Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Petiţie împotriva statuii generalului Guşă la Tîrgu Mureş ianuarie 20, 2010


După cum am mai anunţat, consilierii locali din Tîrgu Mureş (majoritari UDMR) au votat pentru ridicarea unui bust al generalului Ştefan Guşă în acest oraş. Bustul ar urma să fie amplasat pe soclul destinat iniţial unei statui a generalului Ion Antonescu. Ca urmare a legii 107/2006 prin care s-a aprobat OUG 31/2002 care interzice manifestările şovine, antisemite ş.a., s-a constatat că nu se mai poate ridica statuie pentru generalul Antonescu, care a fost condamnat ca şi criminal de război. Şi, fiindcă tot rămăsese un soclu liber, consilierii au hotărît să se pună acolo statuia generalului Guşă. Este la mijloc şi un tîrg între UDMR şi PDL la Tîrgu Mureş, să se ridice în mod egal statui de maghiari şi români. Maghiarii au vrut o statuie pentru scriitorul Suto Andraş şi atunci, în numele românilor, s-a pretins o statuie a generalului Guşă. (more…)

 

Dorin Florea, primar PD-L al Tîrgu Mureşului, de acord cu statuia criminalului comunist Ştefan Guşă septembrie 25, 2009


„Nu-l mai omorîţi încă o dată pe Guşă!” a spus Dorin Florea, primarul PD-L al oraşului Tîrgu Mureş, în acelaşi timp şi preşedintele organizaţiei judeţene Mureş a PD-L, într-o conferinţă de presă legată de planurile de amplasare a statuii generalului Ştefan Guşă la Tîrgu Mureş. „Îi felicit pe consilierii UDMR şi români care cred în viitorul acestui oraş şi nu părţile urîte. Politicienii care fac aceste declaraţii nu cunosc istoria ţării şi regret acest lucru. Istoria recentă, scrisă chiar la televizor. Eu nu am auzit de generalul Guşă să fie condamnat de istorici, de vreo sentinţă civilă decît într-adevăr de unii care nu le-a reuşit revoluţia, cum era planificată” a mai spus Florea, după cum relatează Cora Muntean într-un articol publicat în „Informaţia de Mureş” (linc). (more…)

 

O nouă sfidare la adresa mucenicilor Timişoarei: planul de a ridica o statuie a criminalului comunist Ştefan Guşă la Tîrgu Mureş septembrie 21, 2009


Consiliul local din Tîrgu Mureş, majoritar UDMR, a aprobat ridicarea unei statui a generalului Ştefan Guşă în oraş. Faptul a stîrnit nemulţumirea preşedintelui UDMR Marko Bela cît şi a eurodeputatului Laszlo Tokes (linc).

Sînt stupefiat de faptul că un criminal precum Ştefan Guşă, care a dat ordin să se tragă în populaţia Timişorii (fapt pe care de altfel l-a recunoscut; în interviul dat lui Pavel Coruţ şi publicat în cartea „Să te naşti sub steaua noastră”, editura Gemenii, Bucureşti 1993, pag. 100, el spune că a poruncit recuperarea tancurilor din Calea Girocului inclusiv prin foc; în urma acelei operaţiuni au rezultat mai mulţi morţi şi răniţi), continuă să fie prezentat ca un erou naţional. (more…)

 

Laszlo Tokes: S-a pretins că au apărut elicoptere şi pe cerul Mineului (video) decembrie 15, 2008


Actualizare 22 decembrie 2010: Înlocuire înregistrare de pe saitul trilulilu.ro cu înregistrare de pe youtube.

