Guvernul Filip din Republica Moldova a demisionat. Ghinili învinge?

Guvernul Republicii Moldova, condus de Pavel Filip și format de Partidul Democrat a lui Plahotniuc, a demisionat (linc). Aceasta s-a întîmplat după ce, inițial, Curtea Constituțională declarase, ca răspuns la cererea formulată de președintele Igor Dodon în 22 mai, că răstimpul de 3 luni în care Constituția spune că trebuie să se formeze un nou guvern expiră în 7 iunie 2019 (decizia nr. 83 emisă chiar în 7 iunie 2019 – linc, în care de fapt se respinge ca inadmisibilă cererea președintelui Dodon de stabilire a datei pînă la care trebuie format noul guvern, pe motiv că deja Curtea s-a pronunțat asupra acestei probleme). Validarea ultimelor alegeri din Republica Moldova (linc), s-a făcut în 9 martie 2019 (linc). În 8 iunie Curtea Constituțională vine cu o explicație că termenul de formare a noului guvern a expirat în 7 iunie (linc). Prin Hotărîrea nr. 13 din 8 iunie 2019 (linc) Curtea spunea că Parlamentul nou ales nu mai are competențe legale după data de 7 iunie 2019, cînd ar fi trebuit dizolvat. Continuă lectura

Propunere de curățire etnică a Transnistriei în folosul Rusiei dar pe cheltuiala României, prezentată propagandistic ca slujind ideea națională românească

Harta etnică a Republicii Moldova conform recensămintelor din 2004 făcute de conducerile de la Chişinău respectiv Tiraspol

Harta etnică a Republicii Moldova conform recensămintelor din 2004 făcute de conducerile de la Chişinău respectiv Tiraspol. Sursă: Wikimedia

Domnul Petrișor Peiu, doctor al Politehnicii din București, fost consilier al prim-miniștrilor Radu Vasile și Adrian Năstase, propune pe saitul ziare.com o foaie de parcurs a reunificării României cu Republica Moldova (linc). Articolul a fost preluat și în alte locuri ale internetului, cum ar fi saiturile Romanian Global News (linc), Infoprut (linc), În linie dreaptă (linc).

Articolul domnului Peiu conține observații corecte și propuneri interesante. Republica Moldova se află într-adevăr în criză, dar a mai avut astfel de crize (inclusiv cu demonstrații de stradă) de nenumărate ori în ultimul sfert de veac. Ideea de foaie de parcurs pentru eventuala unire a Moldovei cu România nu e de lepădat. Foaia de parcurs propusă de domnul Peiu conține însă un paragraf care îmi stîrnește revolta:

În procesul de negociere nu trebuie exclus niciun instrument de soluționare, putînd fi luat în calcul inclusiv schimbul de populații, pentru România reîntregită fiind vorba (în acest caz) de finanțarea preluării responsabilității pentru aproximativ 100.000 – 120.000 persoane, care ar putea fi relocate din Transnistria în Basarabia, unde în prezent pretul proprietăților, cel puțin în mediul rural, este rezonabil, daca nu chiar derizoriu, pe alocuri, cu costuri induse de aproximativ 500 milioane USD.

Cu alte cuvinte, domnul Peiu propune curățirea etnică a Transnistriei de elementul românesc (existent pe acele meleaguri de sute de ani), pe cheltuiala statului român. Continuă lectura

Presa „quality” românească o dă din nou în bară

Viktor Ianukovici caută refugiu în Belarus (linc) este un articol de Bianca Andrieș de pe saitul „Adevărul” din 16 iunie 2014, în care ni se spune:

Viktor Ianukovici, preşedintele ucrainean demis, şi-a pierdut încrederea în Vladimir Putin, care i-a oferit protecţie după ce s-a autoexilat în urma protestelor masive din ţară. Astfel, Ianukovici şi-a îndreptat atenţia spre Belarus (…) Fiul preşedintelui ucrainean demis, Oleksandr Ianukovici, a avut o conversaţie telefonică cu tatăl său, cei doi discutînd despre posibilitatea de a căuta refugiu în Belarus (…) În timpul discuţiei, Oleksandr Ianukovici şi-a exprimat îngrijorarea că tatăl său ar putea deveni o monedă de schimb în conflictul politic între Kiev şi Moscova, riscînd în cel mai rău caz să fie extrădat în Ucraina unde ar putea fi judecat pentru faptele sale ca preşedinte. Oleksandr a discutat cu preşedintele bielorus Alexander Lukaşenko, convingîndu-l că Viktor Ianukovici s-ar putea întoarce în Ucraina ca preşedinte al „Republicii Doneţk-Lugansk”, în cel mai bun caz.

Continuă lectura

Miliardarul basarabean Petro Poroşenco – noul preşedinte al Ucrainei. Să ne amintim de „planul Poroşenco” pentru Transnistria

Conform rezultatelor preliminare, miliardarul basarabean Petro Poroşenco a cîştigat încă din primul tur alegerile prezidenţiale din Ucraina, dobîndind 55% din voturi (linc). Următoarea candidată, Iulia Timoşenco, a primit doar în jur de 13% din voturi.

