Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Traian Orban despre revoluția română: „În Timișoara nu s-a ieșit pentru mîncare. S-a ieșit pentru pentru libertate” (video) Iulie 7, 2017


Traian Orban a fost rănit în 17 decembrie 1989 în Piața Libertății din Timișoara. Azi e președintele asociației „Memorialul Revoluției” care are amenajat, pe strada Oituz, un muzeu al revoluției deschis vizitatorilor. În 1995 domnul Orban mi-a povestit faptele sale din revoluție. Declarația sa am publicat-o în cartea „Revoluția din Timișoara așa cum a fost” și republicat-o pe acest blog, cu titlul „Manifestanții dădeau țigări militarilor” (linc). În 2014, în cadrul seriei de interviuri „Generația ’89, un sfert de veac”, domnul Orban a dat un interviu Televiziunii Române, pe care-l puteți vedea mai jos. Nu cunosc exact cum s-a difuzat acest interviu de TVR – dacă s-a difuzat pe programul principal ori numai la TVR Timișoara.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Timișoara, decembrie 1989. Documentar de Lucia Hossu Longin Martie 3, 2017


Prezint un documentar despre evenimentele din decembrie 1989 (mai ales despre ziua de 17 decembrie) de la Timișoara, realizat de Lucia Hossu Longin în 1999 și difuzat la TVR.

Apar în documentar: (more…)

 

Dosarul procesului din 1989 de evacuare a lui Laszlo Tokes – disponibil pe internet Septembrie 27, 2016


img_20160925_0001Pe un alt sait al meu – documente1989.wordpress.com – am pus (aproape) integral dosarul procesului care a avut ca obiect evacuarea lui Laszlo Tokes din locuința parohială a bisericii reformate din Timișoara, fapt care a constituit pretextul izbucnirii revoluției române. E vorba de dosar 9001/1989 al Judecătoriei Timișoara și dosar 2339/1989 al Tribunalului Timiș (unde s-a judecat recursul). Fiindcă judecătoria Timișoara îmi cerea taxă de timbru pentru fiecare pagină copiată, n-am mai cerut copii și după plicurile poștale care erau la dosar, considerîndu-le nerelevante. Dar în afară de aceste plicuri poștale, filele din aceste dosare sînt prezentate integral. Copiile după aceste dosare le-am dobîndit în 2001 și o parte din documente le-am prezentat în cartea mea „Revoluția fără mistere. Începutul revoluției române: cazul Laszlo Tokes”, publicată în 2002 la editura Almanahul Banatului. Datorită costurilor legate de tipar, în carte am prezentat doar o parte din documente, cele pe care le-am considerat mai importante. Acum este pentru prima oară cînd dosarul procesului din 1989 a lui Tokes devine disponibil integral pentru public.

Sînt 106 pagini scanate pe care le puteți vedea la Procesul de evacuare a lui Laszlo Tokes din 1989 (linc). Separat, în arhiva care mi-a fost donată recent, am găsit ciornele cererii de evacuare, unele scrise olograf, bănuiesc de fostul episcop Laszlo Papp. Le puteți vedea și pe acestea (8 pagini) la Ciornele chemării în judecată a lui Laszlo Tokes în 1989 (linc). (more…)

 

Radu Tinu despre revoluția română (video) Mai 13, 2016


AgendaRaduTinu1AgendaRaduTinu2

În 15 decembrie 2014 saitul pressalert (linc) l-a invitat pe Tinu Radu, fost adjunct al șefului securității Timiș în decembrie 1989, pentru a povesti despre revoluție. Prezint cititorilor acestui blog respectiva emisiune. Primele 3 minute 42 de secunde de la începutul înregistrării sînt „moarte”, vă îndemn să săriți peste ele. Reporterul se numește Dragoș Boța. Este de remarcat în acest interviu că reporterul face cîteva încercări de a pune la îndoială unele afirmații ale interlocutorului său, în contrast cu obiceiul răspîndit în presa dîmbovițeană ca atunci cînd sînt interviați foști securiști reporterii să joace doar rolul de curea de transmisie pentru mesajele acestora. Explicația e că reporterul e timișorean. Dragoș Boța este primul ziarist pe care-l cunosc care îi cere lui Radu Tinu explicații asupra neconcordanțelor dintre declarațiile sale din 1999, cînd spunea că revoluția de la Timișoara a fost spontană, și cele din 2004 începînd, cînd a vorbit despre agenturili străine. Eu semnalasem pe acest blog (linc) respectivele neconcordanțe cît și refuzul puzderiei de ziariști care l-au interviat pe Radu în legătură cu decembrie 1989 de a-l întreba pe interlocutor despre ele. Iată că după atîția ani în sfîrșit s-a găsit un ziarist care să-l întrebe despre asta. Se trece foarte repede peste subiect, dar faptul că subiectul a fost totuși atins e o premieră.

