Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Pactul Molotov-Ribentrop și Chișinăul anului 1989. „Poporul s-a trezit! Și la 28 iunie nu a dansat, nu a cîntat și nici altora nu a permis un asemenea sacrilegiu” august 29, 2016


LA060789_1Pactul Molotov-Ribentrop era o temă des întîlnită în presa sovietică după venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov. Nici presa din Chișinău nu făcea excepție. Azi vă prezint articolul „Consecințele sărutului Molotov-Ribentrop” publicat de Andrei Strîmbeanu în „Literatura și Arta” din 6 iulie 1989. Articolul relatează întîmplările din 28 iunie 1989 de la Chișinău. 28 iunie e ziua în care autoritățile sovietice sărbătoreau „eliberarea Basarabiei de sub jugul fascist”, adică eliberarea de sub stăpînirea românească. În 28 iunie 1940 URSS a preluat controlul asupra Basarabiei, după ce guvernul român acceptase ultimatumul sovietic din 26 iunie și retrăsese armata și administrația din regiune. Exista în Chișinău și o stradă numită „28 iunie” în cinstea acestei date. În 1989 acțiunile oficialităților sovietice moldovenești de a sărbători integrarea Basarabiei în URSS au fost întîmpinate cu o manifestație de doliu. Cu litere cursive între paranteze drepte am adăugat comentarii ale mele.

Consecințele sărutului Molotov-Ribentrop

La data de 28 iunie a.c. populația Chișinăului a ieșit cu miile în Piața Victoriei. Tocmai urcam cu mașina pe Gogol în sus. Cînd să ies la Piața Victoriei – lume de pe lume. Și miliție – aproape de loc.

M-am oprit. Am coborît să văd ce se întîmplă. Și mi-a fost dat să asist, poate, la cel mai înălțător spectacol din viața mea. (more…)

 

Ivan Krastev despre politica Rusiei. Jocul imitației (video) august 22, 2016


Este august, luna tradițională pentru operațiuni militare rusești (vezi Gruzia 2008 și contraofensiva din Donbas, Ucraina 2014). Fundația elvețiană „Pierre du Bois” (linc) a organizat în 2015, la Geneva, o conferință la care l-a invitat pe Ivan Krastev să vorbească despre politica Rusiei. Prezint această intervenție și cititorilor blogului meu. Uneori poate n-am deslușit bine ce au spus vorbitorii, tălmăcirea mea poate avea unele greșeli. Rog cititorii să mi le semnaleze. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii și explicații ale mele. Am adăugat pe alocuri și lincuri explicative cu privire la unele persoane ori lucruri despre se face referire.

Tălmăcire: (more…)

 

Chişinău, martie 1989: Uniunea Scriitorilor îngrijorată de „accentuarea ameninţătoare a disensiunilor interetnice” martie 30, 2015


LA300389Săptămînalul Uniunii Scriitorilor de la Chişinău, „Literatura şi Arta”, publica în 30 martie 1989 o „Adresare către cetăţenii din Moldova Sovietică” a Uniunii Scriitorilor. O reproduc aici pentru a înlesni înţelegerea atmosferei existentă în URSS-ul gorbaciovist în perioada premergătoare revoluţiei române din 1989. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt inserate comentarii actuale ale mele.

Adresare către cetăţenii din Moldova Sovietică

În legătură cu accentuarea ameninţătoare a disensiunilor interetnice de pe teritoriul Moldoveni Sovietice, Uniunea Scriitorilor din Moldova se adresează populaţiei din republică pentru a-şi ecsplica poziţiile asupra unor chestiuni ce trezesc o deosebită îngrijorare.

