Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Dumitru Mazilu în „Le Monde”: S-a pretins că a avut loc o concurență între președintele Iliescu și mine, dar asta e fals… Nu putem scoate în afara legii nici un partid, nici Partidul Comunist nici altele Ianuarie 3, 2018


Ziarul francez „Le Monde” din 18 ianuarie 1990 a publicat un interviu cu Dumitru Mazilu, vicepreședinte al CFSN. Redau și pentru cititorii acestui sait acel interviu, în tălmăcire proprie. Cu litere cursive, între paranteze drepte, comentarii și explicații ale mele.

România: Amînarea alegerilor generale
Un interviu cu numărul doi al Consiliului Frontului Salvării Naționale
Domnul Mazilu explică criza din sînul noii puteri (more…)

 

26 decembrie 1989. Brucan: Tendințele de a organiza mitinguri sînt fațeta politică a activității militare a elementelor teroriste. Doina Cornea: Avem încredere în cei care au rezistat. Pe domnul Iliescu nu-l cunosc din acest unghi. Petre Popescu: Situația devine mult mai critică. Bandiții pun megafoane pe ferestre (video) Decembrie 28, 2017


Problema contestării FSN de către o parte a revoluționarilor din CC, chiar din decembrie 1989, a mai fost tratată pe acest blog:
– 26 decembrie 1989 – prima încercare de răsturnare a regimului Iliescu
– 26 decembrie 1989: TVR oprește primul miting anti-FSN (video)
– Cazimir Ionescu despre 26 decembrie 1989: La revoluționarii din Comitetul Central… a apărut o foarte periculoasă mișcare contrarevoluționară (video)
– 26 decembrie 1989: TVRL anunță apariția Partidului Democrat (video)

Domnul Viorel Ringhilescu, revoluționar bucureștean din CC, a pus pe youtube un fragment din emisiunea TVR din 26 decembrie 1989 în care Silviu Brucan numește acțiunea revoluționarilor din CC drept „terorism politic”. De remarcat și atacul furibund pe care Brucan îl lansează la adresa politicii lui Mihail Gorbaciov, apreciind că în URSS s-au făcut greșeli fundamentale și „în momentul de față n-au ce mînca oamenii sovietici”. Crainicul TVR Petre Popescu îi numește pe revoluționarii care contestau FSN drept „bandiți”. Doina Cornea, invitată și ea în emisiune (ceea ce nu se va mai întîmpla prea des ulterior) spune că nu-l cunoaște pe Ion Iliescu ca fiind printre persoanele care ar fi rezistat în timpul dictaturii. Brucan o liniștește: „îl cunoaștem noi”. Mai spune Doina Cornea să nu se tragă în tineri cu „gloanțe morale” – adică exact ce făcuse înainte Brucan cînd îi calificase pe revoluționarii care contestau FSN drept „fațeta politică a activității militare a elementelor teroriste”.

Precizez că eu îmi amintesc de Ion Iliescu exact cum și-l amintea Doina Cornea. Scriam într-un articol mai vechi (linc): „Ion Iliescu era o persoană căreia i se crease o aură de dizidenţă, dar nu se putea spune nimic concret în ce a constat dizidenţa dînsului. Unor foşti ştabi comunişti precum Bîrlădeanu sau Brucan sau securistului Dumitru Mazilu li se pot aduce multe critici, dar nu li se poate contesta faptul că au avut curajul iscălirii unor documente contestatare împotriva regimului Ceauşescu, dar despre Iliescu se ştia că nu iscălise nimic”. Între timp, cu ajutorul Institutului Revoluției Române condus de Ion Iliescu și a ceea ce numim, cu scîrbă și dispreț, mass-media bucureșteană, s-a creat în opinia publică ideea că dizidența lui Iliescu față de Ceaușescu e un fapt istoric de necontestat. De fapt, a fost un articol în revista „Time” pe vremea lui Ceaușescu în care lui Iliescu i se atribuia mincinos statutul de coleg de facultate a lui Gorbaciov și se presupunea că ar putea să-l urmeze pe Ceaușescu la conducerea țării. Articolul, difuzat prin zvonuri și poate pomenit și de Europa Liberă (aveau obiceiul să facă revista presei apusene despre România) a contribuit la răspîndirea (chiar și înainte de 1989) ideii că Iliescu s-ar fi opus lui Ceaușescu.

