Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Generalul Grigorie Ghiță, unul din cei vinovați de măcelul de la Otopeni, explică poporului: trupele de securitate nu trebuie confundate cu „acele forțe speciale de securitate și elemente teroriste care au fost pregătite în ascuns de dictator într-o totală conspirativitate” decembrie 22, 2016


Actualizare 24 decembrie 2016: Adăugare trimitere la interviul lui Silviu Brucan.

adev190190_grigorieghita

Ziarul „Adevărul” din 19 ianuarie 1990 publică o precizare a Ministerului Apărării Naționale semnată de general-maior Grigorie Ghiță, prin care opinia publică este lămurită cu privire la diferența existentă între trupele de securitate și „acele forțe speciale de securitate și elemente teroriste care au fost pregătite în ascuns de dictator într-o totală conspirativitate”.

Prin Decizia penală nr. 20/2001 a Curții Supreme de Justiție generalul Grigorie Ghiță a fost osîndit la 6 ani închisoare, fiind găsit vinovat de omor din culpă în cazul Otopeni, unde 50 de ostași ai trupelor de securitate au fost uciși și 13 răniți, fiind confundați cu teroriștii. În 2002 procurorul general Tănase Joița a promovat recurs în anulare în acest caz (linc), dar în 2003 Curtea Supremă respinge recursul și păstrează osînda de 6 ani închisoare. Scurt timp după aceasta, președintele Ion Iliescu (faimos pentru calitatea sa de ocrotitor al criminalilor din decembrie 1989 – linc) l-a grațiat pe generalul Ghiță (linc).

Redau mai jos articolul generalului Ghiță și un alt articol apărut lîngă acesta, cu aceeași temă – explicarea faptului că trupele de securitate au fost alături de popor la revoluție și nu trebuie confundate cu „acele forțe speciale care au însîngerat străzile și bulevardele”. Al doilea articol e iscălit de N. Militaru, ziarist la „Adevărul”, care nu trebuie confundat cu generalul cu același nume. Cu litere cursive între paranteze drepte am adăugat niște comentarii ale mele.

Să se cunoască adevărul
O precizare a Ministerului Apărării Naționale (more…)

 

Emisiune din 1992 despre revoluție, cu Lorin Fortuna. Dumitru Dincă: Zecile de mii de oameni aduși la mitingul lui Ceaușescu au mers liniștiți către casă, îmi spuneau că sînt nebun. Iosif Dan: Pe baricadă au fost 100 de tineri… Paul Negruți ne-a spus deschideți ușa că a venit guvernul. Care guvern? Guvernul condus de Ion Iliescu. Petre Roman: (în 21 decembrie) doi tineri din Timișoara ne-au vorbit despre Timișoara (video) noiembrie 28, 2016


Actualizare 28 noiembrie ora 11,08: Lorin Fortuna va fi înmormîntat mîine 29 noiembrie 2016, ora 14, în cimitirul din Calea Lipovei.

Să ne amintim de recent dispărutul Lorin Fortuna vizionînd o emisiune TVR din 1992 în care apare și acesta. Emisiunea a fost pusă pe youtube de utilizatorul „luminaalba”, care observ că a pus pe youtube multe alte înregistrări video cu Lorin Fortuna. Emisiunea nu este prezentată în întregime. Moderatorul emisiunii a fost Mihai Tatulici. Iau cuvîntul în emisiune, în afara moderatorului (în ordine): Claudiu Iordache, Lorin Fortuna, ?, Dumitru Dincă, Dan Iosif, Petre Roman, Florin Filipoiu, Nicolae Militaru, Nicolae Dide, Adrian Nicolae, Alexandru Mironov, Zainea?, Teodor Brateș.

(more…)

 

Primul miting studențesc și cenzura de la TVR februarie 23, 2015


studenti_RL110190_1„România Liberă” din 11 ianuarie 1990 (o zi înaintea celei de-a doua încercări de răsturnare a regimului Iliescu – linc) publică un articol despre un miting studenţesc desfăşurat la Bucureşti. Reproduc acest articol, care descrie starea de spirit printre studenţi la vremea aceea, dar şi cenzura practicată de TVR autodeclarată „liberă” (singura televiziune românească la vremea aceea).

