A murit Mihail Gorbaciov. Să-i fie țărîna ușoară și să-i fim recunoscători pentru marea sa realizare: Destrămarea Uniunii Sovietice

Mihail Gorbaciov, ultimul președinte al Uniunii Sovietice, a murit ieri. Să-i fie țărîna ușoară și să-i fim recunoscători pentru marea sa realizare: Destrămarea Uniunii Sovietice.

În România s-a speculat mult despre rolul lui Gorbaciov în răsturnarea lui Ceaușescu. Cel mai complet interviu pe această temă Gorbaciov l-a dat ziaristului Radu Moraru, unul din puținii ziariști care, după multe divagații și speculații despre activitatea lui Gorbaciov referitoare la revoluția română, a considerat că e nevoie să-l întrebe direct și pe dînsul despre acest subiect. Interviul respectiv a fost prezentat pe acest blog: Mihail Gorbaciov: Ceaușescu „era un interlocutor dificil… dar totuși noi ne înțelegeam bine”… „Vi-l amintiți pe Silviu Brucan?… Nu. Cine e?”… „L-am cunoscut pe Iliescu pe la sfîrșitul anului 1990” (video-linc).

Alte articole pe acest blog legate de Gorbaciov și revoluția română:

Ion Iliescu despre discuția avută cu Mihail Gorbaciov (video)

În 27 decembrie 1989, la prima ședință a plenului CFSN, Ion Iliescu povestește că a discutat la telefon cu Gorbaciov.

Transcriere înregistrare:

Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (18). Solicitarea intervenției militare din partea URSS

Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției”. Prezint acum partea legată de cererea de ajutor militar de la Uniunea Sovietică.

Vezi fragmentele anterioare ale rechizitoriului, comentate pe acest blog:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Diversiunea radio-electronică – componentă a inducerii în eroare
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Cazul Otopeni. Conduita inculpatului Rus Iosif – șeful Aviaţiei Militare
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Execuția fostului președinte Ceaușescu Nicolae
– Clasarea cauzei față de anumiți făptuitori, bănuiți și părți civile. Disjungerea cauzei legată de avionul prăbușit în 28 decembrie 1989

În esență, acest fragment al rechizitoriului explică că s-a cerut ajutor militar sovietic, ceea ce constituie infracțiunea de trădare, dar răspunderea penală pentru această infracțiune e prescrisă.

În dimineața de 23 decembrie 1989 TVR a anunțat că s-a cerut ajutor militar sovietic. Acesta este un fapt cert, însă rămîne de lămurit a cui inițiativă a fost. Crainicul TVR George Marinescu nu putea avea inițiativa asta de capul său. Nimeni însă n-a recunoscut respectiva inițiativă, nici în cursul cercetării Parchetului, nici în fața Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” pe ale cărei cercetări se bizuie în mare parte rechizitoriul.

George Marinescu anunțînd că s-a cerut ajutor militar sovietic (video)

Fragment din emisiunea TVR din 23 decembrie 1989. N-am avut la dispoziție direct emisiunea TVR ci am preluat din filmul „Piepturi goale, buzunare pline” a lui Cornel Mihalache (care tot la TVR s-a difuzat). Crainicul TVR George Marinescu anunță că s-a cerut ajutor militar sovietic și că ambasada sovietică ar fi făgăduit acest ajutor, și vorbește despre elicoptere cu oameni înarmați trimise de agenți străini. Din rechizitoriul Parchetului în dosarul revoluției (linc) reiese că în timpul revoluției n-au acționat decît elicoptere ale armatei române (care la un moment dat au tras și asupra clădirii TVR – linc), acțiunea acestor elicoptere fiind parte a diversiunii și manipulării întreprinsă de inculpatul Iosif Rus, șeful aviației militare. Totuși, un document al ambasadei Poloniei dezvăluit de revista „22” acum 10 ani (linc) arată că „fără să aştepte răspunsul, FSN a anunţat la TV că Ambasada a promis ajutorul” dar că sovieticii au respins cererea de ajutor militar. Prin urmare și acest anunț făcut de George Marinescu se înscrie între multele dezinformări din acea perioadă.

Transcriere înregistrare:

Mihail Gorbaciov: Ceaușescu „era un interlocutor dificil… dar totuși noi ne înțelegeam bine”… „Vi-l amintiți pe Silviu Brucan?… Nu. Cine e?”… „L-am cunoscut pe Iliescu pe la sfîrșitul anului 1990” (video)

Actualizare 4 martie 2021: Fiindcă canalul youtube a lui Radu Moraru a fost șters de pe youtube (omul a fluierat în biserica covid, ceea ce youtube nu acceptă), cu toate filmările de pe el, inclusiv interviul cu Gorbaciov, înregistrarea acestui interviu am pus-o pe propriul meu canal, ca să fie în continuare disponibilă pentru public, și am actualizat corespunzător acest articol.