Se vede din acest fragment cum pretextul luptei cu „teroriștii” e folosit de FSN pentru a reduce la tăcere contestările la adresa legitimității sale.

Transcriere înregistrare (cu litere cursive între paranteze drepte comentarii ale mele): (more…)

 

Generalul Grigorie Ghiță, unul din cei vinovați de măcelul de la Otopeni, explică poporului: trupele de securitate nu trebuie confundate cu „acele forțe speciale de securitate și elemente teroriste care au fost pregătite în ascuns de dictator într-o totală conspirativitate” Decembrie 22, 2016


Actualizare 24 decembrie 2016: Adăugare trimitere la interviul lui Silviu Brucan.

adev190190_grigorieghita

Ziarul „Adevărul” din 19 ianuarie 1990 publică o precizare a Ministerului Apărării Naționale semnată de general-maior Grigorie Ghiță, prin care opinia publică este lămurită cu privire la diferența existentă între trupele de securitate și „acele forțe speciale de securitate și elemente teroriste care au fost pregătite în ascuns de dictator într-o totală conspirativitate”.

Prin Decizia penală nr. 20/2001 a Curții Supreme de Justiție generalul Grigorie Ghiță a fost osîndit la 6 ani închisoare, fiind găsit vinovat de omor din culpă în cazul Otopeni, unde 50 de ostași ai trupelor de securitate au fost uciși și 13 răniți, fiind confundați cu teroriștii. În 2002 procurorul general Tănase Joița a promovat recurs în anulare în acest caz (linc), dar în 2003 Curtea Supremă respinge recursul și păstrează osînda de 6 ani închisoare. Scurt timp după aceasta, președintele Ion Iliescu (faimos pentru calitatea sa de ocrotitor al criminalilor din decembrie 1989 – linc) l-a grațiat pe generalul Ghiță (linc).

Redau mai jos articolul generalului Ghiță și un alt articol apărut lîngă acesta, cu aceeași temă – explicarea faptului că trupele de securitate au fost alături de popor la revoluție și nu trebuie confundate cu „acele forțe speciale care au însîngerat străzile și bulevardele”. Al doilea articol e iscălit de N. Militaru, ziarist la „Adevărul”, care nu trebuie confundat cu generalul cu același nume. Cu litere cursive între paranteze drepte am adăugat niște comentarii ale mele.

Să se cunoască adevărul
O precizare a Ministerului Apărării Naționale (more…)

 

Emisiune din 1992 despre revoluție, cu Lorin Fortuna. Dumitru Dincă: Zecile de mii de oameni aduși la mitingul lui Ceaușescu au mers liniștiți către casă, îmi spuneau că sînt nebun. Iosif Dan: Pe baricadă au fost 100 de tineri… Paul Negruți ne-a spus deschideți ușa că a venit guvernul. Care guvern? Guvernul condus de Ion Iliescu. Petre Roman: (în 21 decembrie) doi tineri din Timișoara ne-au vorbit despre Timișoara (video) Noiembrie 28, 2016


Actualizare 28 noiembrie ora 11,08: Lorin Fortuna va fi înmormîntat mîine 29 noiembrie 2016, ora 14, în cimitirul din Calea Lipovei.

Să ne amintim de recent dispărutul Lorin Fortuna vizionînd o emisiune TVR din 1992 în care apare și acesta. Emisiunea a fost pusă pe youtube de utilizatorul „luminaalba”, care observ că a pus pe youtube multe alte înregistrări video cu Lorin Fortuna. Emisiunea nu este prezentată în întregime. Moderatorul emisiunii a fost Mihai Tatulici. Iau cuvîntul în emisiune, în afara moderatorului (în ordine): Claudiu Iordache, Lorin Fortuna, ?, Dumitru Dincă, Dan Iosif, Petre Roman, Florin Filipoiu, Nicolae Militaru, Nicolae Dide, Adrian Nicolae, Alexandru Mironov, Zainea?, Teodor Brateș.