Domnul Boța, deși a făcut eforturi pentru a se documenta cu privire la invitatul său, încă dovedește multe lipsuri în documentare. De pildă, pare complet ignorant asupra celor scrise în agenda personală a lui Radu Tinu, agendă depusă ca dovadă la procesul în care acesta fusese inculpat, și despre care a scris și ziaristul Iosif Costinaș, cel mort în condiții ciudate (linc), în ziarul „Timișoara” (vezi mai sus scanarea respectivului articol). În respectiva agendă apar adnotări despre diferiți cetățeni români, spre exemplu „Mioc Marius – stud. TCM”, dar nimic despre implicare activă a agenturilor străine. Există doar o scurtă adnotare despre doi diplomați – Radu Tinu pomenește pe larg în interviu despre asta. Dar subiectul agendei personale a domnului Radu Tinu îl voi trata într-un articol separat pe acest blog. În continuare, dau transcrierea emisiunii-interviu cu Tinu Radu, în care am inserat cu litere cursive între paranteze drepte comentarii ale mele. Pentru înlesnirea urmăririi discuției am împărțit-o în capitole, al căror titluri le-am ales eu. Capitolele respective sînt:
– Pălăvrăgeli inițiale
– Securitate sau SRI e același lucru. Mi-am slujit țara
– Am fost victima unor procurori comuniști derbedei. Nu uit și nu iert. Mi-am făcut liste de dușmani. Mai am trei care trăiesc din listele astea
– Virgil Măgureanu a discutat cu cei din complet să fim eliberați. Cred că vorbise cu Iliescu sau cu Petre Roman
– Herta Muller a fost un produs al serviciilor de spionaj german
– Banii primiți de Laszlo Tokes
– Interviul dat de Tokes emisarilor din Canada
– Din nou despre banii primiți de Tokes
– Am găsit două poziții total diferite în declarațiile dumneavoastră
– Ați prins măcar un provocator? N-aveai cum atunci!
– Cele 40 de cadavre incinerate
– Vizita la Timișoara a lui Denis Curry
– Patria a priori. Instrucțiuni de folosire
– Informatorii securității din balconul operei
– Armele de la operă. Planul de atacare al operei
– Vă simțiți responsabil pentru ceea ce s-a întîmplat în 1989?

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Asociaţia „Memorialul Revoluţiei” – bilanţ la 25 de ani Aprilie 29, 2015


Diplomă primită de mine cu prilejul aniversării a 25 de ani ai asociaţiei

Diplomă primită de mine cu prilejul aniversării a 25 de ani ai asociaţiei

Localizarea sediului asociaţiei Memorialul Revoluţiei din Timişoara

Localizarea sediului asociaţiei Memorialul Revoluţiei din Timişoara. Intrarea se face dinspre strada Oituz. În dreapta jos – fintîna punctelor cardinale. În stînga jos – Piaţa Unirii.

Vineri 24 aprilie la asociaţia „Memorialul Revoluţiei” s-a desfăşurat o conferinţă de presă cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea asociaţiei. Am fost şi eu prezent la acea conferinţă de presă şi am folosit prilejul pentru a povesti jurnaliştilor despre recenta hotărîre CEDO legată de generalii Chiţac şi Stănculescu, ignorată de presă (linc). Am fost curios să văd cîţi ziarişti vor prelua ştirea dacă sînt informaţi direct asupra ei. Din cîte am observat mai apoi prin căutări pe internet, doar Adriana Mîţ de la saitul pressalert a scris acum despre înfrîngerea la CEDO a celor doi foşti generali, într-un articol (linc) în care mă citează cu numele greşit „Marcel Mioc”. Bagseama că cenzura n-a dispărut din România şi chiar există un consemn la anumite publicaţii să nu se pomenească cazul amintit de la CEDO, nu e vorba doar de lipsă de informare.

Memorial15_2015Tot cu acest prilej a fost prezentat şi numărul 1/2015 al revistei „M’89” editată de Memorialul Revoluţiei şi o expoziţie cu coperţile numerelor de revistă de pînă acum, realizate de Traian Abruda. Revista „M’89” nr. 1/2015 conţine studii de Richard Andrew Hall (un fragment din teza sa de doctorat „Rescrierea istoriei revoluţiei. Triumful revizionismului securist în România postceauşistă” din care pe acest blog am prezentat mai multe fragmente – vezi pagina „Analize despre revoluţia din 1989”), Lucian Vasile Szabo, Lucian Ionică şi Dumitru Tomoni, o relatare a lui Anatol Petrencu despre simpozionul organizat de „Memorialul Revoluţiei” în decembrie 2014, un articol al preotului Ionel Popescu „Biserica şi idealurile revoluţiei din decembrie 1989”, rubrica „Colaje de celuloid” de Liza Kratochwill în care sînt transcrise unele înregistrări video din timpul revoluţiei, articole despre perioada comunistă de Cristina Tudor, Loredana Tănasie şi Simona Mocioalcă, recenzii la cărţile „Teză la istorie” de Cati Daşcău şi „Turma marelui urs” de Costel Balint făcute de Simona Mocioalcă respectiv Adina Hornea Abruda, relatări de la diferite activităţi ale asociaţiei „Memorialul Revoluţiei”.