1. Uniunea Scriitorilor din Moldova îi consideră pe toţi cetăţenii ce locuiesc în prezent pe teritoriul republicii, indiferent de apartenenţa lor naţională, drept cetăţeni egali [poziţie diferită de cea din Ţările Baltice, unde după independenţă persoanele care-şi stabiliseră traiul în regiune în perioada sovietică numai cu anumite condiţii au putut primi cetăţenie], ea nu împărtăşeşte nici un fel de intenţii ostile faţă de nimeni, nu pune problema transmutării cu forţa a nimănui şi nu cheamă organizaţiile neoficiale să aplice violenţa împotriva cetăţenilor de orice naţionalitate. (more…)

 

Chişinău, martie 1989: Literatura şi Arta împotriva agenţiei guvernamentale de presă ATEM martie 27, 2015


LA160389_2În 12 martie 1989 la Chişinău mulţimea protestatară lua cu asalt sediul Comitetului Central al Partidului Comunist al RSS Moldoveneşti. Cu 6 ani în urmă am descris deja pe acest blog evenimentul respectiv (linc), care a prefigurat luarea cu asalt a sediului CC al PCR la Bucureşti, în 22 decembrie 1989.

La lincul indicat mai sus am prezentat reacţia agenţiei de presă oficiale a guvernului RSS Moldoveneşti (ATEM = Agenţia Telegrafică Moldovenească) faţă de evenimentele respective (articolele „Este nevoie de o poziţie principială” şi „Chemarea la raţiune trebuie să fie auzită”, dar şi retragerea unor materiale iniţial difuzate ca „obligatorii” de către ATEM). Prezint acum şi o replică pe care a dat-o ATEM-ului scriitoarea Nina Josu, care fusese nominalizată ca una din organizatoarele dezordinilor publice de la Chişinău. Replica a apărut cu titlul de „ATEM – nu dezinformATEM”, în „Literatura şi Arta” din 16 martie 1989. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele. Conducătorul ATEM de la vremea respectivă era găgăuzul Fiodor Angheli, care după independenţa Republicii Moldova s-a remarcat tălmăcind poezii de Eminescu în limba găgăuză.

„ATEM – nu dezinformATEM”

În ultimul timp se caută tot mai insistent organizatorii mitingurilor şi nicidecum nu pot fi găsiţi. ATEM-ul îi numeşte, şi pe bună dreptate, pe instigatori „elemente lipsite de răspundere”; în altă parte instigatorii se conturează şi mai clar: „chipurile deformate ale liderilor şi organizatorilor demonstraţiei ilegale, ale şantajiştilor, care au pierdut simţul realizmului politic…”. Ca să vezi ce clarviziune: „şantajişti şi fără simţul realizmului politic!”.

Sînt de acord cu calificativul ATEM-ului, dar cred că cei care n-au fost în stare să rezolve pînă azi problemele-cheie ale poporului, cei care îl induc în eroare, dezinformîndu-l la tot pasul (am în vedere, în primul rînd, ATEM-ul), aceia sînt adevăraţii instigatori ai mitingurilor, n-au simţul realizmului politic. Şi anume din această cauză ies oamenii pe străzi şi în pieţele oraşului.

(more…)

 

Literatura şi Arta combate anonimii agresivi august 29, 2014


Actualizare: traduceri expresii din rusă

Continui prezentarea pe acest blog a atmosferei existentă în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească în urmă cu un sfert de veac, cînd s-au adoptat legile despre decretarea limbii „moldoveneşti” ca limbă de stat şi revenirea la alfabetul latin.

Vezi articolele precedente de pe acest blog:

1989, Chişinău: “Timpul cere insistent decizii care ar întoarce irevocabil pagina cu semnăturile funeste ale lui Molotov şi Ribentrop” (I. Druţă, I. C. Ciobanu, Gr. Vieru, L. Lari, I. Hadîrcă, N. Dabija, A. Grăjdieru, M. CimpoiConvocare, în “Literatura şi Arta” din 24 august 1989)

Haralambie Moraru: Noi poporul care a stat de veacuri între Nistru şi Prut, sîntem puşi acum să aşteptăm. Pînă pe 29 august, chiar pe pămîntul nostru (Haralambie MoraruGrîul cît sabia şi spicul cît vrabia, în “Literatura şi Arta” din 24 august 1989)

1989: Sfîrşit de august la Chişinău. Comitetul ’89 (Ion BerlinschiSfîrşit de august la Chişinău, în “Tinerimea Moldovei” din 27 august 1989; Grupul de iniţiativă “Comitetul ’89”Declaraţie-apel, în “Tinerimea Moldovei” din 27 august 1989)