Petro Poroşenco este născut în sudul Basarabiei, în oraşul Bolgrad care conform împărţelii făcută de autorităţile sovietice în 1940 a fost atribuit RSS Ucrainene. Oraşul Bolgrad a aparţinut României de la întemeierea statului (unirea Principatelor din 1859) pînă în 1878, cînd, alături de 3 judeţe din sudul Basarabiei, a fost anexat de Rusia (România primind în schimb Dobrogea). Între 1918-1940 şi 1941-1944 Bolgradul a făcut din nou parte din România. Continuă lectura

Regimul Putin îşi pregăteşte psihologic militarii pentru invadarea Ucrainei

„Aproximativ 400 de mercenari ai unei firme private de securitate americane sunt prezenţi în Ucraina, alături de soldaţii şi poliţia ucraineană în operaţiunile duse împotriva separatiştilor proruşi, scrie ziarul german Bild am Sonntag (BamS), citat de AFP”, anunţă şi pentru publicul românesc revista „Capital” (linc). Ştirea a fost preluată şi de alte publicaţii româneşti şi străine. La momentul cînd scriu acest articol şi pe Wikipedia în limba engleză (linc) e menţionată implicarea americană în evenimentele din Ucraina pe baza celor scrise de ziarul german Bild.

Articolul explică mai departe: „Potrivit informaţiilor, bazate pe comunicaţiile radio dintre centrele de comandă ale armatei ruse, interceptate de Agenţia americană de securitate NSA şi transmise apoi serviciilor secrete germane(BND), mercenarii americani coordonează şi dirijează operaţiunile de gherilă împotriva separatiştilor proruşi din jurul oraşului Slaviansk”. Continuă lectura

Putin şi Gorbaciov – două politici externe diferite

Ziarul "Adevărul" din 13 ianuarie 1990 - Gorbaciov acceptă dreptul de independenţă a republicilor unionale

Ziarul „Adevărul” din 13 ianuarie 1990 – Gorbaciov acceptă dreptul de independenţă a republicilor unionale

Un grup de deputaţi vrea să-l judece pe Gorbaciov (linc) este titlul unui articol apărut în luna aprilie pe portalul Vocea Rusiei, sursă mediatică aflată sub controlul guvernului Federaţiei Ruse. Aflăm din articol că un grup de deputaţi din parlamentul rus au pregătit o cerere către procurorul general al Rusiei pentru „a investiga evenimentele din perioada destrămării URSS şi de a deschide dosare penale inclusiv împotriva fostului preşedinte sovietic, Mihail Gorbaciov”. Lista semnatarilor acestei cereri nu este prezentată, fiind pomenit doar unul dintre ei, Mihail Degtiarev, care argumentează astfel cererea: „urmările evenimentelor din anul 1991 le resimţim pînă în prezent. Oamenii din Kiev mor şi vor muri în continuare din vina celor care cu mulţi ani în urmă la Kremlin au decis să destrame ţara”.

Nu ştiu dacă regimul Putin va ajunge să-l trimită în închisoare pe laureatul premiului Nobel pentru pace Mihail Gorbaciov. Înclin să cred că nu, căci o acţiune de acest fel ar crea serioase probleme de imagine Rusiei, fără să rezolve nimic. Uniunea Sovietică nu se va reînfiinţa dacă Gorbaciov intră în închisoare. Putin este un pragmatic şi dacă nu va vedea foloase din gestul de a-l hărţui juridic pe octogenarul Gorbaciov, n-o va face. Dar o hărţuire politică şi prin presă se face de mult timp, şi cu rezultate vizibile. Popularitatea lui Gorbaciov în Rusia este mică în momentul actual.

Articolul de pe „Vocea Rusiei” arată însă cît de mult s-a schimbat Rusia prin venirea la putere a lui Vladimir Putin. Fostul preşedinte Gorbaciov nu mai este considerat eroul democratizării, al perestroicăi şi glasnostului, ci este omul căruia în mod făţiş i se impută „distrugerea ţării”, prin ţară înţelegîndu-se nu Rusia, ci URSS-ul. Continuă lectura

Povestea militarilor ruși deghizați în „turiști”, acum și la Chișinău

În 11 martie 2014, în contextul crizei din Ucraina, ziarul „Adevărul” publică articolul lui Marius Dorin Lulea „Trupe rusești aduse prin aeroportul Chișinău. Autoritățile tac” (linc) în care anunță că militari ruși deghizați în turiști apar și la Chișinău, de unde merg în Transnistria pentru a pregăti ceva împotriva Ucrainei. Este citat fostul consilier al fostului președinte moldovean Vladimir Voronin, Sergiu Mocanu, care în prezent încearcă să-și facă un loc în politica moldovenească în calitate de șef al „Mișcării antimafie” și luptător pentru românism, și totodată aspru critic al guvernării actuale anticomuniste de la Chișinău, pe care o consideră mafiotică. În 2010 Partidul pentru Neam și Țară a cărui listă de candidați avea în frunte pe Sergiu Mocanu (linc) a obținut 0,28% din voturi (linc).

