Gino Rado, noul președinte al asociației „Memorialul Revoluției”

După retragerea domnului Traian Orban din funcția de președinte al asociației Memorialul Revoluției din Timișoara (linc), consiliul director al asociației l-a ales pe domnul Gino Rado în funcția de președinte, anunță tion.ro (linc). Continuă lectura

Traian Orban și-a dat demisia din funcția de președinte al asociației Memorialul Revoluției

Actualizare 15 iulie 2020: Adăugare înregistrare video – reportaj „Banatul Azi” de la adunarea generală a asociației.

În 14 iulie a avut loc adunarea generală a asociației Memorialul Revoluției. Cu acest prilej domnul Traian Orban, care a condus asociația în ultimii aproape 30 de ani, a anunțat că se retrage de la conducerea ei. În consiliul director al asociației au fost aleși domnii Lucian Vasile Szabo (lector la universitatea de Vest care a organizat acolo un curs despre revoluția din 1989 – linc) și Lucian Ionică (fost director TVR Timișoara), în locul domnului Orban și a altei persoane care s-a retras. În total consiliul director are 7 membri. Au mai candidat pentru loc în consiliul director Costel Balint și Adrian Szakats. Domnul Ioan Savu a fost deasemeni propus în consiliul director, dar considerat incompatibil datorită prevederii din statut că nu pot face parte din consiliul director persoane care sînt membre în alte asociații de revoluționari. Continuă lectura

Guvernul Dăncilă a hotărît: Sediul Memorialului Revoluției revine la Ministerul Apărării. Asociația Memorialul Revoluției va mai avea drept de folosință maxim 5 ani

Localizarea actualului sediul al asociaţiei Memorialul Revoluţiei din Timişoara, care va mai fi valabil maxim 5 ani

Prin HG nr. 281/2019 (linc) guvernul Dăncilă a hotărît să transmită clădirea de pe strada Popa Șapcă nr. 3-5 (cu intrarea de fapt de pe strada Oituz) din Timișoara, unde este sediul Asociației „Memorialul Revoluției” (linc), către Ministerului Apărării Naționale. În schimb, Ministerul Apărării Naționale va ceda către Ministerul Culturii clădirea din Piața Libertății, unde este comenduirea garnizoanei, cu scopul de a se face acolo un muzeu al revoluției.

Sediul asociației „Memorialul Revoluției”, unde este deja amenajat un muzeu al revoluției, era în custodia Ministerului Culturii. Fusese preluat de Ministerul Culturii de la M.Ap.N. anume cu scopul asigurării unui sediu pentru Memorialul Revoluției, care fusese evacuat din vechiul sediu aflat într-o casă naționalizată care a fost restituită proprietarilor. Printr-un contract între Ministerul Culturii și asociație, clădirea a fost transmisă în administrare Memorialului cu titlu gratuit, pentru o perioadă de 49 de ani, anume cu scopul de a funcționa acolo Centrul Național de Cercetare, Documentare și Informare Publică despre revoluția din 1989 al asociației Memorialul Revoluției. Acum M.Ap.N. își dorește clădirea înapoi și cedează în schimb Ministerului Culturii comenduirea garnizoanei. Clădirea din Piața Libertății pe care o primește Ministerul Culturii urmează să fie consolidată și reabilitată în vederea amenajării acolo a unui muzeu al revoluției. Continuă lectura

Timișoara. Adevăr sau minciună (video). Invitați: Sergiu Nicolaescu, Florin Constantiniu, Radu Tinu și Marius Mioc

Emisiune din 1996 la Antena 1 despre revoluția din 1989. Invitați: Sergiu Nicolaescu (senator FSN, inițiator al Comisiei Senatoriale Decembrie 1989), Florin Constantiniu (istoric, colaborator a lui Ilie Ceaușescu înainte de 1989), Marius Mioc și Tinu Radu (adjunct al șefului securității Timiș în 1989, inculpat la data emisiunii în procesul revoluției de la Timișoara, așteptînd hotărîrea de la recurs; avea să fie achitat de completul de 9 judecători cu 5 voturi contra 4 pe motiv de neîntrunire a tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii; mă întreb dacă invitarea lui la emisiune nu a avut scopul de a-i da un sprijin indirect în procesul în care aștepta verdictul). Continuă lectura

Mieii blînzi ai istoriografiei româneşti

Acesta este un articol al meu din 2005, cînd abia începuse să funcţioneze Institutul Revoluţiei Române. L-am publicat pe saitul altermedia, azi dispărut, dar a fost copiat pe saitul archive.is (linc) de arhivare a internetului. Îl republic acum şi pe acest blog.

