fost deja prezentată pe acest blog.

Dacă securiştii au folosit sau nu armamentul cu care erau înzestraţi nu cunosc, dar e sigur că acest armament nu a fost sigilat „începînd cu 18 decembrie”, cum a pretins Gelu Voican.

Ca urmare, chiar în 17 decembrie 2008 m-am dus la redacţia „Agenda Zilei” şi le-am cerut să dezmintă faptul că în timpul revoluţiei armamentul securiştilor a fost sigilat începînd cu data de 18 decembrie 1989. Nu le-am cerut să-şi dea cu presupusul dacă acel armament a fost sau nu folosit, ci doar să dezmintă informaţia falsă publicată de ei că armamentul ar fi fost sigilat în rasteluri.

Am fost îndemnat să mă adresez autoarei interviului, doamna conferenţiar universitar (la Universitatea particulară „Tibiscus” din Timişoara) Mariana Cernicova. I-am scris acesteia următorul mesaj:

Stimată doamnă Cernicova,

În interviul cu Gelu Voican pe care l-aţi publicat azi în „Agenda Zilei” se spune că generalul Iulian Vlad (şeful Securităţii) „ceruse încă din 18 decembrie să se sigileze armamentul”. Faptul că lucrurile nu stau aşa se poate vedea din intervenţia la televiziune în 22 decembrie 1989 a locotenent-colonelului Gheorghe Stan, care spune că reprezintă „una din cele mai importante direcţii din cadrul Departamentului Securităţii Statului” şi care spune că în 22 decembrie 1989 întreaga sa unitate „eram înarmaţi şi pregătiţi să intervenim”, dar că au depus armele după ce au văzut la TV „derularea favorabilă naţiunii române a evenimentelor”. Puteţi vedea acea intervenţie la https://mariusmioc.wordpress.com/2008/12/02/tvr-22-decembrie-1989-gheorghe-stan-securitatea-e-cu-noi/

Aşadar, ceea ce spune Gelu Voican (şi nu numai el, este o întreagă campanie de presă) că din 18 decembrie securiştii au primit ordin de la Iulian Vlad să sigileze armamentul este o minciună.
Instanţele de judecată s-au pronunţat asupra cazului Iulian Vlad, găsindu-l vinovat de participare la reprimarea revoluţiei. Acesta a fost credincios regimului dictatorial inclusiv în noaptea de 21/22 decembrie 1989, cînd a poruncit arestarea ilegală a lui Dumitru Mazilu.

Aştept de la dv. să publicaţi dezminţire la afirmaţiile false ale lui Gelu Voican, tot în „Agenda Zilei”.
Cu stimă, Marius Mioc

Am primit următorul răspuns:

Domnule Mioc,
Interviul este o specie jurnalistică în care ziaristul pune întrebări, intervievatul – oferă răspunsuri, în măsura în care doreşte s-o facă şi în limitele sincerităţii de care este capabil. Nu există, din start, intenţii polemice (nu vorbim de anchetă sau de articol, unde jurnalistul caută o multitudine de voci, prezentarea mai multor opinii etc.). Am citit şi obiecţiile dumneavoastră, şi ce aţi scris pe blogul propriu. Vă răspund din politeţe, dar nu înţeleg demersul, întrucît dumneavoastră polemizaţi cu intervievatul meu şi aveţi, cred, posibilitatea s-o faceţi direct printr-o multitudine de canale, fără intermedierea mea. Cred că cei care vă împărtăşesc viziunea despre evenimentele din 1989 şi de după au cunoştinţă despre aceasta. Aş opri aici corespondenţa pe tema respectivă, întrucît nu incerc sa validez vreo versiune, nu am informaţii certe, documente verificabile (nu opinii sau declaraţii la fel de subiective ca cele pe care, eventual, le-a făcut intervievatul meu).
M. Cernicova

După acest răspuns am trimis un nou mesaj doamnei Cernicova, din care citez:

Doamnă Cernicova,
Cred că avem păreri diferite despre rostul meseriei de ziarist. Eu cred că rostul unui ziarist este informarea corectă a opiniei publice, nu preluarea rolului de portavoce pentru dezinformările diferitelor grupuri de interese. Dacă răspunderea principală pentru informaţia falsă din interviu aparţine într-adevăr celui interviat, atunci cînd ziaristului i se atrage atenţia că a difuzat, fie şi involuntar, o informaţie falsă, el are datoria, faţă de cititorii săi, să publice o dezminţire. Sînt cazuri vestite în jurnalistica mondială (de pildă, cel cu armele irakiene de distrugere în masă) în care ziare vestite au publicat dezminţiri şi şi-au cerut scuze faţă de cititori, neîncercînd să-şi ascundă responsabilitatea sub comoda scuză că doar au citat din declaraţiile unor personalităţi. În cazul particular al declaraţiei lui Gelu Voican, eu nu v-am oferit vreo opinie sau declaraţie subiectivă a cuiva, ci o înregistrare video de la TVR din 22 decembrie 1989 care dovedeşte limpede că declaraţia lui Voican despre sigilarea armelor de către securişti din ordinul lui Iulian Vlad începînd din „18 decembrie” este falsă (pe 22 decembrie unitatea de securitate a respectivului era înarmată şi gata de intervenţie). Aş putea să vă dau şi alte dovezi că pretinsul ordin din 18 decembrie a lui Iulian Vlad n-a existat, conform principiului KISS (keep it short and simple) intenţionat mă limitez doar la acea declaraţie care e înregistrată video şi spusă „la cald” în 22 decembrie 1989, într-un context în care nici nu era vorba de generalul Vlad, deci simpatiile sau antipatiile personale faţă de acesta n-au jucat nici un rol.

