Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Petiție pentru schimbarea numelui bulevardului Vasile Milea din Sibiu decembrie 29, 2017

Filed under: politica românească — mariusmioc @ 8:01 am
Tags: , ,

Ordinul lui Milea, aşa cum l-am copiat din dosarul procesului Chiţac-Stănculescu

În 22 decembrie, pe saitul petitieonline.com, a apărut o petiție cu titlul „Vrem schimbarea numelui bulevardului Vasile Milea din Sibiu în Bulevardul Regele Mihai I !” (linc). Redau textul acesteia:

Imediat după Revoluția Anticomunistă din  decembrie 1989, datorită unei percepții total eronate a unor fapte istorice, ultimul Ministru comunist al Armatei, Vasile Milea, a fost ridicat la rangul de erou, iar numele său a fost dat, în 1990, mai multor străzi, bulevarde și piețe de pe întreg cuprinsul țării. Și Sibiul, oraș-martir al Revoluției, s-a raliat acestei blamabile și pripite tendințe de glorificare a unui criminal comunist. Unul dintre cele mai importante bulevarde ale orașului poartă încă numele lui Vasile Milea, deși cei mai importanți și avizați istorici români sunt unanimi în a considera că nu există niciun element din biografia generalului comunist care să-l facă pe acesta să merite titulatura de erou. Dimpotrivă. O carieră banală, de lider comunist, a fost „încununată” prin participarea sa activă la reprimarea protestelor din Timișoara, unde, la ordinele sale, armata a tras și a ucis civili. După omorîrea civililor de la Timişoara, Milea a repetat ordinele ilegale de represalii la Bucureşti. Astfel, generalul Vasile poate fi considerat principalul complice al lui Ceaușescu la crimele din decembrie 1989 !

De aceea considerăm absolut necesar demersul de schimbare a numelui bulevardului Vasile Milea din Sibiu și susținem atribuirea numelui Regelui Mihai I, ca un semn de cinstire a personalității marcante a ultimului rege al României, o recunoaștere a rolului decisiv pe care acesta l-a jucat în istoria României și nu numai, precum și ca o reparație postumă după un lung și tragic exil impus de comuniști.

În concluzie, cerem Primăriei Sibiului să facă o reparație morală schimbînd denumirea bulevardului Vasile Milea, criminal comunist, cu denumirea Bulevardul Regele Mihai I. Așa cum ultimul senior, Corneliu Coposu și-a intersectat viața cu ultimul Rege, la fel se vor intersecta și bulevardele lor în centrul orașului.

(more…)

 

Revoluţia din Sibiu ianuarie 2, 2009


Filmare din 24 decembrie 1989 prezentată la TVR, în care se dau explicaţii despre revoluţia din Sibiu.

Actualizare: De pe un forum internet al revoluţionarilor aflu că persoana care dă explicaţiile în acest film se numeşte Cristian Ioan.

 

TVR 22 decembrie 1989. George Marinescu: Nicu Ceauşescu a năvălit înarmat în comuna Cristian, lîngă Sibiu, încercînd să ia ostateci, dar a fost prins! (video) decembrie 10, 2008


Actualizare 5 septembrie 2010: Înlocuire înregistrare de pe trilulilu cu înregistrare de pe youtube. Trimitere la alte înregistrări şi completare transcriere.

Un nou fragment de la televiziunea română din 22 decembrie 1989. Aflăm iar că la Sibiu sînt lupte intense, iar securiştii de acolo s-au îmbrăcat în haine ale MFA (ministerului forţelor armate) ca să tragă în MFA. Ni se mai spune că elemente ceauşiste din fosta miliţie conduse de generalul Nuţă se îndreaptă spre Bucureşti cu scopul de a da o contralovitură. Generalul Constantin Nuţă era şeful Inspectoratul General al Miliţiei, fusese trimis la Timişoara pentru reprimarea revoluţiei. În 22 decembrie 1989 şi-a făcut acte de identitate false pe numele Negrilă dar a fost arestat la Deva. De aici a fost urcat într-un elicopter, împreună cu alt general de miliţie care fusese la Timişoara – Mihalea Velicu. Elicopterul respectiv a fost doborît în împrejurările luptei cu teroriştii, amîndoi generalii murind. Teodor Brateş explică telespectatorilor că în această situaţie încordată nu e momentul să se cîrcotească referitor la noua conducere a statului: „Ne vom înţelege asupra punctelor de program! Nu astea trebuie să le rezolvăm aci, în clipa aceasta!”. Despre Nicu Ceauşescu (prim secretar PCR în judeţul Sibiu) ni se spune că a năvălit înarmat încercînd să ia ostateci, dar a fost prins.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

TVR 22 decembrie 1989. Marinescu: Securiştii trag asupra salvărilor. Brateş: La Sibiu armata cere ajutor, aviaţia să intervină, să nu continue măcelul (video) noiembrie 22, 2008


Actualizare 5 septembrie 2010: Înlocuit înregistrare de pe saitul trilulilu.ro, care nu se mai putea vedea, cu înregistrare de pe youtube şi pus trimitere la pagina TVR în decembrie 1989.