Radu Moraru, „Nașul” cunoscut pentru asiduitatea cu care s-a implicat în campania de falsificare a istoriei revoluției făcînd emisiuni în care prezenta ca adevărate spusele lui Victor Stănculescu, acel Stănculescu pe care acum Parchetul îl numește unul din principalii organizatori ai diversiunii din decembrie 1989, i-a luat un interviu lui Mihail Gorbaciov. Cred că interviul e interesant și pentru cititorii acestui blog. La transcrierea înregistrării am inserat comentarii ale mele, cu litere cursive între paranteze drepte.

Transcriere înregistrare:

Rechizitoriul în dosarul revoluției (3). Constituirea grupului dizident Iliescu

Actualizare 23 iunie 2019: Mici schimbări în ordinea unor propoziții la comentarii.

Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției” printr-un nou episod: „Constituirea grupului dizident Iliescu”. Înainte de a prezenta fragmentul de rechizitoriu, fac cîteva comentarii legate de acest fragment.

Vezi și episoadele anterioare din acest rechizitoriu:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional

Și în acest fragment al rechizitoriului se dau citate copioase din lucrările Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”. Reamintesc că activitatea acelei comisii a fost boicotată de asociații de revoluționari din Timișoara, boicot pe care chiar eu l-am inițiat. Am considerat că înființarea Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” la propunerea lui Sergiu Nicolaescu, membru al grupului care a preluat puterea în 1989, este parte din diversiunea menită să-i scape pe criminalii din 1989. Faptul că Sergiu Nicolaescu a folosit comisia pentru a propune o amnistie generală pentru evenimentele din decembrie 1989 (la audierea președintelui Ion Iliescu, în 16 decembrie 1994) îl consider o confirmare a intuiției mele.

Pentru acest aspect, citește pe acest blog:
– Polemica cu Sergiu Nicolaescu, legată de raportul Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” pe care o condusese
– Adresările Asociaţiei „17 Decembrie” către Comisia Senatorială „Decembrie 1989” condusă de Valentin Gabrielescu
– Boicotarea Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” de către Asociaţia „17 Decembrie”
– Emisiune TV despre revoluţia din 1989, cu Sergiu Nicolaescu nervos
– Vizita la Timişoara a unor membri ai comisiei senatoriale „Decembrie 1989” (1994)
– Despre Chiţac şi Stănculescu, în 1999 (1). Comisia Senatorială „Decembrie 1989” a fost boicotată de revoluţionarii din Timişoara (video)
– 31 martie 1994, audierea mea la Comisia Senatorială „Decembrie 1989”. „Prejudecata dumneavoastră este că trebuie să se afle adevărul despre revoluţie”

În ceea ce privește „grupul dizident Iliescu” caracterizat prin „total filosovietism”, Parchetul se bizuie pe laudele de sine ale unor presupuși membri ai acestui grup în fața Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” și pe unele declarații luate în 2017-2018 de către Parchet. Într-un singur loc se face precizarea că există și documente care se coroborează cu declarațiile – anume la Radu Nicolae se invocă 3 pagini provenite de la CNSAS, fără precizări despre conținutul acestora (instanța desigur are la dispoziție acele 3 pagini).

Primele alegeri parţial libere în RSS Moldovenească

Venirea la putere a lui Mihai Gorbaciov în RSS Moldovenească a dus la o oarecare democratizare a vieţii politice, îngăduindu-se criticarea conducerii de partid şi de stat. Fenomenul nu a fost brusc, ci s-a dezvoltat în timp. Întregul aparat de stat era format de persoane promovate în funcţii în epoca brejnevistă, doar treptat a început Gorbaciov să mai înlocuiască din reprezentanţii vechii gărzi. În 1989 au avut loc primele alegeri pentru Sovietul Suprem al URSS de după venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov. Au fost nişte alegeri parţial libere, anume în unele circumscripţii (dar nu peste tot!) au putut fi înregistraţi candidaţi care se opuneau candidaţilor oficiali ai Partidului Comunist. Nu existau însă partide politice de opoziţie înregistrate oficial, dar existau mişcări politice neoficiale care aveau proprii candidaţi, chiar dacă în buletinele de vot nu figurau numele acestor mişcări politice. La vremea aceea în RSS Moldovenească era încă la putere garda veche brejnevistă, abia în noiembrie 1989 (după mişcările de stradă în care s-a dat foc la clădirea ministerului de interne – linc) avînd loc izbînda gorbaciovismului (linc).