Cum a arătat primul miting studenţesc la Televiziunea Română Liberă

O oră de aşteptare în curtea Politehnicii, în faţa intrării în corpul AN, la -10 grade Celsius. Acest preludiu însă n-a apărut la televiziune, reporterii noştri aflîndu-se înăuntru, la căldură. Studenţii, care au aşteptat răbdători şi fără să vocifereze împotriva proastei organizări, s-au consolat cu reprezentanţii televiziunilor străine.

(more…)

 

Rolul Frontului în zilele revoluţiei, explicat de Silviu Brucan. „Este important ca cetăţenii patriei noastre să cunoască cu exactitate şi precizie filmul evenimentelor care au dus la înfrîngerea bandelor ceauşiste” februarie 16, 2015


Brucan_Adev160190_1În ziarul „Adevărul” din 16 ianuarie 1990 e publicat un interviu acordat de Silviu Brucan ziaristului Romulus Căplescu. Îl redau mai jos. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele. Interviul era publicat după a 2-a încercare de înlăturare a regimului Iliescu de la conducerea României, anume mitingul din 12 ianuarie 1990 (linc). În acest context în care legitimitatea FSN de a conduce România era contestată, Silviu Brucan a ţinut să arate opiniei publice rolul pe care FSN l-ar fi jucat pentru răsturnarea dictaturii. Alte extrase din presa românească din perioada revoluţiei ori imediat următoare pot fi găsite la pagina Presa românească 1989-1990 (linc).

„Poporul român are dreptul să cunoască rolul Frontului în zilele Revoluţiei”
declară Silviu Brucan într-un interviu acordat în exclusivitate ziarului „Adevărul”

Sediul Frontului Salvării Naţionale şi al Guvernului este departe de a fi un edificiu obişnuit. În afara unei activităţi de o intensitate căreia cu greu i s-ar putea găsi un termen de comparaţie, pentru că uriaşe sînt dificultăţile pe care le au de rezolvat noile autorităţi, ca urmare a dezastrului lăsat în urmă de fosta dictatură, se poate spune că există aici o adevărată universitate, unde se învaţă „pe viu” lecţia democraţiei, tot aici fiind şi locul de interferenţă a unor trasee diplomatice din toate zările lumii. În holul şi pe coridoarele Palatului din Piaţa Victoriei este o forfotă neîntreruptă, se perindă şi se încrucişează delegaţii din toate regiunile ţării, cetăţeni de vîrste şi profesiuni din cele mai diferite, ziarişti de la marile cotidiane şi de la posturile de radio şi televiziune de pe întreg globul, oameni politici şi diplomaţi de frunte din ţări ale Europei şi din afara ei. În asemenea condiţii excepţionale, se adoptă hotărîri de capitală însemnătate pentru viitorul ţării, se discută şi sînt în curs de perfectare proiectul de Constituţie şi proiectul legii electorale, locul legiuirilor scelerate sau aberante de pînă acum este luat de altele cu totul noi, democratice, se stabilesc programe de activitate ale tuturor resoartelor şi departamentelor, se caută să se îndrepte din mers unele greşeli mai mult sau mai puţin inerente tensiunii la care se lucrează… (more…)

 

Generalul Marin Oană – relatare despre revoluţia din Bucureşti decembrie 19, 2013


Oana_decl01Reproduc aici o declaraţie olografă a generalului Marin Oană, în 1989 locotenent-colonel şi comandant al regimentului 1 mecanizat Bucureşti, dată parchetului în dosarul revoluţiei. Respectiva declaraţie am depus-o şi la dosarul procesului prin care Oană doreşte să-şi recapete certificatul de revoluţionar. În data de 3 noiembrie 2009 Oană a dat o declaraţie scurtă, pe care n-o mai reproduc, în care spune că începînd cu 4 noiembrie va face declaraţii mai complete, ceea ce a şi făcut. Declaraţia e destul de amănunţită, ceea ce mă face să cred că Oană a avut la dispoziţie şi nişte însemnări ale sale mai apropiate în timp de momentul revoluţiei.