(more…)

 

Primul miting studențesc și cenzura de la TVR Februarie 23, 2015


studenti_RL110190_1studenti_RL110190_2„România Liberă” din 11 ianuarie 1990 (o zi înaintea celei de-a doua încercări de răsturnare a regimului Iliescu – linc) publică un articol despre un miting studenţesc desfăşurat la Bucureşti. Reproduc acest articol, care descrie starea de spirit printre studenţi la vremea aceea, dar şi cenzura practicată de TVR autodeclarată „liberă” (singura televiziune românească la vremea aceea).

Cum a arătat primul miting studenţesc la Televiziunea Română Liberă

O oră de aşteptare în curtea Politehnicii, în faţa intrării în corpul AN, la -10 grade Celsius. Acest preludiu însă n-a apărut la televiziune, reporterii noştri aflîndu-se înăuntru, la căldură. Studenţii, care au aşteptat răbdători şi fără să vocifereze împotriva proastei organizări, s-au consolat cu reprezentanţii televiziunilor străine.

Este prima dintr-o serie de omisiuni, poate singura inocentă, deoarece mitingul furtunos, ajuns pe masa de montaj, a suportat un tratament cosmetic destinat să eludeze chestiunile delicate.

Maestra de ceremonii a fost o studentă care „a declarat întrunirea deschisă”, cerîndu-ne întîi un moment de reculegere şi apoi, cu totul neaşteptat, intonarea „măcar a primei strofe din Deşteaptă-te române”. Luaţi prin surprindere, studenţii au intonat prima strofă, intuind totuşi schema mentală pionieresc-utecistă a iniţiativei.

S-a spus că în această revoluţie tinerii şi-au cîştigat dreptul de a huidui. Acest drept nu trebuie minimalizat de „oamenii serioşi” şi nici escamotat de TVRL, căci este o exercitare a dreptului democratic de veto. Poate că, pe parcursul mitinguui, s-a abuzat de el, dar e firesc, fiind vorba de una din libertăţile proaspăt cîştigate. Astfel, studenta pe care aţi auzit-o vorbind despre „revoluţia inteligenţilor” a fost pur şi simplu huiduită, detaliu neglijat în transmisiune. Discutînd ulterior cu cîţiva politehnişti, am putut afla că nu ideea ca atare le-a displăcut, ci frazele de compunere şcolară în care colega de la medicină veterinară „îşi exprima sentimentele”. Este evident că tinerii suspectează abuzul de metafore şi discursurile laudative. Ca dovadă, s-a strigat frecvent „MAI CONCRET!”, „TRECI LA SUBIECT!”… (more…)

 

Rolul Frontului în zilele revoluţiei, explicat de Silviu Brucan. „Este important ca cetăţenii patriei noastre să cunoască cu exactitate şi precizie filmul evenimentelor care au dus la înfrîngerea bandelor ceauşiste” Februarie 16, 2015


Brucan_Adev160190_1În ziarul „Adevărul” din 16 ianuarie 1990 e publicat un interviu acordat de Silviu Brucan ziaristului Romulus Căplescu. Îl redau mai jos. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele. Interviul era publicat după a 2-a încercare de înlăturare a regimului Iliescu de la conducerea României, anume mitingul din 12 ianuarie 1990 (linc). În acest context în care legitimitatea FSN de a conduce România era contestată, Silviu Brucan a ţinut să arate opiniei publice rolul pe care FSN l-ar fi jucat pentru răsturnarea dictaturii. Alte extrase din presa românească din perioada revoluţiei ori imediat următoare pot fi găsite la pagina Presa românească 1989-1990 (linc).

