Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Decizia ÎCCJ din „dosarul revoluției” prin care s-a respins reluarea urmăririi penale față de Petre Roman și Teodor Brateș martie 16, 2020


Am pomenit deja pe acest blog despre rechizitoriul în „dosarul revoluției”, prin care au fost trimiși în judecată pentru crime împotriva umanității Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus și s-a clasat cauza față de Petre Roman și Teodor Brateș. Deasemeni, s-a clasat cauza față de mai multe părți civile.

Cu privire la acest proces, am început un serial pe acest blog în care am prezentat rechizitoriul din procesul revoluției comentat. Vedeți fragmentele rechizitoriului comentate pînă acum pe acest blog:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Diversiunea radio-electronică – componentă a inducerii în eroare
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Cazul Otopeni. Conduita inculpatului Rus Iosif – șeful Aviaţiei Militare
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Execuția fostului președinte Ceaușescu Nicolae
– Clasarea cauzei față de anumiți făptuitori, bănuiți și părți civile. Disjungerea cauzei legată de avionul prăbușit în 28 decembrie 1989
Solicitarea intervenției militare din partea URSS

În 27 noiembrie 2019 s-a judecat la ÎCCJ cererea de redeschidere a cauzei față de Petre Roman și Teodor Brateș cît și față de mai multe părți civile. Instanța a respins redeschiderea cauzei față de Petre Roman și Teodor Brateș dar a admis reincluderea în cauză a mai multor părți civile. Redau mai jos hotărîrea ÎCCJ

ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 443                                                              Dosar nr. 2705/1/2019

Şedinţa din Camera de consiliu din data de 27 noiembrie 2019

Completul compus din:

Valentin Horia Şelaru   – Judecător de Cameră Preliminară
Magistrat asistent – Mădălin Marian Puşcă
Grefier – Gabriela Elena Baciu

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procuror Georgina Bodoroncea

S-a luat în examinare cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare în dosarul nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare.

Conform art. 369 alin. 1 din Codul de procedură penală, desfăşurarea şedinţei de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio.

La apelul făcut în cameră de consiliu au lipsit intimaţii Brateş Teodor, reprezentat de apărător ales, avocat Vilău Ioan Adrian şi Roman Petre, reprezentat de apărător ales, avocat Popa Liviu.

Au fost prezenţi intimații Alecu Niculae, Bene Vasile, Căpraru Petre, Cruşoveanu Tudorel, David Anton, Dumitru Ion, Firimiţă Marian, Grigore Gheorghe, Ianăş Mihai, Ioniţă Oliver, Oancea Ion, Pantazi Nicolae, Savin Eugeniu, Vlad Gheorghe şi Zeana Corneliu, precum și persoanele interesate de această cauză, respectiv Boşnigeanu Ştefan, Bănuţă Tudor, Giurcanu Nicoleta, Stancu George, Dincă Mihai, Puşcaşu Ştefan Victor Egmont, Zoană Marin.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită, realizându-se prin publicitate în publicaţia de circulaţie naţională „România Liberă”.

S-a făcut referatul cauzei de către magistratul asistent, care a învederat că dosarul a fost amânat pentru citarea intimaţilor prin publicitate şi pentru a da ocazia intimatului Brateş Teodor de a-şi angaja apărător ales. (more…)

 

Mimozele de la asociația „21 Decembrie” se simt ofensate de Moise Guran februarie 12, 2020


După scrisoarea asociației „17 Decembrie” din Timișoara către membrii și simpatizanții USR (linc) au urmat mai multe reacții în societatea românească, o parte dintre ele pomenite deja pe acest blog (linc).

O reacție recentă a venit de la asociația „21 Decembrie” din București (condusă de Teodor Mărieș), care pe pagina ei de facebook a publicat un comunicat al consiliului director cu titlul „În atenția politicianului Moise Guran” (linc). Citez acest comunicat:

Asociația 21 Decembrie 1989 vă solicită Domnule Moise Guran să cereți scuze public pentru inepțiile și insultele aduse memoriei Eroilor, Urmașilor acestora, Răniților, Reținuților și eroismului Luptătorilor din sîngerosul Decembrie 1989.
Pentru a înțelege mai bine solicitarea noastră și pentru a avea punctul de vedere juridic al celei mai înalte instituții de profil din Europa, vă invităm Domnule Moise Guran să studiați multiplele decizii CEDO cu privire la evenimentele din decembrie 1989.
În speranța că solicitarea noastră va fi pe deplin înțeleasă, așteptăm scuzele dumneavoastră, neîntîrziat.
Consiliul Director al Asociației 21 Decembrie 1989.

