Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Dan Turturică și Iulian Vlad, omul care a înfrînt „frontul pro-rus” Octombrie 12, 2017


Dan Turturică publică pe saitul digi24 articolul „Monstruoasa minciună pe care s-a clădit cultul lui Iulian Vlad” (linc).

Încă din titlu vedem cît sînt de anticomuniști Turturică și Digi24 care-i publică opiniile. Urmează o serie de observații despre abuzurile securității prin care se cîștigă credibilitate la publicul anticomunist. Iar apoi ni se spune:

Iulian Vlad este văzut de mulți dintre subalternii săi ca omul care a vrut să blocheze forțele pro-KGB, conduse de Ion Iliescu, să preia conducerea României după executarea lui Ceaușescu. Și care a eșuat, plătind pentru gestul său patriotic cu ani de închisoare și cu marginalizarea, în timp ce alți stîlpi ai sistemului ceaușist au revenit rapid în prim plan.

După toate aparențele, există argumente serioase în sprijinul acestei teorii. Mai mult, se pare că înfrîngerea frontului pro-rus care a acaparat statul începînd cu ianuarie 1990 și chiar joncțiunea ulterioară dintre serviciile de informații românești și cele occidentale ar fi beneficat de sprijinul său direct.

E foarte posibil să fie așa.

(more…)

 

Veni-va o zi, film sovietic din 1990 despre revoluția română (video) Iunie 30, 2017


Vladimir Vidraşcu, "cadru de spionaj care şi-a intensificat activitatea" în decembrie 1989, conform SRI. Sursă foto: http://www.hrpublishers.org/en/

Vladimir Vidraşcu, corespondent Pravda la Bucureşti în 1989 şi „cadru de spionaj care şi-a intensificat activitatea”, conform SRI. Sursă foto: http://www.hrpublishers.org/en/

Virgil Măgureanu, anticaghebistul feroce, sub a cărui conducere SRI l-a demascat pe "cadrul de spionaj" Vladimir Vidraşcu

Virgil Măgureanu, anticaghebistul feroce, sub a cărui conducere SRI l-a demascat pe „cadrul de spionaj” Vladimir Vidraşcu

Actualizare 2 iulie 2017: Domnul Vidrașcu, căruia i-am semnalat că am pus filmul său pe youtube, mă informează că dînsul n-a fost regizorul filmului, ci autorul (adică a scris textul și alcătuit în mare măsură scenariul), regizorul fiind Ecaterina Vermișeva (conform biografiei sale – linc, născută în 1925, răposată în 1998, titlu de artist al poporului al Republicii Socialiste Federative Sovietice Ruse primit în 1979). În 1990 au fost discuții ca acest film să fie prezentat la TVR, prilej cu care echipa de producție a dat un interviu la TVR, pe care acum domnul Vidrașcu l-a încărcat pe youtube și îl prezint și eu la sfîrșitul acestui articol. Intenția de prezentare a filmului la TVR nu s-a mai concretizat, nici în URSS filmul n-a fost prezentat (scrie domnul Vidrașcu), așa că youtube-ul și blogul lui Marius Mioc rămîn principalele canale de distribuție pentru acest film.

Vladimir Vidrașcu (Vedrashko), fostul corespondent la București al ziarului moscovit „Pravda” în decembrie 1989, este deja cunoscut de cititorii mai vechi ai acestui blog. În raportul SRI despre revoluție publicat în 1994, pe vremea cînd instituția era condusă de Virgil Măgureanu, Vidrașcu este numit „cadru de spionaj care și-a intensificat activitatea”. În 2009 am făcut o prezentare a lui Vidrașcu în articolul Să facem cunoştiinţă cu Vladimir Vidraşcu, „cadru de spionaj care şi-a intensificat activitatea” în decembrie 1989 conform raportului SRI despre revoluţie (linc).

În 1990 Vladimir Vidrașcu a fost autorul unui a regizat un film despre revoluția română. Producția filmului a făcut-o Studioul Central de Filme Documentare din Moscova, instituție decorată cu ordinele „Lenin” și „Steagul Roșu”. La acest film Vidrașcu folosește pseudonimul Boris Erșov.

Cu ajutorul lui Vlad Lupan de la Chișinău s-a realizat tălmăcirea filmului, pe care-l prezint acum cititorilor cu subtitrare în limba română.