În 24 martie, mișcarea antimafie a organizat o manifestație cu vreo 6-7 participanți în fața aeroportului Chișinău, în care a acuzat autoritățile de lipsă de vigilență față de ruși, reluînd afirmația despre tranzitarea unor militari ruși spre Transnistria prin aeroportul Chișinău și criticînd privatizarea aeroportului către o firmă rusească. Pe youtube puteți vedea filmări de la minimanifestația „mișcării antimafie”:
Continuă lectura

Moise Guran justifică crimele din decembrie 1989

cetățeanul rus care a ridicat steagul rusesc deasupra orașului ucrainean Harkov

cetățeanul rus, domiciliat în Moscova, care în 1 martie 2014 (înainte de secesiunea Crimeii!) a ridicat steagul rusesc deasupra orașului ucrainean Harkov

Actualizare 16 ianuarie 2020: Fiindcă nu mai funcționează lincul de pe saitul biziday.ro, înlocuit cu lincul către același articol, pus pe romaniacurata.ro

Cunoscutul realizator TV Moise Guran, publică pe saitul biziday.ro articolul „Pare că a început! Să vă explic de ce eu țin cu ucrainenii” (linc), în care vorbește despre situația actuală din Ucraina confruntată cu mișcări separatiste sprijinite de Moscova. În articol face și o paralelă între evenimentele de acum din Ucraina și cele din decembrie 1989 din România. Citez:

V-aţi întrebat de ce a trecut aproape o lună de la alipirea Crimeei şi pînă la izbucnirea acestor focare care se mută, uite, dintr-un oraş, în altul?

Acest timp a fost necesar pentru infiltrarea unor aşa-zis civili, nişte turişti, cum le-am zis noi în decembrie 1989, care, la fel, au încercat să aprindă o revoluţie la Iaşi, apoi la Timişoara, după care s-au mutat spre Bucureşti.

Asta e tehnica de care vă vorbeam la început şi, într-un fel, ea a rămas neschimbată încă de la răscoala de la 1907. Şi atunci, partea din Muntenia a răscoalei cam tot la fel s-a aprins, după ce, în Moldova, autoritățile române reuşiseră să o ţină sub control. Continuă lectura

1991: Declaraţia parlamentului României cu privire la Ucraina. Referendumul pentru independenţa Ucrainei „nu poate avea valabilitate în privinţa teritoriilor româneşti anexate abuziv de fosta URSS, teritorii care nu au aparţinut niciodată Ucrainei şi sînt de drept ale României”

TM291191Din ziarul „Timişoara” din 29 noiembrie 1991 reproduc o luare de poziţie a parlamentului României cu privire la referendumul pentru independenţa Ucrainei. O lectură pe care o consider folositoare în condiţiile recentelor tulburări din Ucraina.

Declaraţia Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina, din 1 decembrie 1991

1. Parlamentul României a luat cunoştiinţă de hotărîrea autorităţilor de la Kiev de a organiza la 1 decembrie 1991 un referendum asupra independenţei Republicii Ucraina.

Profund ataşat principiilor fundamentale ale respectării dreptului şi libertăţilor fundamentale ale omului şi ale popoarelor de a-şi hotărî soarta, Parlamentul României salută hotărîrea autorităţilor ucrainene de la Kiev de a organiza un referendum privitor la independenţa Republicii Ucraina.

Avînd în vedere că acest referendum ar urma să se desfăşoare şi pe teritoriile româneşti – Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, precum şi judeţele din Sudul Basarabiei, parlamentul Roâniei declară solemn că aceste teritorii au fost rupte din trupul ţării, iar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul şi neavenit, ab initio, de URSS la 24 decembrie 1989 şi de Parlamentul ROmâniei la 24 iunie 1991.

Desigur, este dreptul Ucrainei să organizeze un referendum pentru independenţa sa, dar acest referendum nu poate avea valabilitate în privinţa teritoriilor româneşti anexate abuziv de fosta URSS, teritorii care nu au aparţinut niciodată Ucrainei şi sînt de drept ale României. Continuă lectura

Presa „quality” din România: Deputaţii ucraineni vor să interzică prin lege poziţia misionarului

În 27 martie 2012 (deci nu în 1 aprilie!) o ştire făcea senzaţie în multe mijloace mass-media din România: Deputaţii ucraineni vor să interzică prin lege poziţia misionarului! Iată ce scria de pildă ziarul „Adevărul” (linc), într-un articol de Maria Ursu:

Rada Supremă de la Kiev examinează un proiect de lege prin care ucrainenilor li se va interzică să facă dragoste în poziţia misionarului.

Autorii proiectului susţin că această iniţiativă, alături de interzicerea avorturilor şi amenda pentru lipsa copiilor, urmează să rezolve problema nivelului redus al natalităţii în Ucraina, scrie portalul delfi.ua. Continuă lectura