Nu înțeleg despre ce insulte vorbește asociația „21 Decembrie”. În articolul care a stîrnit controversa, Moise Guran a numit pe cei care au fost uciși la revoluție „anticomuniști cinstiți” (linc).
Aici e diferența între asociația „17 Decembrie” Timișoara și asociația „21 Decembrie” București. Cei din „21 Decembrie” – niște mimoze senzitive care vor să li se ceară scuze, cei din „17 Decembrie” – nu vor nici un fel de scuze fiindcă nu-s chiar așa de sensibili (sensibilitatea huliganilor din 1989 nu trebuie supraestimată), dar sînt revoltați de minciunile lui Guran ori de prostia acestuia, motiv pentru care cer îndepărtarea sa din funcții politice gîndindu-se că pentru patria noastră e îngrijorător să ajungă în funcții în stat persoane mincinoase ori proaste. (more…)

 

Guvernul desființează Institutul Revoluției. Scurt istoric al acestui institut ianuarie 1, 2020


Prin Ordonanța de Urgență nr. 91 publicată în Monitorul Oficial nr. 1059 din 31 decembrie 2019, guvernul Ludovic Orban a hotărît desființarea Institutului Revoluției.

Institutul fusese înființat prin legea 556/2004, lege care este abrogată prin actuala ordonanță. La acea vreme președintele României era Ion Iliescu și prin lege președintelui României i s-a acordat dreptul de a numi persoanele din conducerea Institutului. Astfel, întreaga conducere a institutului (colegiul național) a fost numită personal de Ion Iliescu. Apoi, acest colegiu național, la prima sa ședință, l-a ales democratic, în unanimitate, pe Ion Iliescu ca președinte al institutului. (more…)

 

Rechizitoriul în procesul mineriadei din iunie 1990 (1). Inculpații și obiectul cauzei mai 20, 2019


28 septembrie 1990. Fotografie de la primul proces legat de evenimentele din 13 iunie 1990. Printre inculpați: Teodor Mărieș (cu barbă) și Dumitru Dincă (în spatele lui Mărieș). La București și Timișoara s-au desfășurat manifestații în favoarea eliberării celor arestați ca urmare a evenimentelor din 13 iunie 1990. Sursă foto: facebook

Am arătat deja că Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat rechizitoriul din procesul mineriadei din 1990 (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet. Pentru cititorii acestui blog, voi reda în serial rechizitoriul din dosarul mineriadei (în paralel cu serialul legat de rechizitoriul din „dosarul revoluției”). Chiar dacă anulat de către ÎCCJ, rechizitoriul are o oarecare valoare istorică (inclusiv cu privire la felul cum înțelege Parchetul să facă un astfel de rechizitoriu).

Extrasul de rechizitoriu pe care l-am avut la dispoziție conține multe nume anonimizate. Așa l-am primit, așa îl dau. Părerea mea e că se exagerează cu protecția datelor personale, în condițiile în care discutăm de infracțiuni împotriva umanității, iar procesele ar trebui să fie oricum publice. Și cînd e vorba de martori, opinia publică ar trebui să cunoască care sînt martorii pe baza cărora se fac acuzații de asemenea gravitate. Ascunderea identității unor martori s-a făcut doar în cazuri excepționale, cum au fost procesele legate de crimele din fosta Iugoslavie, și numai cînd existau date că dezvăluirea identității martorilor i-ar pune pe aceștia în primejdie majoră. Nu văd o asemenea situație la procesul mineriadei. Cum codul de procedură penală încă prevede că procesele sînt publice, oricum martorii ar deveni cunoscuți cu prilejul procesului. CEDO a stabilit în alte cazuri că judecătorii nu pot condamna doar pe baza unor declarații aflate la dosar ci trebuie să audieze personal martorii.