Cu privire la Vladimir Vidrașcu și activitatea sa, mai citiți pe acest blog: (more…)

 

Generalul Aurel Rogojan și fostul șef al securității Iulian Vlad la Timișoara. Lansarea cărții „Factorul intern. România în spirala conspirațiilor” de Aurel Rogojan (video) Octombrie 7, 2016


rogojanÎn 5 octombrie, în aula filialei Timișoara a Academiei Române, am asistat la lansarea cărții „Factorul intern. România în spirala conspirațiilor” scrisă de generalul Aurel Rogojan, fostul șef de cabinet a lui Iulian Vlad, fostul șef al securității din 1989. La lansare a fost prezent și Iulian Vlad, căruia îi este consacrat un capitol al cărții. Evenimentul a fost organizat de Asociația cadrelor militare în rezervă și în retragere din Serviciul Român de Informații și face parte dintr-un turneu de promovare a cărții pe care domnii Aurel Rogojan și Iulian Vlad l-au întreprins în mai multe orașe. Înainte de Timișoara, dînșii organizaseră lansări ale cărții la Oradea și Arad (linc).

Domnul Adrian Kali, profesor de istorie la liceul Grigore Moisil (unul din liceele de elită ale Timișorii) și rănit în revoluție (linc), a publicat pe pagina sa de facebook (linc) poze cu mașinile jandarmeriei prezente în fața clădirii unde se desfășura lansarea, cu următorul comentariu:

Lansare de carte. Afară, în fața academiei. Două mașini parcate pe trotuar, cu însemnele unui anumit serviciu. Premierul Cioloș știe că aceștia au venit să-l protejeze pe Iulian Vlad? Vreau să văd reacțiile. S-a iscat scandal național pe tema lui Gabriel Oprea, însoțit, dar asemenea forțe la o lansare de carte? Haideți explicați domnilor tehnocrați!

Imagine din timpul lansării cărții, cu Corneliu Vaida în spatele sălii cu pancarda

Imagine din timpul lansării cărții, cu Corneliu Vaida în spatele sălii cu pancarda. Sursă foto – facebook

Alt participant la lansare, Corneliu N. Vaida (linc), comentează astfel pe facebook:

Asta a fost prima lansare de carte la care am fost legitimat de jandarmi, mi s-au notat datele, am fost filmat, fotografiat și filat în permanență de civili vigilenți!

Domnul Vaida a fost prezent în sală cu o pancardă pe care scria: „Iulian Vlad – Timișoara te repudiază, dar pubela istoriei naționale te așteaptă cît mai curînd”.

Altă pancardă, cu textul „Ieri apărați un dictator, azi cereți drept de autor! Mistificînd tot adevărul, mințind și jefuind poporul!” era purtată de Liviu Băcana (fost candidat la primăria Timișorii din partea Partidului România Unită; am înțeles că acum s-a retras din partid).

Fostul adjunct al șefului securității Timiș, Radu Tinu, descria astfel lansarea pe facebook:

A fost lansarea unui „best seller” al anului, intelectuali de marcă ai urbei au onorat cu prezența pe autor…. dar, „comme d habitude” … au venit și cîțiva, mai puțin stătători prin bibliotecă, își zic „revi”… și au perturbat cu jigniri și invective un eveniment ce se desfășura în aula filialei Academiei Române… no comment.

Personal am ajuns mai devreme decît ora anunțată, nu m-a legitimat nimeni iar jandarmii i-am văzut doar la plecare. Probabil ajunsesem înaintea jandarmilor. În prezidiul sălii, în calitate de prezentatori ai cărții, alături de autor mai stăteau Adrian Dinu Rachieru, Nicolae Țăran, Iulian Vlad, istoricul Ioan Hațegan și un domn care cred că este Ștefan Buzărnescu, anunțat pe afiș. (more…)

 

Generalul Vasile Milea, cetăţean de onoare al comunei Lereşti (Argeş). O treaptă calitativ nouă a propagandei ceauşiste Septembrie 14, 2015


Ordinul lui Milea, aşa cum l-am copiat din dosarul procesului Chiţac-Stănculescu

Ordinul lui Milea, aşa cum l-am copiat din dosarul procesului Chiţac-Stănculescu

Comuna natală a generalului comunist Vasile Milea, Lereşti – judeţul Argeş, i-a oferit acestuia postmortem titlul de cetăţean de onoare, aflu dintr-un articol scris de profesor universitar doctor Corvin Lupu (linc), membru al Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere din SRI. Citez din articol:

Duminică 31 mai 2015, am dat curs invitației familiei generalului Vasile Milea și m-am deplasat la Lerești (Argeș). Comunitatea și administrația locale, împreună cu lideri politici ai județului, l-au evocat și distins pe generalul Vasile Milea cu titlul de Cetățean de Onoare al Comunei Lerești.

