Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Procesul memorandului (13). Discuții despre legitimitatea juraților și despre limba care să fie folosită la proces noiembrie 29, 2018


Cu privire la Procesul memorandului, am mai publicat pe acest blog multe articole, cu extrase din ziarele vremii.
– Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane
– Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit “ultraist”
– Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte
– Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi
– Procesul memorandului (5). Verdictul
– Procesul memorandului (6). Coroianu, Raţiu, Lucaciu ar trebui trimişi în Sîrbia, ca să înveţe de la românii de acolo loialitate, cinste politică şi patriotism
– Procesul memorandului (7). “Vă încredinţăm că toată suflarea românească este cu voi”
– Procesul Memorandului (8). “Pe calea apucată păşiţi înainte, căci noi avem cunoştiinţa deplină despre dreptatea sfintei noastre cause”
– Procesul Memorandului (9). “Tinerimea noastră, care scoasă din gura temniţelor unguresci a venit să caute mîngîiere şi încuragiare la fraţii de un sînge, este aruncată în temniţele României libere!”
– Procesul Memorandului (10). „Toate acestea le-am făcut pentru nemulţumirea poporului faţă cu vrednicii săi bărbaţi, dar pe calea păcii, ear nu ca Maghiarii care au făcut de o mie de ori mai mult pentru rebelul Kossuth”
– Procesul memorandului (11). „Guvernul României nu numai că nu are sentiment pentru durerile noastre… dar din contră lucră pe mîna celor-ce ni-le fac și voește să împiedice pe cei-ce ne sar într-ajutor”
– Procesul memorandului (12). Ungaria – revistă în limba română care făcea apologia statului maghiar milenar. „Își primi tot martirul leafa sa regulat”

Continui acum relatări despre proces cu extrase din ziarul sibian „Tribuna” din 28 aprilie (10 mai stil nou) 1894. Ni se povestesc hărțuirile la care erau supuși acuzații pe străzile Clujului și în legătură cu care trimiseseră o telegramă ministrului de interne ungar. (more…)

 

New York Times, decembrie 1989: Umbra Transilvaniei asupra României mai 13, 2011


Din tăieturile de ziare americane din decembrie 1989 pe care mi le-a trimis soră-mea (linc), prezint acum un articol din New York Times. Fiindcă soră-mea mi-a trimis doar articolul tăiat din pagina de ziar şi nu întreg ziarul, nu pot fi sigur de data exactă cînd a apărut acest articol, dar este de dinainte de 22 decembrie 1989, cel mai probabil în 19 sau 20 decembrie 1989. Articolul a apărut în 19 decembrie 1989.

Traducere:

Transilvania proiectează umbra lungă a României [nu ştiu dacă traducerea titlului e cea mai potrivită]

de Robert D. McFadden

Etnicii unguri din România, care îşi socot mîndra lor istorie începînd din Evul Mediu iar acum constituie 2 milioane din cele 23 de milioane de cetăţeni ai acestei ţări, au dus o luptă lungă pentru a-şi menţine identitatea lor lingvistică, religioasă şi culturală în faţa naţionalismului românesc şi a comunismului sovietic.

Dar recent, de cînd preşedintele Nicolae Ceauşescu a zdrobit dizidenţa şi a respins eforturile de reformă care au loc în Europa de Est, temerile celei mai mari minorităţi etnice din România s-au înteţit şi uneori tensiunile au dus la violenţă.

Plîngîndu-se de discriminarea politică şi economică sistematică a guvernului român, 18000 de refugiaţi români vorbitori de maghiară au fugit anul trecut în Ungaria vecină din Transilvania, regiune din nord-vestul României care a aparţinut Ungariei înaintea primului război mondial şi şi-a schimbat apartenenţa de 3 ori de atunci.

În ciuda garanţiilor româneşti cu privire la drepturile culturale şi lingvistice ale multelor minorităţi din ţară, etnicii unguri s-au plîns de discriminare la locul de  muncă, hărţuire de către poliţie, micşorarea folosirii limbii maghiare în şcoli şi o serie de presiuni care au afectat viaţa culturală şi artistică ungurească.

Un plan de a distruge satele

Cea mai puternică lovitură, spun criticii, a venit în 1988 cînd domnul Ceauşescu a anunţat un plan de a distruge 8000 din cele 13000 de sate şi a le înlocui cu 500 de mari complexe agro-industriale. Multe sate din Transilvania, locul de baştină a etnicilor unguri din România, urmează a fi distruse.

Planul, caracterizat de etnicii unguri ca un program de genocid, a pricinuit o dispută deschisă între guvernele din Budapesta şi Bucureşti. Tensiuni între vecinii comunişti au existat de multă vreme, dar insistenţa Moscovei pentru unitate între aliaţii ei a minimalizat astfel de polemici.

Majoritatea românilor sînt ortodocşi. Minoritatea ungurească – majoritar romano-catolică, deşi include deasemeni un mare număr de calvinişti şi unitarieni – este stabilită în principal în Transilvania, o regiune împădurită înconjurată de Carpaţi şi Munţii Apuseni. Aceasta este cuinoscută în lume ca ţara contelui Dracula, vampirul din romanul din 1897 a lui Bram Stoker.

Cum au pierdut ei stăpînirea (more…)