„Poporul român are dreptul să cunoască rolul Frontului în zilele Revoluţiei”
declară Silviu Brucan într-un interviu acordat în exclusivitate ziarului „Adevărul”

Sediul Frontului Salvării Naţionale şi al Guvernului este departe de a fi un edificiu obişnuit. În afara unei activităţi de o intensitate căreia cu greu i s-ar putea găsi un termen de comparaţie, pentru că uriaşe sînt dificultăţile pe care le au de rezolvat noile autorităţi, ca urmare a dezastrului lăsat în urmă de fosta dictatură, se poate spune că există aici o adevărată universitate, unde se învaţă „pe viu” lecţia democraţiei, tot aici fiind şi locul de interferenţă a unor trasee diplomatice din toate zările lumii. În holul şi pe coridoarele Palatului din Piaţa Victoriei este o forfotă neîntreruptă, se perindă şi se încrucişează delegaţii din toate regiunile ţării, cetăţeni de vîrste şi profesiuni din cele mai diferite, ziarişti de la marile cotidiane şi de la posturile de radio şi televiziune de pe întreg globul, oameni politici şi diplomaţi de frunte din ţări ale Europei şi din afara ei. În asemenea condiţii excepţionale, se adoptă hotărîri de capitală însemnătate pentru viitorul ţării, se discută şi sînt în curs de perfectare proiectul de Constituţie şi proiectul legii electorale, locul legiuirilor scelerate sau aberante de pînă acum este luat de altele cu totul noi, democratice, se stabilesc programe de activitate ale tuturor resoartelor şi departamentelor, se caută să se îndrepte din mers unele greşeli mai mult sau mai puţin inerente tensiunii la care se lucrează… (more…)

 

Generalul Marin Oană – relatare despre revoluţia din Bucureşti Decembrie 19, 2013


Oana_decl01Reproduc aici o declaraţie olografă a generalului Marin Oană, în 1989 locotenent-colonel şi comandant al regimentului 1 mecanizat Bucureşti, dată parchetului în dosarul revoluţiei. Respectiva declaraţie am depus-o şi la dosarul procesului prin care Oană doreşte să-şi recapete certificatul de revoluţionar. În data de 3 noiembrie 2009 Oană a dat o declaraţie scurtă, pe care n-o mai reproduc, în care spune că începînd cu 4 noiembrie va face declaraţii mai complete, ceea ce a şi făcut. Declaraţia e destul de amănunţită, ceea ce mă face să cred că Oană a avut la dispoziţie şi nişte însemnări ale sale mai apropiate în timp de momentul revoluţiei.

În declaraţie e descrisă perioada 17-25 decembrie 1989. Sînt pomenite primirea alarmei de luptă, trimiterea trupelor împotriva demonstranţilor pe 21 decembrie, retragerea în cazărmi pe 22 (Oană spune că a fost făcută din proprie iniţiativă, fără vreun ordin de la superiori), ordinul venit de la Stănculescu în 22 (rezultă de aici că acesta avea comanda efectivă a armatei la acea dată) de a merge la TVR, situaţia de la TVR în care „cadrele şi militarii în termen, în 10-15 minute am luat pumni şi palme ce nu am luat toată viaţa” şi cele întîmplate la TVR, inclusiv amănunte despre aducerea acolo a lui Nicu Ceauşescu sau „întîlnirea de taină” care s-a desfăşurat în cabinetul directorului TVR între unii lideri ai FSN (aici nu e limpezit de unde ştie Oană ce s-a discutat la acea întîlnire, din moment ce nu spune că ar fi participat la ea).

DECLARAŢIE      [notă procuror militar: 04.11.2009 Dată în prezenţa mea]

1. Subsemnatul Oană Marin, fiul lui Florea şi Maria, născut la 20.06.1946 în localitatea Alexandria, judeţul Teleorman, CNP (…), cu domiciliul în Bucureşti (…) dau următoarea declaraţie.

2. În perioada martie 1986 – aprilie 1990 am fost comandantul R 1 Mc [regimentului 1 mecanizat] (UM 01210 Bucureşti) dispusă în str. Antiaeriană nr. 4-6, sector 5, unitate care a participat direct şi nemijlocit la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

3. În continuare voi prezenta în ordine cronologică, pe zile, momente şi ore, activitatea desfăşurată în perioada 17-26.12.1989. (more…)