27 august 1989: Marea Adunare naţională de la Chişinău sau “Ziua ce va lumina un veac” (Boris VieruOra astrală a neamului, în “Literatura şi Arta” din 31 august 1989; Virgiliu ZagaevschiSabotajul. Cronica “grevelor politice” din Tiraspol, Tighina, Chişinău ş.a., în “Literatura şi Arta” din 31 august 1989; Aurelian LavricAdevărul la persoana I, în “Literatura şi Arta” din 31 august 1989, Marea Adunare Naţională din 27 august 1989Documentul final “Despre suveranitatea statală şi despre dreptul nostru la viitor”, în “Literatura şi Arta” din 31 august 1989)

Marea Adunare Naţională de la Chişinău (video) (înregistrări video din arhiva lui Victor Bucătaru)

Reportaj de la Marea Adunare Naţională de la Chişinău din 27 august 1989 (Gheorghe Lupuşor, Nicolae Misail, I. SanduReportaj de la Marea Adunare Naţonală din Piaţa Victoriei, în “Tinerimea Moldovei” din 30 august 1989)

31 august 1989: Adoptarea legilor despre limba de stat şi grafia latină în RSS Moldovenească (Mircea Snegur, D. NidelcuLegea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti cu privire la revenirea limbii moldoveneşti la grafia latină, în “Tinerimea Moldovei” din 6 septembrie 1989; Alecu ReniţăAcţiuni provocatoare, în “Literatura şi Arta” din 24 august 1989; Vasile RomanciucAlfabetul se-ntoarce acasă, în “Tinerimea Moldovei” din 6 septembrie 1989; Vasile NăstaseJoi, 31 august 1989…, în “Tinerimea Moldovei” din 6 septembrie 1989; A. PasecinicUn examen al bunăvoinţei, în “Tinerimea Moldovei” din 6 septembrie 1989; Cuvîntul de încheiere al deputatului M. I. Snegur, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti, în cadrul şedinţei de seară din 30 august, în “Tinerimea Moldovei” din 3 septembrie 1989; Aurelian LavricDimensiunea prudenţei noastre, în “Literatura şi Arta” din 21 septembrie 1989; G. CiobanuPuncte fierbinţi pe harta republicii, în “Tinerimea Moldovei” din 6 septembrie 1989; Tr. VasiliuNemulţămiri neargumentate, în “Tinerimea Moldovei” din 6 septembrie 1989; Virgiliu ZagaevschiArgumentul reteveiului, în “Literatura şi Arta” din 21 septembrie 1989)

Prefacerile respective au avut şi opozanţi, despre care aflăm din articolul lui Valeriu Matei „Despre anonimii agresivi”, din „Literatura şi Arta” din 24 august 1989. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele.

LA240889_anonagresivi1Despre anonimii agresivi

De la un timp încoace serviciul poştelor din Moldova începe să dea semne de oboseală. Vagoanele sînt supraîncărcate, maşinilor le plesnesc anvelopele de import, avioanele, de prea multă greutate, abia deşi mai pot lua zborul spre capitala URSS. Şi nu e vorba doar de numărul impunător al scrisorilor expediate, cît, mai ales, de greutatea şi gravitatea învinuirilor (la adresa poporului moldovenesc, a trezirii conştiinţei lui naţionale, a intelectualităţii şi, în special a scriitorilor moldoveni) pe care le conţin. Se trimit, la C.C. al P.C.U.S., la Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., la Uniunea Scriitorilor din U.R.S.S. şi… numai unde nu se trimit saci întregi de scrisori, unele semnate cu nume fictive, altele cu adrese false ale expeditorilor, epistole individual-anonime şi anonim-colective. Scrisori calomnioase li se înmînează pasagerilor la gară şi la aeroport, sînt „uitate” pe la instituţiile publice din marile oraşe, într-un cuvînt, ce [se] face propaganda şi, dindărătul unor lacrimi de crocodil, se cere ajutor. Cine nu cunoaşte starea reală a lucrurilor, poate fi tentat să creadă că la noi toată lumea s-a pus pe scris plîngeri. Dar nu-i aşa. Ţăranii nu prea au timp să scrie, fiindcă e în toi campania agricolă, muncitorii oneşti au şi ei necazurile lor, intelectualii veritabili nu-şi văd capul de atîtea treburi şi probleme. Şi atunci, cine scrie? Scriu cei din raiale, adică raialiştii, adică interfrontiştii, care în numele unor „idealuri” fără nici un ideal spun minciuni sfruntate: de la vlădică pînă la opincă, adică de la „doctor în istorie” (A. Liseţki [Anatol Liseţchi, devenit deputat în 1990; răposat], V. Grosul [Vladislav Grosul, doctor în istorie, azi emigrat la Moscova, colaborator al Academiei de Ştiinţe din Rusia; fiu al academicianului sovietic moldovean Iachim Grosul] et co.) pînă la tinerii istorici îndoctrinaţi (gen V. Solonari [avea să devină deputat în 1990; azi, profesor asociat la University of Central Florida, orlando, SUA (linc)]). (more…)