În declaraţie e descrisă perioada 17-25 decembrie 1989. Sînt pomenite primirea alarmei de luptă, trimiterea trupelor împotriva demonstranţilor pe 21 decembrie, retragerea în cazărmi pe 22 (Oană spune că a fost făcută din proprie iniţiativă, fără vreun ordin de la superiori), ordinul venit de la Stănculescu în 22 (rezultă de aici că acesta avea comanda efectivă a armatei la acea dată) de a merge la TVR, situaţia de la TVR în care „cadrele şi militarii în termen, în 10-15 minute am luat pumni şi palme ce nu am luat toată viaţa” şi cele întîmplate la TVR, inclusiv amănunte despre aducerea acolo a lui Nicu Ceauşescu sau „întîlnirea de taină” care s-a desfăşurat în cabinetul directorului TVR între unii lideri ai FSN (aici nu e limpezit de unde ştie Oană ce s-a discutat la acea întîlnire, din moment ce nu spune că ar fi participat la ea).

DECLARAŢIE      [notă procuror militar: 04.11.2009 Dată în prezenţa mea]

1. Subsemnatul Oană Marin, fiul lui Florea şi Maria, născut la 20.06.1946 în localitatea Alexandria, judeţul Teleorman, CNP (…), cu domiciliul în Bucureşti (…) dau următoarea declaraţie.

2. În perioada martie 1986 – aprilie 1990 am fost comandantul R 1 Mc [regimentului 1 mecanizat] (UM 01210 Bucureşti) dispusă în str. Antiaeriană nr. 4-6, sector 5, unitate care a participat direct şi nemijlocit la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

3. În continuare voi prezenta în ordine cronologică, pe zile, momente şi ore, activitatea desfăşurată în perioada 17-26.12.1989. (more…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (2). Istoricul dosarului mai 24, 2013


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi prima parte a acestei ordonanţe: Consideraţii generale

II. SCURT ISTORIC AL DOSARULUI NR. 97/P/1990
Aşa cum am arătat, pe rolul Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, printre cauzele care au avut ca obiect fapte penale comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, s-a aflat şi dosarul nr. 76/P/1990, în care s-au efectuat cercetări faţă de inculpaţii Postelnicu Tudor (fost ministru de interne), Vlad Iulian (fost ministru secretar de stat la Ministerul de Interne şi sef al Departamentului Securităţii Statului), Bucurescu Gian (fost adjunct al ministrului de interne), Dănescu Gheorghe (fost adjunct al ministrului de interne), Goran Gheorghe (fost locţiitor al şefului Securităţii mun. Bucureşti), Bărbulescu Marin (fost şef al Miliţiei mun. Bucureşti), Vasile Gheorghe (fost adjunct al ministrului de interne) şi Vârban Mircea (fost şef al Serviciului de cercetări penale din cadrul Miliţiei mun. Bucureşti) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 189 alin. 2 C.pen. cu aplic art. 41 alin. 2 C.pen., reţinându-se în sarcina acestora că au ordonat lipsirea de libertate în mod ilegal, în perioada 21-22.12.1989, a unui număr de 1.245 persoane care au participat la manifestaţiile din Bucureşti şi faţă de inculpaţii Pârvulescu Marin (fost ofiţer de cercetare penală în cadrul Directiei a VI-a a fostei D.S.S.), Ştefan Gheorghe (ofiţer de cercetare penală în cadrul Direcţiei a VI-a a fostei D.S.S.) şi Gureşoae Ion (fost ofiţer de cercetare penală în cadrul Direcţiei a VI-a a fostei D.S.S.) cercetaţi sub aspectul săvârşirii infr. prev. de art. 266 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., reţinându-se că în noaptea de 21/22.12.1989 au insultat, ameninţat şi lovit mai multi manifestanţi în scopul de a obţine de la aceştia declaraţii cu privire la participarea lor la mişcarea de protest din mun. Bucureşti, precum şi cu privire la conducătorii şi organizatorii acestei mişcări, toţi fiind trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 76/P/1990 din 15.08.1990. (more…)

 

Terorist, erou martir. O replică a domnului Mihalache şi răspunsul meu ianuarie 23, 2012


Am prezentat pe acest blog filmul „Terorist, erou martir” (linc), producţie TVR 2011, realizator Cornel Mihalache, împreună cu o recenzie la acesta. Domnul Mihalache a scris o replică la recenzia mea, pe care o reproduc mai jos (am adăugat doar diactriticele, fiindcă mă enervează scrisul fără diacritice), împreună cu un răspuns al meu la replica dînsului.

Drept la replică la Marius Mioc (more…)