Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Generalul Marin Oană – relatare despre revoluţia din Bucureşti decembrie 19, 2013


Oana_decl01Reproduc aici o declaraţie olografă a generalului Marin Oană, în 1989 locotenent-colonel şi comandant al regimentului 1 mecanizat Bucureşti, dată parchetului în dosarul revoluţiei. Respectiva declaraţie am depus-o şi la dosarul procesului prin care Oană doreşte să-şi recapete certificatul de revoluţionar. În data de 3 noiembrie 2009 Oană a dat o declaraţie scurtă, pe care n-o mai reproduc, în care spune că începînd cu 4 noiembrie va face declaraţii mai complete, ceea ce a şi făcut. Declaraţia e destul de amănunţită, ceea ce mă face să cred că Oană a avut la dispoziţie şi nişte însemnări ale sale mai apropiate în timp de momentul revoluţiei.

În declaraţie e descrisă perioada 17-25 decembrie 1989. Sînt pomenite primirea alarmei de luptă, trimiterea trupelor împotriva demonstranţilor pe 21 decembrie, retragerea în cazărmi pe 22 (Oană spune că a fost făcută din proprie iniţiativă, fără vreun ordin de la superiori), ordinul venit de la Stănculescu în 22 (rezultă de aici că acesta avea comanda efectivă a armatei la acea dată) de a merge la TVR, situaţia de la TVR în care „cadrele şi militarii în termen, în 10-15 minute am luat pumni şi palme ce nu am luat toată viaţa” şi cele întîmplate la TVR, inclusiv amănunte despre aducerea acolo a lui Nicu Ceauşescu sau „întîlnirea de taină” care s-a desfăşurat în cabinetul directorului TVR între unii lideri ai FSN (aici nu e limpezit de unde ştie Oană ce s-a discutat la acea întîlnire, din moment ce nu spune că ar fi participat la ea).

DECLARAŢIE      [notă procuror militar: 04.11.2009 Dată în prezenţa mea]

1. Subsemnatul Oană Marin, fiul lui Florea şi Maria, născut la 20.06.1946 în localitatea Alexandria, judeţul Teleorman, CNP (…), cu domiciliul în Bucureşti (…) dau următoarea declaraţie.

2. În perioada martie 1986 – aprilie 1990 am fost comandantul R 1 Mc [regimentului 1 mecanizat] (UM 01210 Bucureşti) dispusă în str. Antiaeriană nr. 4-6, sector 5, unitate care a participat direct şi nemijlocit la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

3. În continuare voi prezenta în ordine cronologică, pe zile, momente şi ore, activitatea desfăşurată în perioada 17-26.12.1989. (more…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (37). Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5) noiembrie 13, 2013


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea

În acest fragment prezint ultimele cazuri de răniţi şi ucişi în zona televiziunii. Remarc printre acestea cazul directorului adjunct al TVR, Traian Puşcaşu, înjunghiat de un ofiţer.

425. Parte vătămată Puşcaşu Traian (Televiziune-Vol. 110)
Numitul Puşcaşu Traian, fiul lui Gheorghe şi Maria, născut la data de 01.03.1927, în Iaşi, domiciliat în Bucureşti (…) în noaptea de 22/23.12.1989, în timp ce se afla în incinta televiziunii, unde-şi desfăşura activitatea ca director adjunct al TVR, a fost înjunghiat în abdomen cu un cuţit de către lt. col. Vasiliu Cornel, care se afla în dispozitivul de pază al instituţiei respective.
Conform raportului medico-legal nr. A1/3409/1990, numitul Puşcaşu Traian a prezentat la data de 24.12.1989 o plagă abdominală penetrantă cu interesarea splinei şi arterei epigastrice. Leziunea a putut fi produsă prin lovire cu corp tăietor-înţepător (posibil cuţit). A necesitat circa 25 zile de îngrijiri medicale. Leziunea i-a pus viaţa în pericol.
Prin rezoluţia nr. 1411/P/1990, din data de 15.11.1990, Procuratura Militară Bucureşti a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de lt. col. Vasiliu Constantin, sub aspectul infr. prev. de art. 20 rap. la art. 174 C.p., reţinându-se că, în urma expertizării sale psihiatrice, s-a stabilit că a acţionat fără discernământ.
426. Parte vătămată Mareş Iulian (Televiziune-Vol. 111) – rănit (more…)

 

Investigaţiile procuraturii despre luptele de la Televiziune decembrie 31, 2008


Activitatea de investigare şi aflare a adevărului în legătură cu revoluţia română din decembrie 1989, a constituit şi constituie o preocupare prioritară a organelor Procuraturii. (…)

În zona Televiziunii Române, în investigarea şi cercetarea evenimentelor, pentru stabilirea adevărului, a acţionat un colectiv de procurori şi ofiţeri de poliţie, colectiv ce s-a format în luna ianuarie 1990 şi a fost coordonat de procurorul militar maiorul de justiţie Artur Dumitrescu, în prezent transferat la Ministerul de Interne, şi de procurorul civil Silvestru Boeru, actualmente maior de justiţie, procuror militar în cadrul Direcţiei Procuraturilor Militare.

