Cine e George Simion, conducătorul AUR. Activitatea sa, în atenția „blogului lui Marius Mioc” încă de la începutul lui 2009

Actualizare 11 decembrie 2020: Am cerut lămuriri despre raporturile dintre Uniunea Scriitorilor și Sorin Lavric de la domnul Varujan Vosganian, pe profilul dînsului de facebook. Domnia sa mi-a răspuns: „Sorin Lavric nu este exclus din Uniunea Scriitorilor. Nimeni nu a luat o asemenea măsură și nu există niciun comunicat pe tema excluderii lui Lavric. El era și salariat la USR, se ocupa de programe și asta n-o să mai fie, am căzut de comun acord asupra acestui lucru. Ca și din calitatea de redactor la România Literară”. I-am arătat domnului Vosganian că ProTV a anunțat că Sorin Lavric a fost exclus din Uniunea Scriitorilor și l-am întrebat dacă Uniunea Scriitorilor va cere ProTV o dezmințire, ori va face reclamație către Consiliul Național al Audiovizualului. Domnul Vosganian a răspuns: „M-am săturat să tot cer rectificări. Eu am avut o discuție colegială cu Sorin Lavric și mi se pare mai importantă decât știrile astea scrise cu piciorul”.

AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) a constituit surpriza ultimelor alegeri, obținînd 9,1% din voturi. Multă lume abia acum a auzit de partidul ăsta, care pînă acum a fost la rubrica „și altele” de partide de zero și un pic % din voturi. La alegerile locale din 27 septembrie 2020 (linc) AUR a avut 35797 voturi, adică 0,45%. Un partid cu foarte puțini primari ori consilieri locali a săltat în 2 luni și 9 zile de la 0,45% la 9,1% (9,08% la Camera Deputaților și 9,17% la Senat).

Cred că domnii Klaus Iohannis și Ludovic Orban sînt principalii contribuitori la izbînda AUR. Vorbesc unii de tendințe extremiste la AUR, dar mai mult extremism decît să interzici viața firească a oamenilor, să le dictezi cum să umble pe stradă (cu măști, nu-i mare diferență de țările mahomedane unde femeile trebuie să umble cu burka), să interzici activități economice legitime, să introduci cenzura și să colaborezi și cu firmele de internet (facebook, youtube, google) pentru cenzură, să interzici desfășurarea firească a vieții religioase, nu cred că poate exista. Deci orice frică față de extremismul ipotetic al AUR pălește comparativ cu extremismul cît se poate de real și vizibil al actualei guvernări liberale.

Totul a fost justificat de lupta cu un virus, luptă în care, din cîte bagseama, rezultatele sînt zero (fiindcă măsurile sînt idioate, ceea ce s-a spus de la început în mesaje cenzurate cu sîrg). S-a băgat stare de urgență la zero morți și cam 100 de infectați, las cititorii să caute cîți morți și cîți infectați sînt acum. Continuă lectura

Timbrul literar şi lipsa logicii elementare. Cum creşterea impozitului pe produse culturale se pretinde că ajută cultura

Domnul Varujan Vosganian (revoluționar din 1989, reținut la Jilava ca urmare a participării la manifestații) este unul din inițiatorii legii timbrului literar. Prin această lege, pe fiecare carte ar urma să se lipească un timbru de 1 leu, contravaloarea acestuia urmînd a fi încasată de Uniunea Scriitorilor. Astfel ar urma să fie sprijinită cultura românească, spun inițiatorii proiectului de lege. Continuă lectura

Septembrie 1988: „Moldova Socialistă” se luptă cu emoţiile


Continui să prezint pe acest blog, în paralel cu evenimentele din România anului 1989, şi atmosfera din Basarabia din aceeaşi perioadă. În 8 septembrie 1988 ziarul guvernamental de la Chişinău „Moldova Socialistă” publică articolul nesemnat (semn că era comandă politică de sus) „În prizonieratul emoţiilor”. Transcriu acest articol pentru a oferi şi cititorilor acestui blog posibilitatea de a se delecta cu el, inserînd scurte comentarii proprii cu litere cursive între paranteze drepte. În principal acestui articol i-a fost dată replică în rezoluţia Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească din 14 septembrie 1988, publicată de „Literatura şi Arta” în 27 octombrie 1988 şi pe „blogul lui Marius Mioc” în 25 noiembrie 2010 (linc).