 

Putin şi Gorbaciov – două politici externe diferite mai 7, 2014


Ziarul "Adevărul" din 13 ianuarie 1990 - Gorbaciov acceptă dreptul de independenţă a republicilor unionale

Ziarul „Adevărul” din 13 ianuarie 1990 – Gorbaciov acceptă dreptul de independenţă a republicilor unionale

Un grup de deputaţi vrea să-l judece pe Gorbaciov (linc) este titlul unui articol apărut în luna aprilie pe portalul Vocea Rusiei, sursă mediatică aflată sub controlul guvernului Federaţiei Ruse. Aflăm din articol că un grup de deputaţi din parlamentul rus au pregătit o cerere către procurorul general al Rusiei pentru „a investiga evenimentele din perioada destrămării URSS şi de a deschide dosare penale inclusiv împotriva fostului preşedinte sovietic, Mihail Gorbaciov”. Lista semnatarilor acestei cereri nu este prezentată, fiind pomenit doar unul dintre ei, Mihail Degtiarev, care argumentează astfel cererea: „urmările evenimentelor din anul 1991 le resimţim pînă în prezent. Oamenii din Kiev mor şi vor muri în continuare din vina celor care cu mulţi ani în urmă la Kremlin au decis să destrame ţara”.

Nu ştiu dacă regimul Putin va ajunge să-l trimită în închisoare pe laureatul premiului Nobel pentru pace Mihail Gorbaciov. Înclin să cred că nu, căci o acţiune de acest fel ar crea serioase probleme de imagine Rusiei, fără să rezolve nimic. Uniunea Sovietică nu se va reînfiinţa dacă Gorbaciov intră în închisoare. Putin este un pragmatic şi dacă nu va vedea foloase din gestul de a-l hărţui juridic pe octogenarul Gorbaciov, n-o va face. Dar o hărţuire politică şi prin presă se face de mult timp, şi cu rezultate vizibile. Popularitatea lui Gorbaciov în Rusia este mică în momentul actual.

Articolul de pe „Vocea Rusiei” arată însă cît de mult s-a schimbat Rusia prin venirea la putere a lui Vladimir Putin. Fostul preşedinte Gorbaciov nu mai este considerat eroul democratizării, al perestroicăi şi glasnostului, ci este omul căruia în mod făţiş i se impută „distrugerea ţării”, prin ţară înţelegîndu-se nu Rusia, ci URSS-ul. (more…)

 

60 de ani de la moartea lui Stalin. Nicolae Ceauşescu, alături de Gheorghiu-Dej în delegaţia trimisă la Moscova pentru a asista la înmormîntare martie 5, 2013


Este deja o tradiţie ca moartea lui Stalin, din 5 martie 1953, să fie sărbătorită pe „blogul lui Marius Mioc” prin articole din presa vremii. În anii trecuţi am publicat:

Martie 1953: Stalin, “cel mai bun şi iubit prieten al poporului român”, e grav bolnav
5 martie 1953: moartea lui Stalin
Dan Deşliu şi Petru Dumitriu despre Stalin
Stalin – „cel mai mare om de ştiinţă al epocii noastre”

Ofer azi cititorilor noi articole despre acest subiect, din „Scînteia” din 9 martie 1953.

Scinteia09031953_01Scinteia09031953_02

„Marele şi nemuritorul conducător şi părinte” este articolul principal (nesemnat) de pe prima pagină a „Scînteii”, în care citim: (more…)