La citirea articolului trebuie ţinut seama că este scris în anul 2005, deci multe din referinţele de atunci nu mai sînt valabile azi. De pildă Ioan Scurtu, care era director adjunct la Institutul Revoluţiei şi director la Institutul „Nicolae Iorga” nu mai lucrează astăzi la niciunul dintre ele. Şi în alte cazuri pomenite în articol persoanele nu îşi păstrează în 2018 aceleaşi locuri de muncă pe care le aveau în 2005. Fenomenul „mieilor blînzi” este însă valabil în continuare în institutele istorice din România, inclusiv la Institutul Revoluţiei. Voi lăsa altora plăcerea de a scrie un articol despre mieii blînzi de astăzi. Vă prezint articolul meu despre mieii blînzi ai istoriografiei româneşti din anul 2005. Continuă lectura

Ziarist olandez despre revoluția română

Ziaristul olandez Twan van den Brand a publicat în decembrie 2017 un articol despre revoluția română, cu referire în special la revoluția din Timișoara, în care mă pomenește și pe mine: De kogel die in stilte kwam (linc). Articolul este în olandeză, nu știu nici eu exact ce scrie acolo, cu google translate se poate obține o tălmăcire de proastă calitate. Continuă lectura

Traian Orban despre revoluția română: „În Timișoara nu s-a ieșit pentru mîncare. S-a ieșit pentru pentru libertate” (video)

Traian Orban a fost rănit în 17 decembrie 1989 în Piața Libertății din Timișoara. Azi e președintele asociației „Memorialul Revoluției” care are amenajat, pe strada Oituz, un muzeu al revoluției deschis vizitatorilor. În 1995 domnul Orban mi-a povestit faptele sale din revoluție. Declarația sa am publicat-o în cartea „Revoluția din Timișoara așa cum a fost” și republicat-o pe acest blog, cu titlul „Manifestanții dădeau țigări militarilor” (linc). În 2014, în cadrul seriei de interviuri „Generația ’89, un sfert de veac”, domnul Orban a dat un interviu Televiziunii Române, pe care-l puteți vedea mai jos. Nu cunosc exact cum s-a difuzat acest interviu de TVR – dacă s-a difuzat pe programul principal ori numai la TVR Timișoara.

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

Timișoara, decembrie 1989. Documentar de Lucia Hossu Longin

Prezint un documentar despre evenimentele din decembrie 1989 (mai ales despre ziua de 17 decembrie) de la Timișoara, realizat de Lucia Hossu Longin în 1999 și difuzat la TVR.

Apar în documentar: Continuă lectura

Dosarul procesului din 1989 de evacuare a lui Laszlo Tokes – disponibil pe internet

img_20160925_0001Pe un alt sait al meu – documente1989.wordpress.com – am pus (aproape) integral dosarul procesului care a avut ca obiect evacuarea lui Laszlo Tokes din locuința parohială a bisericii reformate din Timișoara, fapt care a constituit pretextul izbucnirii revoluției române. E vorba de dosar 9001/1989 al Judecătoriei Timișoara și dosar 2339/1989 al Tribunalului Timiș (unde s-a judecat recursul). Fiindcă judecătoria Timișoara îmi cerea taxă de timbru pentru fiecare pagină copiată, n-am mai cerut copii și după plicurile poștale care erau la dosar, considerîndu-le nerelevante. Dar în afară de aceste plicuri poștale, filele din aceste dosare sînt prezentate integral. Copiile după aceste dosare le-am dobîndit în 2001 și o parte din documente le-am prezentat în cartea mea „Revoluția fără mistere. Începutul revoluției române: cazul Laszlo Tokes”, publicată în 2002 la editura Almanahul Banatului. Datorită costurilor legate de tipar, în carte am prezentat doar o parte din documente, cele pe care le-am considerat mai importante. Acum este pentru prima oară cînd dosarul procesului din 1989 a lui Tokes devine disponibil integral pentru public.