Extras
– formă anonimizată –

RECHIZITORIU

Anul  2017 luna 06 ziua 12

(…), procurori militari la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

Examinând actele de urmărire penală efectuate în dosarul penal (…), privind pe inculpaţii: (more…)

 

Dosarul Mineriadei, restituit către Parchetul Militar mai 9, 2019


Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărît restituirea către Parchetul Militar a dosarului mineriadei din iunie 1990, anunță agenția Mediafax (linc). Hotărîrea instanței nu numai că constată nulitatea rechizitoriului, dar și exclude toate probele administrate în dosar în cadrul urmăririi penale. Mărturisesc că aici sînt cam nedumerit: Înțeleg că, dacă prin dispoziția de începere a urmăririi penale față de unii inculpați s-a precizat că sînt cercetați pentru perioada 13-15 iunie 1990, este nelegal să fie învinuiți pentru fapte săvîrșite în 11-12 iunie 1990. Dar dovezile administrate la urmărirea penală de ce sînt, în întregime, excluse? Au fost audiați sute de martori, pentru ce aceste audieri de martori nu mai sînt valabile? Trebuie din nou chemați toți martorii la reaudiere? Eu în general sînt sceptic față de mărturiile apărute după multă vreme de la evenimente, din motive explicate în articolul „Despre metodologia cercetării istorice” (linc). Consider că pentru aflarea adevărului, scop principal al procesului penal conform codului de procedură penală, mărturiile date la scurt timp după evenimente sînt cele mai bune. Acum înțeleg că, prin hotărîrea ÎCCJ, TOATE probele administrate la urmărirea penală în dosar sînt excluse. Deci dacă un martor a dat declarație despre mineriadă în 1990, acea declarație e exclusă și trebuie reaudiat martorul în 2019. Pe lîngă faptul că în 2019 un martor poate să nu-și mai amintească exact fapte din 1990, dacă există contradicții între declarațiile de atunci și de acum aceasta poate fi și o dovadă că martorul nu este sincer. Declarațiile vechi ar trebui păstrate ca probe fie și pentru a verifica gradul de încredere care poate fi atribuit unui martor.

Citez de pe saitul Înaltei Curți de Casație și Justiție (linc), hotărîrea instanței: (more…)

 

SSRMLÎRC discută „probitatea etică” a procurorului general Augustin Lazăr de a se ocupa de „dosarul revoluției” aprilie 15, 2019


În contextul trimiterii în judecată a „dosarului revoluției”, pe saitul Secretariatului de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist (SSRMLÎRC) a apărut un comunicat (linc) iscălit de domnul secretar de stat Laurențiu Florian Coca (fost senator PSD 2008-2016) în care, citîndu-se concluzia unor organizații neguvernamentale nenominalizate, se contestă „probitatea etică” a procurorului general Augustin Lazăr pentru a se ocupa de acest dosar. În comunicat se arată că SSRMLÎRC a primit „numeroase solicitări de a-și exprima oficial poziția” în „cazul Lazăr”. Dintre cei care au trimis aceste numeroase solicitări sînt amintite 2 persoane, respectiv profesorul Man Nistor din Tîrgu Mureș și Octav Bjoza, subsecretar de stat la SSRMLÎRC și președinte al asociației foștilor deținuți politici. Este de menționat că a existat o cerere de destituire a lui Augustin Lazăr și de la Teodor Mărieș (linc), președintele asociației „21 Decembrie 1989” din București, dar aceasta nu este menționată în comunicatul SSRMLÎRC. În comunicat se mai amintește că s-au mai primit mesaje de la membri ai Colegiului Consultativ al Revoluționarilor (persoanele din acest colegiu au fost numite prin ordin al secretarului de stat Laurențiu Coca în 13 februarie 2019 – linc), dar formularea este ambiguă, nu este limpede dacă acele mesaje se referă la Augustin Lazăr și dosarul revoluției ori la scopurile generale ale SSRMLÎRC. În final se face un apel „la organele abilitate în vederea cercetării faptelor procurorului Augustin Lazăr” și se dau recomandări Societății Timișoara. Redau în continuare, în întregime, comunicatul respectiv: (more…)

 

Simona Fica despre articolul semnat de ea în care era acuzat Teodor Mărieș (video) octombrie 15, 2018


Am pomenit pe acest sait despre acuzațiile aduse în 2008 lui Teodor Mărieș, președintele Asociației „21 Decembrie” din București, cu privire la faptul că ar fi luat șpagă pentru a înlesni obținerea de către unele persoane de certificate de revoluționar. Aceste acuzații au apărut în articolul „Revoluția șpăgii” din ziarul „Ziarul”, iscălit de Simona Fica și Roxana Orcea. A fost apoi reluat și pe alte saituri, cum ar fi civic media (linc) ori portalul revoluției (linc). Am comentat acuzațiile în articolul Calomniază, calomniază, că tot rămîne ceva, sau bîrfele care circulă despre Doru Mărieş (linc).

Recenta numire a lui Teodor Mărieș în Colegiul Național al Institutului Revoluției (linc), mă face să consider oportună amintirea faptului că una din autoarele respectivului articol, Simona Fica, s-a dezis de articol,  într-un interviu postat pe vimeo (un sait asemănător cu youtube dar cu popularitate mai mică). Redau interviul.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Klaus Iohannis numește 6 noi membri în conducerea Institutului Revoluției Române octombrie 13, 2018


Actualizare 13 octombrie 2018: Informații mai exacte despre Nicoleta Lorena Giurcanu (obținute prin verificări suplimentare și de pe facebook).

Vineri 12 octombrie, președintele Klaus Iohannis a iscălit un decret prin care a numit 6 noi membri în Colegiul Național al Institutului Revoluției Române. Anunțul a fost făcut pe saitul Președinției (linc).

Cei numiți sînt: (more…)

 

Teodor Mărieș: S-au multiplicat Brateșii… Au dat o lovitură revoluției. Ei n-au dat o lovitură de stat, n-au dat o lovitură lui Ceaușescu (video) aprilie 30, 2018


Emisiune în 22 aprilie 2018 la Realitatea TV despre revoluția din 1989 și evoluțiile din dosar.

Invitați ai lui Rareș Bogdan în emisiune sînt: Teodor Mărieș, președinte al asociației „21 Decembrie” din București, Adriana Bălălău, văduvă din revoluție din București, Elena Vlase, mamă de erou-martir din Brașov, Elena Băncilă, mamă de erou-martir din București, Maria Soroștineanu, văduvă din revoluție, Ana Pavel, rănită în revoluție, Veronica Orășanu din Craiova văduvă și rănită în revoluție – mergea la spital să nască și s-a tras asupra salvării fiind omorît soțul iar ea rănită. Prin telefon a intervenit și ziaristul Ion Spînu.

Afirmații din emisiune: (more…)

 

Fostul șef al SSPR George Costin, osîndit la 5 ani de închisoare. Ceilalți inculpați – pedepse cu suspendare. 9.453.390 lei confiscați de stat septembrie 16, 2017


Am mai pomenit pe acest blog despre procesul lui George Costin, fost șef al SSPR din perioada guvernului Emil Boc. În 2012 acesta fusese arestat cu mare zarvă mediatică, primise la un moment dat 7 ani închisoare, apoi sentința a fost casată și cauza trimisă la rejudecare. Vezi:
Secretarul de stat pentru revoluţionari George Costin a fost arestat
Comunicatul parchetului despre arestarea lui George Costin
11 persoane trimise în judecată în dosarul “George Costin”
Fostul șef al SSPR George Costin, eliberat condiționat din arest
7 ani închisoare pentru fostul șef al SSPR George Costin
Procesul fostului secretar de stat pentru revoluţionari George Costin, trimis la rejudecare

Acum s-a dat sentința la rejudecare, în primă instanță: 5 ani de închisoare pentru George Costin, pedepse cu suspendare pentru ceilalți inculpați, 9453390 lei confiscați de stat. Hotărîrea poate fi atacată cu apel. Cauza are legătură cu problema certificatelor de revoluționar, George Costin încasa bani de la membrii asociației „Metrou” (rebotezată Asociația Revoluționarilor Anticomuniști) pentru a le rezolva problema certificatelor de revoluționar, bani pretinși ca pretinse consultații juridice. Cum se dusese vestea că prin intermediul acestei asociații se poate rezolva preschimbarea certificatelor conform legii 341/2004, asociația „Metrou” devenise cea mai mare asociație de revoluționari din țară, cu filiale într-o mulțime de localități. Faptul îl făcuse pe Raymond Luca, președintele din vremea aceea al CPRD, să afirme că domnul George Costin este „un lider incontestabil” (linc). Teodor Mărieș, președintele asociației „21 Decembrie”, spunea la numirea domnului Costin ca secretar de stat: „avem echipă, avem valoare” (linc).

Amintesc că pe lîngă procesul finalizat recent cu sentința de mai jos, domnul Costin este inculpat și într-un alt proces penal (linc), care are soroc de judecată pe 20 septembrie 2017 la Curtea de Apel Alba Iulia (linc), unde a ajuns după ce cauza a fost strămutată de la Brașov.

Redau de pe portalul instanțelor sentința consemnată la dosar 614/1/2014 (linc). (more…)