Deasemeni s-au împărţit diplome mai multor persoane care au ajutat „Memorialul Revoluţiei” de-a lungul vremii. Inclusiv eu am primit o diplomă.

În cadrul conferinţei de presă s-a împărţit participanţilor şi un bilanţ al activităţii asociaţiei „Memorialul Revoluţiei” în cei 25 de ani de existenţă. Bilanţul a fost întocmit de conducerea asociaţiei. Îl reproduc mai jos.

După 25 de ani…
Bilanţ şi planuri la Asociaţia Memorialul Revoluţiei
(more…)

 

Polemica mea cu Vasile Popovici, în urma căreia Virgil Măgureanu a plecat din fruntea SRI Septembrie 26, 2012


Din cartea „Revoluţia din Timişoara şi falsificatorii istoriei” (editura Sedona 1999) reproduc expunerea pe care am făcut-o la simpozionul despre revoluţie organizat în decembrie 1996 la Timişoara, imediat după cîştigarea alegerilor de către Convenţia Democratică şi Emil Constantinescu. La acel simpozion am lansat un atac împotriva noii conduceri a ţării, care îl menţinea în funcţie pe directorul SRI Virgil Măgureanu, a cărui destituire o cerusem încă din 1994 pe motiv că falsifică istoria revoluţiei (linc). Cuvîntarea mea de la simpozion a fost publicată mai apoi de revista „22”, ceea ce a determinat o polemică în această revistă cu domnul Vasile Popovici, fost deputat, devenit apoi diplomat, membru marcant al societăţii „Timişoara” (aia cu Proclamaţia – linc). Revista „22” avea pe atunci o oarecare influenţă în cercurile care reprezentau noua guvernare şi după acea polemică, Virgil Măgureanu a fost nevoit să se retragă de la conducerea SRI (dar trecuseră cîteva luni de guvernare convenţio-democrată pînă s-a realizat asta, ceea ce mi s-a părut şi continuă să mi se pară scandalos). Cu litere cursive între paranteze drepte am adăugat comentarii ale mele de azi cu privire la textul de atunci.

Manipularea proceselor revoluţiei

După părerea mea, scoaterea basma curată a vinovaţilor de reprimarea revoluţiei a fost unul din scopurile puterii instalate în decembrie 1989.

Pentru realizarea acestui obiectiv s-au folosit diferite stratageme:

  • Subminarea cercetărilor legate de descoperirea vinovaţilor, pentru ca aceştia să nu poată fi arestaţi sau să fie eliberaţi din „lipsă de dovezi”.

Chiar sinteza Parchetului Militar despre revoluţie, alcătuită în 1994, afirmă: „Mare parte a organismelor către care Parchetul Militar s-a adresat solicitînd diferite relaţii, fie că au răspuns în mod incomplet sau superficial, fie nu au răspuns de loc. Această paletă a răspunsurilor primite din partea diferitelor organisme conţine o mare varietate, pornind de la răspunsuri incomplete, trecînd prin domeniul superficialului, spre a ajunge la note de relaţii care ţin de domeniul hilarului, sau mai grav chiar, frizează insolenţa” (pag. 33-34).

S-au luat măsuri împotriva celor care au tratat cu „insolenţă” eforturile de lămurire a evenimentelor din decembrie 1989? Nu. Se vor lua? Rămîne de văzut. [era un îndemn pentru noua guvernare a Convenţiei Democratice] (more…)

 

Duminică 3 iunie, inaugurarea noului sediu al asociaţiei „Memorialul Revoluţiei” Mai 31, 2012

Filed under: Timisoara — mariusmioc @ 1:01 pm
Tags: ,

COMUNICAT  DE PRESĂ

Duminică, 03 iunie 2012, orele 9.00, va avea loc, inaugurarea noului sediu al Asociaţiei „Memorialul Revoluţiei 16-22”, eveniment care este posibil de a se desfăşura, ca urmare a sprijinului acordat instituţiei noastre de către Ministerul Apărării Naţionale. (more…)