Vasile Milea a fost în decembrie 1989, ministrul apărării al regimului Ceauşescu, fiind implicat în încercarea de reprimare a revoluţiei. În 22 decembrie 1989 a murit împuşcat – unii (regimul Ceauşescu, dar şi concluzia oficială a autorităţilor postceauşiste) au spus că s-a sinucis, alţii au sugerat că a fost ucis.

Prof. univ. dr. Corvin Lupu observă, legat de ceremonia din Lereşti:

Un lucru mi s-a părut remarcabil, respectiv faptul că în nici unul dintre cele două discursuri nu s-a mai promovat teza complet falsă potrivit căreia generalul Milea a refuzat să tragă în popor și, pentru a nu fi pus în această situație, s-ar fi sinucis. Aceasta a fost mereu teza mincinoasă a trădătorilor din Armată, din Securitate și a complotiștilor gorbacioviști (Iliescu & Co). În paginile revistei „Art-Emis” am arătat, pe parcursul unor articole, publicate începînd din ianuarie 2013, modul în care a fost asasinat generalul Vasile Milea, ultima piedică în calea loviturii de stat și a îngenunchierii depline a României. Cred că, în viitor, un număr tot mai mare de oameni va înțelege că meritul excepțional al lui Vasile Milea a fost acela de a fi refuzat să trădeze și de a fi continuat, în acele momente dramatice să-și facă datoria, pînă la moarte. De aceea este un erou. (…) Complotiștii și puciștii din decembrie 1989 i-au pătat memoria generalului Milea cînd, mințind în mod repetat, l-au declarat erou pentru că nu ar fi respectat legile și ordinele comandantului suprem și ar fi „trecut de partea poporului”. Adică, erou pentru că ar fi fost la fel de trădător ca și ei. Timpul corectează, încet și greu, dar sigur, manipulările îndelungate, acele „teze din decembrie”, cum le-a numit cercetătorul Cristian Troncotă.

(more…)

 

Un soldat de 1,65-1,70 înălţime, slab,tuns scurt, cu ten albicios şi accent de moldovean Decembrie 16, 2013


copertarcumafostDin cartea mea “Revoluţia din Timişoara aşa cum a fost” redau împrejurările omorîrii lui Radian Belici, împuşcat în 17 decembrie 1989  în Piaţa 700 din Timişoara.

Radian Belici s-a născut în 27 noiembrie 1967 la Jebel (jud. Timiş). În decembrie 1989 era pompier la întreprinderea de Confecţii Bega (acum Modatim). Avea 1 copil. A fost ars la crematoriu.

Despre el povesteşte soţia Natalia Belici, născută în 1 august 1965 la Iaşi. În 1995 cînd am vorbit cu ea era confecţioneră la Modatim. Mai povesteşte martorul ocular Ion Mădulărescu şi am găsit şi nişte fragmente relevante în raportul SRI despre revoluţie din 1994.

Belici Natalia (soţie): În seara de 16 decembrie eram cu soţul la un chef. Cineva a venit de afară şi ne-a spus ce se întîmplă în oraş. Radian a plecat la Biserica Reformată din Piaţa Maria să vadă ce se întîmplă (pe la orele 20). După două ore s-a întors şi ne-a povestit că este multă lume şi că se strigă jos Ceauşescu. Noaptea iar a plecat să vadă ce se întîmplă.

Spre dimineaţă, după ce soţul se întorsese, am văzut nişte copii (de 15-16 ani) refugiindu-se în blocul nostru (locuiam pe strada 16 februarie) pentru a nu fi arestaţi.