Ultima parte a interviului dat în 2001 de Laszlo Tokes. Cel care pune întrebările în această parte este Traian Orban, preşedintele Asociaţiei Memorialul Revoluţiei. Laszlo Tokes povesteşte despre ziua din 16 decembrie 1989, precizînd că atunci cînd, fiind alături de primarul Moţ la fereastra locuinţei sale, a spus mulţimii să plece, nu era ameninţat în nici un fel (00:45), şi repetînd observaţia că nu se gîndea la răsturnarea regimului Ceauşescu. „Nu am avut ideea să agitez lumea, deoarece încă nici în momentul acela, în orele acelea, nu [mi-]am putut închipui că se poate îndepărta dictatura din fruntea ţării” (01:02). „Eram într-o stare ambivalentă, deoarece, pe de o parte m-a presăltat [?] simţul bun al solidarităţii oamenilor, mai ales a românilor, deoarece chiar din cauza situaţiei noastre minoritare nu mi-am putut închipui că aş putea avea vreun rol în orice schimbare. Dar pe de altă parte m-a înspăimîntat eventualitatea că din cauza acestei proteste eu aş putea fi cauza unei violenţe împotriva mulţimii din faţa bisericii reformate” (02:33). Apoi, Tokes povesteşte şi evacuarea sa. Spune că se pregătea să ţină duminica predica obişnuită şi s-a dus la culcare în jurul orei 2, trezindu-se doar cînd a intrat miliţia. A urcat pe o scară în biserică, dar au fost arestaţi toţi cei care erau cu dînsul (10:51). Deasemeni, se mai vorbeşte despre includerea lui Tokes în CFSN, în 22 decembrie 1989, dumnealui fiind la acea dată în surghiun în satul Mineu. „La Mineu, prin televizor am luat ştirea că am fost inclus împreună cu Domocoş Gheza, cu doamna Doina Cornea, Ana Blandiana, Pleşu, Dinescu, Caramitru, încă cu cîţiva dizidenţi, şi am fost foarte onorat şi ataşat pentru cauza comună” (13:37). „Am fost cu o noapte înspăimîntătoare cînd armata, un grup al armatei a venit de a mă convinge şi a mă conduce la Bucureşti, ore întregi nu m-am lăsat convins deoarece nu am ştiut ce se va alege din aceste împrejurări, peste tot s-a spus că peste tot sînt terorişti, şi pe cerul Mineului a apărut, cel puţin aşa s-a pretins că a apărut un elicopter, au luat lumina, a venit tancuri în apărarea noastră din Zalău, un comandant al armatei a venit să mă convingă că sînt aşteptat, s-a prezentat la Mineu şi a încercat să mă convingă să mă duc la Bucureşti, la şedinţa Consiliului Frontului Salvării Naţionale. Peste ore întregi de dispută şi de argumentare şi de convingere m-am lăsat convins şi am pornit cu maşina pînă la Cluj, de acolo cu avionul, cu trenul. În ziua următoare, poate în 28, 29, nu-mi aduc aminte precis, m-am găsit în Piaţa Victoriei la o şedinţă a Frontului Salvării Naţionale în frunte cu Iliescu şi cu cei care au avut rol în prima fază în conducerea ţării. M-au primit tresărindu-se [?] şi elogiindu-mă ca fiind un erou al României, chiar Iliescu m-a îmbrăţişat şi el s-a pronunţat în acest sens” (14:12). „După retragerea doamnei Doina Cornea, cred că şi eu atuncea ar fi trebuit să mă retrag (…) eu încă eram naiv, cred că eram indus în eroare în atîta măsură încît nu mi-am dat seama ce se întîmplă după cortine. Ba chiar, în vizita mea în Statele Unite în februarie-martie, peste tot am făcut o propagandă pozitivă pentru Iliescu, pînă în martie, în neagra martie, în perioada negrii martii a Tîrgu Mureşului cînd deodată mi-am dat seama ce se petrece de fapt în ţară şi atuncea m-am întors împotriva lui Iliescu” (17:06) [se referă la conflictele interetnice româno-maghiare din martie 1990 de la Tîrgu Mureş]. „Vă pot spune că de data aceasta şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România este grav afectată de restauraţia comunistă” (23:32), „În prezent UDMR-ul este nu mai mult şi nu mai puţin decît unul din partidele politice mai bun sau mai răi din România. Nimic deosebit faţă de acestea” (24:43) mai spune Laszlo Tokes.

Părţile interviului din 2001 cu Laszlo Tokes prezentate în acest blog:
1. Discuţii preliminare (14 minute 27 secunde)
2. Biografia lui Laszlo Tokes şi problemele de dinaintea venirii la Timişoara (58 minute 44 secunde)
3. Nu mi-am putut închipui ca preot simplu reformat să lupt pentru eliberarea ţării de dictatură (44 minute 18 secunde)
4. Cum a ajuns în 1989 interviul cu Laszlo Tokes la televiziunea maghiară (12 minute 17 secunde)
5. Moartea lui Erno Ujvarossy – crimă sau sinucidere? Agresiunea din noiembrie 1989 (12 minute 39 secunde)
6. Încercarea securităţii de a-l racola ca informator pe Laszlo Tokes (8 minute 42 secunde)
7. Cum au reacţionat alţii faţă de cazul Tokes (24 minute 34 secunde)
8. Chitanţa de 20000 de lei (6 minute 34 secunde)
9. Arestarea lui Laszlo Tokes şi semidetenţia la Mineu (18 minute 34 secunde)
10. S-a pretins că au apărut elicoptere şi pe cerul Mineului (33 minute 46 secunde – acest episod)

În cartea mea „Revoluţia fără mistere. Începutul revoluţiei române: cazul Laszlo Tokes” este publicat interviul cu Laszlo Tokes într-o formă uşor prelucrată. Pentru coerenţă, în varianta din carte s-au eliminat repetiţiile, s-a inversat locul unor replici, s-au eliminat unele întrebări lăsîndu-se doar răspunsurile şi s-au corectat unele greşeli de exprimare în limba română ale interviatului.