În prizonieratul emoţiilor

La 23 august 1988 „Moldova Socialistă” a publicat la rubrica „revista presei” articolul „Peste un an”, în care a analizat activitatea săptămînalului „Literatura şi Arta” şi, parţial, materialul „Restructurarea nu are alternativă” inserat în această gazetă cu rubrica „Masa rotundă”.

Colegiul de redacţie al săptămînalului însă, nu numai că nu a căzut de acord cu aprecierile şi concluziile expuse în revistă, ci şi a dat publicităţii la 1 septembrie articolul său redacţional. Tonul acestui „răspuns colegial” e atît de certăreţ, discutabil, încît nu lasă dubii privind renunţarea la abeceul despre atitudinea respectuoasă faţă de oponenţi, despre necesitatea de a-şi însuşi cultura discuţiilor. Însă principiul pluralizmului socialist presupune întîi de toate bunăvoinţă, sinceritate, discuţii sănătoase, în contradictoriu. Continuă lectura

Alexandru Tacu despre frauda „revoluţiei” din 14 decembrie 1989 de la Iaşi

Alexandru Tacu este un fost deţinut politic ieşean, semnatar în 1989, alături de Dan Petrescu, a „declaraţiei de la Iaşi” care s-a difuzat la radio Europa Liberă în 9 octombrie 1989 şi în care se protesta împotriva regimului Ceauşescu. În cartea „Revoluţia la negru. Iaşi 14 decembrie 1989, începutul revoluţiei române? – o fraudă!” (editura 3D Arte, 2010 – linc) domnia sa comentează ceea ce dînsul consideră o fraudă istoriografică – aşa-zisul început al revoluţiei române în 14 decembrie 1989 la Iaşi. Cartea domnului Tacu este o replică la o altă carte – „Iaşi 14 decembrie 1989 – începutul revoluţiei române?” apărută în 2000 la editura Cogito din Oradea sub îngrijirea lui Gheorghe Florescu, profesor universitar, şi a lui Cassian Maria Spiridon, unul din autodeclaraţii lideri ai „revoluţiei” ieşene şi principalul propagandist al acesteia după 1989, cît şi la unele articole din presa ieşeană despre ziua de 14 decembrie 1989. „Nişte impostori au machiat o sosie, un fel de raport-lucrare, aş numi-o cu maliţiozitate antologie de truc şi chestii, prin excelenţă de sorginte tupeist-livrescă (…) Estimez discuţia asupra ‘maculaturii’ ca fiind de stringentă actualitate, deşi ceva timp de la aventura imbroglio a trecut” (pag. 8), „Falsificatorii de istorie, de fapt infractori de drept comun, cu o formulă brigantescă: Sesam deschide-te!, au reuşit tot ce şi-au dorit: o structură privată numită Asociaţia 14 decembrie 1989, ‘cetăţeni de onoare ai urbei’, titluri naţionale în grad de cavaler acordate de preşedintele penal Ion Iliescu” (pag. 136), spune domnul Tacu. Volumul editat de Gheorghe Florescu şi Cassian Spiridon susţine că în 14 decembrie 1989 în Piaţa Unirii din Iaşi s-ar fi încercat organizarea unei manifestaţii anticeauşiste, care ar fi eşuat datorită prezenţei forţelor de ordine, iar această încercare eşuată ar fi reprezentat de fapt începutul revoluţiei române. Ideea a fost popularizată ulterior în presă (mai ales ieşeană) şi de persoane precum Alex Mihai Stoenescu (informator al securităţii – linc) şi a ajuns şi în manualele şcolare de istorie. Domnul Tacu a citit cartea îngrijită de Florescu şi Spiridon „cu atenţia martorului sub ochii căruia în 14 decembrie 1989 nu s-a petrecut nimic evenimenţial în Piaţa Unirii, cît şi pe platforma Combinatului de utilaj greu, de natură să sugereze iminenţa unui protest politic, sau mă rog, o revoltă antiregim” (pag. 7-8). Continuă lectura