Sînt 106 pagini scanate pe care le puteți vedea la Procesul de evacuare a lui Laszlo Tokes din 1989 (linc). Separat, în arhiva care mi-a fost donată recent, am găsit ciornele cererii de evacuare, unele scrise olograf, bănuiesc de fostul episcop Laszlo Papp. Le puteți vedea și pe acestea (8 pagini) la Ciornele chemării în judecată a lui Laszlo Tokes în 1989 (linc). Continuă lectura

Radu Tinu despre revoluția română (video)

AgendaRaduTinu1AgendaRaduTinu2

În 15 decembrie 2014 saitul pressalert (linc) l-a invitat pe Tinu Radu, fost adjunct al șefului securității Timiș în decembrie 1989, pentru a povesti despre revoluție. Prezint cititorilor acestui blog respectiva emisiune. Primele 3 minute 42 de secunde de la începutul înregistrării sînt „moarte”, vă îndemn să săriți peste ele. Reporterul se numește Dragoș Boța. Este de remarcat în acest interviu că reporterul face cîteva încercări de a pune la îndoială unele afirmații ale interlocutorului său, în contrast cu obiceiul răspîndit în presa dîmbovițeană ca atunci cînd sînt interviați foști securiști reporterii să joace doar rolul de curea de transmisie pentru mesajele acestora. Explicația e că reporterul e timișorean. Dragoș Boța este primul ziarist pe care-l cunosc care îi cere lui Radu Tinu explicații asupra neconcordanțelor dintre declarațiile sale din 1999, cînd spunea că revoluția de la Timișoara a fost spontană, și cele din 2004 începînd, cînd a vorbit despre agenturili străine. Eu semnalasem pe acest blog (linc) respectivele neconcordanțe cît și refuzul puzderiei de ziariști care l-au interviat pe Radu în legătură cu decembrie 1989 de a-l întreba pe interlocutor despre ele. Iată că după atîția ani în sfîrșit s-a găsit un ziarist care să-l întrebe despre asta. Se trece foarte repede peste subiect, dar faptul că subiectul a fost totuși atins e o premieră.

Domnul Boța, deși a făcut eforturi pentru a se documenta cu privire la invitatul său, încă dovedește multe lipsuri în documentare. De pildă, pare complet ignorant asupra celor scrise în agenda personală a lui Radu Tinu, agendă depusă ca dovadă la procesul în care acesta fusese inculpat, și despre care a scris și ziaristul Iosif Costinaș, cel mort în condiții ciudate (linc), în ziarul „Timișoara” (vezi mai sus scanarea respectivului articol). În respectiva agendă apar adnotări despre diferiți cetățeni români, spre exemplu „Mioc Marius – stud. TCM”, dar nimic despre implicare activă a agenturilor străine. Există doar o scurtă adnotare despre doi diplomați – Radu Tinu pomenește pe larg în interviu despre asta. Dar subiectul agendei personale a domnului Radu Tinu îl voi trata într-un articol separat pe acest blog. În continuare, dau transcrierea emisiunii-interviu cu Tinu Radu, în care am inserat cu litere cursive între paranteze drepte comentarii ale mele. Pentru înlesnirea urmăririi discuției am împărțit-o în capitole, al căror titluri le-am ales eu. Capitolele respective sînt:
– Pălăvrăgeli inițiale
– Securitate sau SRI e același lucru. Mi-am slujit țara
– Am fost victima unor procurori comuniști derbedei. Nu uit și nu iert. Mi-am făcut liste de dușmani. Mai am trei care trăiesc din listele astea
– Virgil Măgureanu a discutat cu cei din complet să fim eliberați. Cred că vorbise cu Iliescu sau cu Petre Roman
– Herta Muller a fost un produs al serviciilor de spionaj german
– Banii primiți de Laszlo Tokes
– Interviul dat de Tokes emisarilor din Canada
– Din nou despre banii primiți de Tokes
– Am găsit două poziții total diferite în declarațiile dumneavoastră
– Ați prins măcar un provocator? N-aveai cum atunci!
– Cele 40 de cadavre incinerate
– Vizita la Timișoara a lui Denis Curry
– Patria a priori. Instrucțiuni de folosire
– Informatorii securității din balconul operei
– Armele de la operă. Planul de atacare al operei
– Vă simțiți responsabil pentru ceea ce s-a întîmplat în 1989?

Transcriere înregistrare: Continuă lectura