Munca de investigare s-a desfăşurat pe teren, în incinta şi sediul Televiziunii Române precum şi în perimetrul exterior acestei instituţii.

Sintetizarea materialelor şi audierilor de martori ori suspecţi s-au efectuat la sediul Procuraturii Generale.

Au fost efectuate investigaţii în imobilele din jurul Televiziunii, iar urmele materiale de probă au fost fixate prin fotografiere ori filmări video. De asemenea, au fost audiate persoanele ce locuiesc în aceste imobile în oferirea de detalii privind riposta prin foc asupra sediului Televiziunii Române, exercitat din perimetrul exterior.

Organele procuraturii nu au găsit şi nici nu li s-au predat mijloace de probă de natură a duce la concluzia folosirii unor arme sofisticate ori de diversiune.

Au fost audiate aproximativ 1500 persoane (civili sau militari), începînd cu cadrele militare care au condus operaţiunile de apărare, respectiv colonelul Oană Marin, lt. colonel Croitoru Ilie, general maior (rezervă) Tudor Nicolae, contraamiralul Dumitrescu (Cico). Au fost audiate de asemenea cadre militare şi militari din U.M. 01842 Boteni, unitate care a asigurat în principal apărarea zonei Televiziunii Române.

Au fost identificaţi 62 morţi, cauza principală a morţii fiind plăgi prin împuşcare.

Dintre persoanele suspecte au reţinut atenţia locotenentul colonel Vasiliu de la M[arele] St[at] M[ajor] care, cu un cuţit a intenţionat să-l lovească pe generalul maior (rezervă) Tudor Nicolae, însă l-a rănit grav pe directorul general adjunct al TVR, domnul Traian Puşcaşu. S-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de ofiţerul în cauză deoarece, pe calea unei expertize medico-legale psihiatrice, s-a stabilit că este fără discernămînt. De asemenea, a reţinut atenţia sergentul Duţu Silviu din U.M. 0530 Bucureşti, originar din oraşul Mizil care, cu o armă automată, a tras asupra unui tanc aparţinînd U.M. 01210, pe care se aflau maior Roşca şi plutonier Dobre. Cauza este în curs de cercetare.

Celelalte persoane reţinute ca suspecte în zona TVR au fost eliberate de generalul maior (rezervă) Tudor Nicolae. Parte dintre aceste persoane au fost identificate de către organele procuraturii, stabilindu-se pînă în prezent că nu au comis acte de terorism.

Activitatea de investigare continuă prin identificarea a noi mijloace de probă ca şi de noi martori, ori prin aprofundarea probelor deja existente pentru stabilirea vinovaţilor şi tragerea acestora la răspundere. (…)

Procuror militar
Maior de justiţie Silvestru Boeru

(din nota Procuraturii Generale – colectivul Televiziune, publicată în cartea „Revoluţia română în direct” editată de TVR în 1990 sub coordonarea lui Mihai Tatulici, pag. 331-332)

Referitor la acţiunile „teroriste” împotriva Televiziunii Române, urmăreşte înregistrările video (ordine cronologică):

Brateş: Au pus bombe aici la Televiziune
Lupoi: Armata va trimite blindate pentru apărarea televiziunii. Brateş: Coloane blindate, detaşamente teroriste criminale, se îndreaptă spre televiziune
Ţugui: Spre televiziune înaintează 2000 de terorişti. Ajutaţi-ne, ieşiţi populaţia, să ne apere cineva!
Marinescu: Bombă în subsolul Televiziunii!
Colonelul inginer Colţ explică despre dispozitivul infernal de la TVR
Teroristul Dan Marin prezentat la TVR. Brateş: Televiziunea e în pericol, e încercuită de aceşti bandiţi. Cerem urgent armata să intervină!
Brateş: Din nou televiziunea este atacată. Din nou este în pericol televiziunea
Bubuitul exploziilor, tirurile de arme automate, nu ne-au împiedicat şi nu ne vor împiedica să ne facem cu cinste datoria de gazetari români revoluţionari!