În noul ei răspuns, doamna Cernicova reafirmă că nu este responsabilă să dea vreo dezminţire căci ea nu putea să „cenzureze” cele relatate de o persoană interviată şi mă îndeamnă să mă adresez direct redacţiei „Agenda Zilei”.

Deşi mă adresasem deja redacţiei încă din 17 decembrie 2008 (cînd fusesem îndemnat să iau legătura cu doamna Cernicova), în 21 ianuarie 2009 m-am adresat din nou redacţiei „Agenda Zilei” cerînd să publice dezminţire, arătînd şi corespondenţa pe care o avusesem cu doamna Cernicova. Afirmaţia că eu aş fi dorit cenzurarea spuselor lui Gelu Voican este o răstălmăcire răuvoitoare, căci eu cerusem dezminţirea acelei afirmaţii, nu cenzurarea ei. O conferenţiară universitară precum Mariana Cernicova ar trebui să-şi dea seama de diferenţa dintre cenzură şi dezminţire. Cred că e foarte bine ca presa să consemneze cu acurateţe declaraţiile persoanelor publice, căci acestora nu trebuie să le fie refuzat dreptul de a se autocompromite prin propriile lor declaraţii. Dar, dacă faptic declaraţiile nu corespund adevărului, este datoria presei faţă de proprii cititori să-i informeze care este adevărul.

Efortul meu a fost zadarnic, pînă acum „Agenda Zilei” n-a publicat dezminţirea.

Toată această întîmplare arată cîteva caracteristici ale ziarului „Agenda Zilei”, care pot fi regăsite şi în alte părţi în presa românească:

– Nu interesează absolut deloc adevărul despre subiectele relatate, ci doar crearea impresiei în opinia publică că ei caută adevărul. În 17 decembrie au publicat interviul cu Voican despre revoluţie ca să poată bifa că şi-au făcut datoria la aniversarea revoluţiei, dar nu pentru că ar fi realmente interesaţi de acest subiect.

– Nu deranjează deloc faptul că au publicat informaţii false, cîtă vreme au „acoperire” prin faptul că au citat din declaraţiile cuiva, deci pot pretinde că informaţia falsă nu provine de la ei ci de la altă sursă. Rolul de portavoce pentru dezinformări nu deranjează.

TVR 22 decembrie 1989. Brateş: Nu credeţi balivernele foştilor securişti (video)

Reiau serialul „TVR în decembrie 1989”, că poate vi s-a făcut dor de el.

La TVR în 22 decembrie 1989 Teodor Brateş explică că foştii securişti fac dezinformări. Interesantă afirmaţia că „securiştii s-au dezbrăcat de hainele lor şi se dedau la jafuri”, care este asemănătoare cu un zvon răspîndit şi la Timişoara în decembrie 1989, că securiştii ar fi fost cei care spărgeau vitrinele.

Transcriere înregistrare:
00:00 Bărbat (nu se vede în imagine): Securitatea nu vorbeşte?
00:03 Teodor Brateş: Vă rugăm, vă rugăm insistent, în interesul nostru al tuturor, pentru consolidarea acestei victorii, să dăm dovadă de calm, de înţelepciune. Să nu credem toate balivernele pe care mulţi foşti securişti, că nu mai putem spune că mai sînt securişti, au fost daţi afară de popor, încearcă prin asta să facă provocări, să împiedice victoria, s-o umbrească. Aflăm că mulţi securişti s-au dezbrăcat de hainele lor şi se dedau la jafuri. Asta, ca să compromită poporul! Nu putem admite aşa ceva! După cum aţi văzut, televiziunea noastră a revenit la ceea ce ea trebuie să fie: o tribună a poporului. Poporul să-şi spună gîndurile, cuvîntul. Nu există nici un fel de interdicţie în legătură cu opiniile care se emit de aici, de la acest microfon. Nu va mai exista! Sperăm că această victorie va fi consolidată. De aceea toată lumea îşi va spune cuvîntul. Avem la dispoziţie ziua de azi, ziua de mîine şi pururea de acum încolo, pentru a ne spune cuvîntul şi a ne hotărî noi, cu adevărat, destinele noastre! Fiecare să-şi confrunte opiniile cu celălalt şi să găsim cele mai bune soluţii! Dar este nevoie de linişte, de calm, de înţelepciune.