Transcrierea înregistrării: (more…)

 

TVR 22 decembrie 1989: Brateş: La Sibiu armata nu mai are muniţie. Trupele de securitate atacă unităţile militare (video) noiembrie 21, 2008


Actualizare (5 septembrie 2010): Înlocuit înregistrare de pe saitul trilulilu.ro (care nu se mai vedea cum trebuie) cu înregistrare de pe youtube şi adăugat trimiteri la alte articole de pe acest blog.

Sibiul este unul din oraşele martir ale revoluţiei din 1989. S-au înregistrat aici 101 morţi, din care 99 sînt de după fuga lui Ceauşescu din 22 decembrie 1989, în timpul aşa-zisei lupte cu „teroriştii” (Ioan Pitulescu, Marin Lazăr şi alţii – „Anul nou se naşte în sînge”, Editura Universal Pan, Bucureşti 1998, pag. 422). Prin televiziune s-a anunţat în repetate rînduri că unităţile armatei din Sibiu sînt atacate de trupele de securitate. Astfel, s-a creat imaginea armatei care apără eroic revoluţia. Unul din cei mai activi răspînditori ai acestor zvonuri la TVR este Teodor Brateş, pe care-l puteţi vedea în înregistrarea video de mai jos şi în alte înregistrări care vor fi prezentate pe acest blog. Teodor Brateş este şi cel care l-a prezentat telespectatorilor în 22 decembrie 1989 pe Ion Iliescu, ca „fiul unui patriot, unui revoluţionar, el însuşi patriot”.

img_0001Sediul Inspectoratului M.I. din Sibiu se afla la vreo 30 de metri de unitatea militară 01512 a M.Ap.N. condusă de Aurel Dragomir. În condiţiile în care asupra sediului M.I. se deschisese focul, o parte din miliţieni au fugit spre unitatea militară din apropiere, sărind gardul, considerînd că acolo vor fi în siguranţă. Această întîmplare a fost considerată ca atac asupra unităţii militare. O parte din respectivii miliţieni au fost împuşcaţi înainte, în timpul sau imediat după ce săriseră gardul U.M. 01512 (19 morţi enumeraţi de cartea „Anul nou se naşte în sînge”). Într-un singur caz s-a dovedit că unul din aceşti miliţieni a deschis focul asupra militarilor U.M. 01512 – maiorul Ioan Bunda, care după ce a sărit gardul l-a împuşcat în picior pe lt.-maj. Ioan Rusanda. Cazul Bunda a fost prezentat opiniei publice la TVR imediat după demonstraţia din 12 ianuarie 1990, cînd se auziseră întrebări din mulţime pe subiectul „cine au fost teroriştii?” şi era nevoie să se prezinte opiniei publice un terorist. Este, din cîte ştiu, singurul caz concret de „terorist” descoperit de justiţia română.

Citez din declaraţia colonelului Gheorghe Moldovan, dată Procuraturii Militare Braşov în 19 iunie 1990: „Întrucît la televiziune se comunicase că securitatea a tras (…) am luat legătura cu Televiziunea Română şi i-am informat care este realitatea. Le-am spus că armamentul este adunat într-o magazie, fiind asigurat. Asta se întîmpla în jurul orei 14,30-15,00. Pentru că de la televiziune, urmare discuţiei avute, nu s-a dat nici un comunicat sau dezminţire, eu personal l-am contactat telefonic pe generalul Victor Stănculescu, informîndu-l despre ceea ce se întîmpla şi rugîndu-l să dea dispoziţie lt.-col. Dragomir să vină să ne preia, că nici unul dintre noi nu are posibilitatea să facă uz de armă, acestea fiind – aşa cum am arătat – depozitate şi încuiate. Eu am făcut apoi legătura generalului Victor Stănculescu – mai precis centralista Tatu Victoria – cu lt.-col. Dragomir, în două rînduri, fără însă a cunoaşte conţinutul convorbirii. Cert este faptul că focul nu a încetat” („Anul nou se naşte în sînge”, pag. 102).

Sediul securităţii şi miliţiei din Sibiu a fost distrus de tirurile unităţii M.Ap.N., iar mulţi securişti şi miliţieni au fost ucişi sau luaţi prizonieri de către unitatea militară condusă de Aurel Dragomir. Pentru aceasta, în 1999 colonelul Aurel Dragomir a fost trimis în judecată sub învinuirile de instigare la omor deosebit de grav, omor cu intenţie indirectă, participare la omor deosebit de grav, tratamente neomenoase, distrugere calificată şi neglijenţă în serviciu, pe baza unui rechizitoriu întocmit de procurorul Dan Voinea (recent destituit de procuroarea generală Codruţa Kovesi).

Aurel Dragomir este acuzat în cartea lui Constantin Vasile „Noi am fost teroriştii?!” că, în dimineaţa de 21 decembrie 1989 ar fi spus, într-un discurs ţinut în faţa întregului efectiv al unităţii militare pe care o conducea: „Momentul istoric ne cere să tragem în popor”.

Transcrierea înregistrării: (more…)