În după-masa de 17 decembrie, pe la ora 16, am ieşit la plimbare cu soţul şi fetiţa. La hotel Timişoara am văzut mulţi manifestanţi şi o fată cu capul spart şi plină de sînge. Radian mi-a spus: „du-te acasă cu fetiţa, că vin şi eu”. (more…)

 

Euroscepticismul – motiv pentru interceptări ale convorbirilor telefonice de către SRI. „Crearea de drept” de către ÎCCJ – metodă legitimă în lupta împotriva euroscepticilor. Cazul Gregorian Bivolaru Noiembrie 20, 2013


Mandatul de interceptare a convorbirilor telefonice ale lui Bivolaru, emis de Ilie Picioruș, procuror implicat înainte de 1989 și în anchetarea dizidentului Gheorghe UrsuUna din principalele revendicări ale revoluţiei din decembrie 1989 a fost libertatea de exprimare. Izbînda revoluţiei a însemnat şi înscrierea acestei libertăţi în Constituţia României. Idealurile revoluţiei sînt consfiinţite explicit în Constituţie ca temei de organizare a statului român.

Înscrierea libertăţii de exprimare în Constituţie înseamnă obligaţia statului de a ocroti dreptul cetăţenilor de a-şi exprima părerile. În primul rînd părerile opuse cursului politic actual al ţării şi părerile nepopulare au nevoie de ocrotirea dreptului de exprimare, căci exprimarea părerilor conforme conducerii politice şi majorităţii publicului nu au în general nevoie de ocrotire. Chiar şi în cele mai crîncene dictaturi e voie să declari că eşti de acord cu conducerea statului.

Cazul conducătorului MISA Gregorian Bivolaru, la prima vedere n-are nimic de a face cu libertatea de exprimare. Profesorul yoga a fost osîndit pentru o infracțiune de drept comun – relații sexuale cu o minoră. În articolul „Ideologia Statului Maximal în acțiune: apărarea victimelor împotriva voinței victimelor” (linc), am discutat despre acest caz. Acum însă doresc să mă refer la o altă problemă scoasă la iveală de acest proces, care mi se pare mult mai gravă decît relația sexuală dintre Gregorian Bivolaru și Mădălina Dumitru: faptul că, pentru autoritățile române, afișarea unor opinii eurosceptice este temei pentru punerea sub urmărire a unor persoane. Este exact ceea ce s-a întîmplat în cazul Gregorian Bivolaru, a cărui telefoane au fost puse sub ascultare sub motivul oficial că în cadrul mișcării MISA se emit puncte de vedere eurosceptice și anti-NATO și sînt contestate persoane cu funcții înalte în stat, ceea ce ar pune în primejdie ordinea constituţională. Citez din rezoluţia emisă în 2004 de procurorul George Bălan de la Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Bucureşti (Gabriel Andreescu – MISA. Radiografia unei represiuni, editura Polirom 2013, pag. 93): (more…)

 

Ideologia Statului Maximal în acțiune: Apărarea victimelor împotriva voinței victimelor Noiembrie 15, 2013


Hotărîrea Înaltei Curți de Casație și Justiție (judecător Ionuț Matei) în procesul conducătorului MISA Gregorian Bivolaru este neobișnuită în jurisprudența românească, prin faptul că inculpatul a fost condamnat împotriva voinței „victimei”. Mădălina Dumitru, la vîrsta de 16 ani se pare că a făcut sex cu profesorul yoga Gregorian Bivolaru. Acum are 26 de ani și în tot cursul procesului a pretins că raportul sexual nu a existat. Din acest motiv, primele 2 instanțe (fond și apel) l-au achitat pe Gregorian Bivolaru iar instanțele suedeze (unde Mădălina Dumitru s-a prezentat ca martoră) i-au dat acestuia azil politic. La recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție a schimbat decizia. Hotărîtor pentru asta par să fi fost înregistrările de convorbiri telefonice de la SRI, care indică că Mădălina Dumitru a mințit. Mă întrebam, de ce dacă Bivolaru a fost condamnat pentru sex cu o minoră, nu e băgată la pușcărie și Mădălina Dumitru, pentru mărturie mincinoasă? (să se facă dreptate pînă la capăt, căci Statul trebuie să apere victimele). Am aflat răspunsul din Evenimentul Zilei, care publică motivarea ÎCCJ în proces (linc):

„deşi a negat constant statutul de victimă a inculpatului, partea vătămată DM nu a solicitat să nu mai figureze în cauză în această calitate, căci dacă s-ar fi transformat într-un martor conform art. 82 C. proc. pen., drepturile sale procesuale s-ar fi restrîns (nemaiputînd să propună şi să administreze probe, să formuleze cereri, excepţii în favoarea inculpatului), iar eventuala sa mărturie mincinoasă ar fi constituit infracţiune (ceea ce nu se întîmplă în cazul părţii vătămate)”.

Instanța a mai reținut că (more…)