Chișinău 1989. Comisia Interdepartamentală propune trecerea la alfabetul latin, declararea limbii de stat și recunoașterea identității dintre limba română și cea moldovenească

La 31 august 1989 Sovietul Suprem a RSS Moldovenești a votat legile despre trecerea la alfabetul latin și la declararea limbii „moldovenești” ca limbă de stat. Acest lucru a fost precedat de lucrările unei comisii, condusă de Alexandru Mocanu, președintele Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești și locțiitor al președintelui Sovietului Suprem al URSS. Comisia a studiat problemele lingvistice și etnice din RSS Moldovenească și a înaintat Sovietului Suprem al republicii propunerea de a se adopta respectivele legi. Respectiva hotărîre a comisiei a fost publicată în săptămînalul „Literatura și Arta” din 5 ianuarie 1989. Redau și eu acest document istoric (cu litere cursive între paranteze drepte sînt explicații ale mele). După 1989 Alexandru Mocanu a dispărut din viața politică a Republicii Moldova. Se pare că a rămas la Moscova, unde o mai fi trăind și acum, dacă n-o fi murit (e născut în 22 octombrie 1934 la Chișinău – linc).

Personal, am bănuit hotărîrea pe care a luat-o respectiva comisie cu ceva timp înainte, cînd am văzut în „Moldova Socialistă” un act semnat de Alexandru Mocanu, care în loc să poarte denumirea folosită pînă atunci de „UCAZUL Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești”, era publicat sub denumirea de „DECRETUL Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești”. Aha, tovarășul Mocanu nu mai iscălește UCAZURI, el iscălește DECRETE! Zarurile au fost aruncate! E doar o problemă de timp pînă comisia pe care tot tovarășul Mocanu o conduce va recunoaște oficial că nu există deosebiri între limba „moldovenească” și cea română și va cere revenirea la alfabetul latin, mi-am zis.

Hotărîrea Comisiei Interdepartamentale pentru studierea istoriei și problemelor dezvoltării limbii moldovenești

Călăuzindu-se de prevederile din Rezoluția Conferinței a XIX-a unionale [adică din întreaga Uniune Sovietică] de partid „Cu privire la relațiile dintre națiuni” și de Hotărîrea Biroului C.C. al P.C.M. [Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei] din 5 iulie 1988 „Cu privire la măsurile pentru aprofundarea studierii istoriei limbii moldovenești și dezvoltarea ei”, Comisia interdepartamentală a studiat profund actuala stare lingvistică din republică și a elaborat concepția referitoare la măsurile ce urmează să fie luate pentru redresarea situației create.

12 martie 1989 la Chișinău. Primul tricolor? (video)

Despre protestele din 12 martie 1989 de la Chișinău am mai scris pe acest blog: 12 martie 1989: La Chişinău mulţimea ia cu asalt sediul CC al Partidului Comunist (linc). Am găsit pe yotube, pus de Sorin Bucătaru, niște filmări din acea zi pe care le prezint și cititorilor mei. Titlul pus pe youtube este „Protestele din 12 martie 1989. Primul tricolor”, de unde deduc că Sorin Bucătaru afirmă că în acea dată tricolorul românesc roș-galben-albastru (care se vede în filmare, fără stemă) a fost pentru prima oară folosit la manifestații publice în RSS Moldovenească. Nu am avut posibilitate să verific informația.

Februarie 1989 la Chișinău (video)

Întreg anul 1989 a fost agitat la Chișinău. În februarie au avut loc manifestații de stradă în 12 și 26 februarie, urmate și de arestări ale unor participanți. Despre ele am mai poment pe acest blog:
– 12 februarie 1989: Miting neaprobat la Chişinău
– Chişinău 1989. Hărţuiri judiciare
– 26 februarie 1989 la Chişinău. “Libertate lui Ţurcanu!”. Manifestanţii “sînt simpli muncitori … ce au aderat cu trup şi suflet la politica gorbaciovistă”
– Chișinău, februarie 1989. Asaltul sediului CC al Partidului Comunist al Moldovei (video)

Pe youtube am găsit și o înregistrare video a evenimentelor de atunci (înclin să cred că e din 26 februarie) pusă de Sorin Bucătaru, autorul filmării fiind Victor Bucătaru. Prezint filmarea și cititorilor acestui blog. Remarc mereu actuala lozincă „jos mafia!”, scandată de manifestanți.

Transcriere înregistrare: