Campania de recuperare, recondiţionare şi refolosire la Jurnalul Naţional

În cartea mea „Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional”, publicată în 2005, m-am referit la un fenomen caracteristic campaniei de presă despre revoluţie făcută în 2004 de Jurnalul Naţional:

Avalanşă de articole second-hand la Jurnalul Naţional

În cadrul serialului despre revoluţie publicat de Jurnalul Naţional, s-a trecut la tactica republicării, uneori cuvînt cu cuvînt, a unor articole. „Repetitio – mater studiorum” pare deviza acestui ziar. Astfel:

JN din 8 noiembrie 2004 reia aşa-zisele dezvăluiri ale securistului Radu Tinu, publicate deja în JN din 25 februarie 2004. De asemenea, sînt reluate declaraţiile lui Doru Staicu, preşedintele organizaţiei anticeauşiste „România Liberă” înfiinţată în 1989 la Budapesta, publicate deja în JN din 26 februarie 2004.

JN din 9 noiembrie 2004 povesteşte despre încercarea de revoltă eşuată de la Iaşi, care fusese deja povestită în JN din 30 aprilie 2004.

JN din 10 noiembrie 2004 republică o discuţie cu fostul procuror general adjunct Gheorghe Diaconescu, care fusese deja publicată în JN din 1 martie 2004.

Un securist cu capul în nori: Radu Tinu

Capitol din cartea mea „Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional”. Public iar acest articol fiindcă „Jurnalul Naţional” din 17 octombrie 2009 (linc) a republicat – dar cu una mică schimbare – articolul din 2004 pe care-l comentasem aici. Intervenţiile mele ulterioare scrierii articolului sînt cu litere cursive între paranteze drepte.

Un securist cu capul în nori: Radu Tinu

Decembrie 1989 şi manipulările lui Tucă

Nu numai Richard Hall a reacţionat la campania începută de „Jurnalul Naţional” în 2004, odată cu filmul lui Brandstatter. Şi eu am reacţionat, întîi pe internet pe forumul Jurnalului Naţional care între timp s-a desfiinţat, apoi în 10 martie 2004 am publicat ziarul-ediţie specială „Revoluţia din Timişoara şi minciunile lui Marius Tucă”, acel ziar dezvoltîndu-l mai apoi în cartea „Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional”. În paralel cu comentariile lui Richard Andrew Hall despre filmul lui Brandstatter, începute în serial pe acest blog, consider folositor să reproduc şi propriile mele comentarii din 2004. Intervenţiile mele ulterioare scrierii articolelor sînt cu litere cursive, între paranteze drepte. Primul dintre comentarii, mai jos:

Decembrie 1989 şi manipulările lui Tucă

În articolele din Jurnalul Naţional din 25 şi 27 februarie 2004 Marius Tucă nu scapă prilejul de a arunca cu noroi în revoluţia din Timişoara, poleind totodată revoluţia din Bucureşti, unde a participat Ion Iliescu.

Cînd e vorba de evenimentele din Bucureşti, acestea (mai ales înscăunarea lui Iliescu) sînt strict rodul voinţei poporului român, încearcă Tucă să convingă publicul: „Poporul şi conducătorii revoluţiei, în fapt cei care au preluat puterea, Ion Iliescu, Petre Roman ş.a.m.d. n-aveau nici o legătură cu această conspiraţie (a CIA sau KGB – nota mea)” („Cine l-a dat jos pe Ceauşescu!” (linc) în Jurnalul Naţional din 25 februarie 2004). Dar ce s-a întîmplat la Timişoara este opera CIA sau KGB, zice Tucă: „Putem să admitem că ceea ce s-a întîmplat la Timişoara, scînteia, este opera CIA sau KGB” („Poporul român, agent al serviciilor secrete” (linc), în Jurnalul Naţional din 27 februarie 2004). În 14 ani nu s-a hotarît dacă a fost CIA sau KGB, dar pentru Tucă asta e un amănunt neimportant: important e să fie slujite interesele criminalilor de la Timişoara, la a căror scăpare de puşcărie au trudit atît Ion Iliescu cît şi Marius Tucă.