4 cărţi noi despre revoluţie

Am greşit ieri cînd, luîndu-mă după „Renaşterea Bănăţeană”, am scris pe blog că la sediul Uniunii Scriitorilor din Timişoara se va lansa volumul „Cărţile revoluţiei”. Nu există nici un volum cu titlul „Cărţile revoluţiei”, dar au fost lansate 4 cărţi despre revoluţie, editate de asociaţia „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara.

La prezentarea cărţilor a vorbit criticul literar Cornel Ungureanu, din partea Uniunii Scriitorilor (gazda evenimentului). Viorel Marineasa a remarcat campania de falsificare a istoriei la care trebuie să se dea replică; a exemplificat cu nişte afirmaţii ale lui Catherine Durandin, care ar fi scris (n-am reţinut unde) că manifestul Frontului Democratic Român din Timişoara a fost redactat în română, maghiară, germană şi „… rusă” (cu puncte-punctele incluse) cînd de fapt a fost tipărit (şi) în sîrbă, fiindcă există minoritate sîrbă în Timişoara. Durandin probabil a văzut litere chirilice şi, habarnistă cum e, a crezut că e vorba de limba rusă. Alte aberaţii marca Durandin ar cuprinde prezenţa la Timişoara a unor grupuri de manifestanţi care vorbeau româneşte cu accent basarabean. Alex Mihai Stoenescu a fost pomenit de asemenea, cu titulatura pe care i-a dat-o Neculai Constantin Munteanu – „cel mai scîrbos informator al securităţii” (linc).

„Născuţi în lanţuri” se cheamă cartea coordonată de Lucian Vasile Szabo care analizează reflectarea revoluţiei de la Timişoara în presa locală, naţională şi internaţională. Continuă lectura

Decembrie 1988, Chişinău: Uniunea Scriitorilor din Moldova se adresează Biroului CC al PCM

Săptămînalul Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească, „Literatura şi Arta”, publica în 1 ianuarie 1989 o „scrisoare deschisă” pe care comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor o adresa Biroului Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei. Este un document care atestă lupta politică din Basarabia acelei perioade care cred că este util de amintit acum cînd se apropie aniversarea decretării limbii de stat şi a revenirii la alfabetul latin în Republica Moldova. Redau mai jos respectiva scrisoare:

Viaţa Uniunii Scriitorilor

În ziua de 23 decembrie 1988 au continuat lucrările Plenarei comitetului de conducere al US [Uniunii Scriitorilor] cu tema „Scriitorul şi destinele limbii materne”, la care au luat cuvîntul I. C. Ciobanu, V. Badiu, C. Tănase, I. Hadîrcă, V. Pascaru, N. Savostin, V. Lazarenco, A. Lupan, Iu. Grecov, T. Bragă, L. Lari, E. Tarlapan, I. Gonţa, Şt. Secăreanu, V. Ciutac, I. Ciocanu, D. Matcovschi, L. Istrati, N. Josu, Iu. Filip, L. Botnaru, V. Nedelescu, V. Severin, R. Berejanu şi V. Matei.

În numerele viitoare ale săptămînalului vom prezenta ecstrase din comunicările prezentate la plenară.

Scrisoare deschisă către Biroul CC al PCM Continuă lectura

TVR 22 decembrie 1989. Brateş: Să nu dăm cuvîntul foştilor membri C.P.Ex.! Grigorescu: Membrii consiliului de conducere al Uniunii Scriitorilor sînt convocaţi la ora 19 (video)

Apariţia lui Ioan Grigorescu la TVR în 22 decembrie 1989, în care anunţă o şedinţă a consiliului de conducere al Uniunii Scriitorilor. Teodor Brateş intervine pentru a anunţa că foşti membri C.P.Ex. vor să vorbească dar propune să nu li se dea cuvîntul la TVR.

Transcriere înregistrare: Continuă lectura