Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Rechizitoriul în procesul mineriadei din iunie 1990 (2). Date privind contextul general al cauzei mai 23, 2019


28 septembrie 1990. Fotografie de la primul proces legat de evenimentele din 13 iunie 1990, avînd ca inculpați protagoniștii mișcării din Piața Universității. Printre ei: Teodor Mărieș (cu barbă) și Dumitru Dincă (în spatele lui Mărieș). La București și Timișoara s-au desfășurat manifestații în favoarea eliberării celor arestați ca urmare a evenimentelor din 13 iunie 1990. Sursă foto: facebook

Actualizare 23 mai 2019, ora 10,47: Adăugare păreri legate de presupusul contact cu cancelarii europene ale unor dizidenți.

Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi prima parte a rechizitoriului: Inculpații și obiectul cauzei (linc).

În această parte rechizitoriul face o expunere istorică a evenimentelor pînă la începerea manifestației din Piața Universității, ajungînd cu expunerea și la manifestațiile din Valea Jiului din 1977. Se afirmă în rechizitoriu că după evenimentele din 1977 cadre ale securității au fost încadrate ca muncitori în minele din Valea Jiului, cu scopul de a-i supraveghea și intimida pe mineri (asta-mi amintește de o lozincă de la mitingurile din 1990: „securiștii-n mină, să ne dea lumină”), dar nu se indică documente în sprijinul acestei afirmații. Printre intelectualii din CFSN care sînt enumerați ca fiind „cunoscuţi pentru poziţia lor anticomunistă manifestată încă din timpul dictaturii comuniste şi care, în acea perioadă, reuşiseră să intre în contact cu cancelariile europene”, Parchetul îi numește pe Ion Caramitru și Domokos Geza. Rog cititorii acestui blog să-mi indice manifestări ale pozițiilor anticomuniste ale acestor persoane de dinainte de decembrie 1989. Deasemeni, și în cazul celorlalte persoane care se manifestaseră împotriva dictaturii amintite de Parchet, faptul că intraseră în contact cu cancelariile europene ar trebui dovedit, nu doar afirmat. Mărturisesc că nu știu ce dovezi există că Aurel Dragoș Munteanu, de pildă, a intrat în contact cu vreo cancelarie europeană. Niște scrisori ale lui fuseseră transmise la „Europa Liberă”, dar asta nu înseamnă automat „contact cu cancelarii europene”. Poate a existat un asemenea contact, dar Parchetul ar trebui să indice dovezi, fiindcă un rechizitoriu trebuie să se bizuie pe dovezi, nu pe presupuneri.

II. DATE PRIVIND CONTEXTUL GENERAL AL CAUZEI (more…)

 

E oficial: În 2018 sînt limitate indemnizaţiile de revoluţionar decembrie 9, 2017


Am arătat deja pe acest blog că în proiectul de buget pentru anul 2018 este prevăzută continuarea limitării indemnizaţiilor de revoluţionar (linc). Între timp, ceea ce era un proiect a devenit lege. În Monitorul Oficial nr. 973 din 7 decembrie 2017 a apărut OUG 90/2017 (linc), care la art. 12 alineatul 2 prevede:

În anul 2018 indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştiinţei pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2017.

(more…)

 

Motru 1981 – o revoltă uitată de guvernanți. Pe cînd includerea acesteia în legea 341/2004? „Minerii din Motru au înscris una din cele mai mărețe fapte eroice” octombrie 25, 2017


Tendința guvernanților noștri de a extinde legea 341/2004, pentru a da drepturi altor categorii de revoltați împotriva regimului comunist în paralel cu micșorarea drepturilor acordate revoluționarilor din 1989, s-a concretizat în includerea în lege a unor capitole speciale pentru noiembriștii brașoveni din 1987 și pentru participanții la revolta din 1977 a minerilor din Valea Jiului.

Pe acest blog am criticat deseori acordarea de certificate de revoluționar unor persoane care nu se încadrează în prevederile legale. Deși normele de aplicare ale legii spun limpede că titlul de „luptător în revoluție remarcat prin fapte deosebite” se atribuie persoanelor care s-au desprins din rîndul participanţilor şi au avut un rol deosebit, prin contribuţia decisivă, la victoria Revoluţiei, remarcîndu-se prin fapte deosebite în care şi-au pus viaţa în pericol (art. 5 din HG 1412/2004), în destule cazuri acest titlu s-a dat unor simpli participanți care n-au avut fapte prin care să-și pună viața în pericol. Principiul inițial al legii – că de recunoștiința națiunii exprimată prin niște drepturi materiale sînt vrednici doar cei care și-au pus viața în primejdie pentru țară – s-a diluat în aplicarea ei practică pînă la ideea că toți cei care au protestat împotriva comunismului trebuie recompensați material. (more…)

 

SSRMLÎRC anunță programul de primire a cererilor pentru recunoașterea calității de grevist miner din Valea Jiului 1977 octombrie 23, 2017


După cum am mai arătat pe acest blog (linc), prin legea 199/2016 s-a modificat legea 341/2004 care era inițial a revoluționarilor, introducîndu-se în ea un capitol prin care se acordă drepturi, similare cu ale luptătorilor în revoluție „cu rol determinant”, pentru persoanele care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești din Valea Jiului, din 1977, cît și pentru soții/soțiile și copiii acestora, dacă, în urma revoltei, aceștia au fost strămutați din localitate alături de soț sau părinte, cu participarea ori sub supravegherea securității.

Noul secretar de stat la SSRMLÎRC, Sorin Vintilă Meșter, a anunțat pe saitul instituției (linc) programul de primire a cererilor pentru recunoașterea calității de revoltat din Valea Jiului din 1977 ori de membru de familie al acestuia cît și formularul de cerere care trebuie completat (pe care-l prezint și eu alăturat). Cererile se depun pînă în 9 noiembrie 2017 la sediul SSRMLÎRC, în zilele de marți, miercuri sau joi ale săptămînii.

Cei care obțin recunoașterea calității de „persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste din Valea Jiului – Lupeni – august 1977” vor avea drept la o indemnizație lunară din bugetul statului. Conform legii recunoașterea respectivei calități se face dacă persoana respectivă, în urma acțiunilor securității, a fost condamnată la închisoare ori strămutată în altă localitate, iar în cazul membrilor de familie, să fi fost și ei strămutați. (more…)

 

Participanții la greva minerilor din Valea Jiului, din 1977 și membrii familiilor acestora – incluși în legea revoluționarilor noiembrie 21, 2016


Prin decretul 913 din noiembrie 2016 președintele Klaus Iohanis o promulgat legea 199/2016 pentru schimbarea legii „recunoștiinței” nr. 341/2004, care pînă acum se referea la revoluționarii din 1989 și la noiembriștii brașoveni din 1987, pentru a fi incluși în ea și participanții la greva minerilor din Valea Jiului din 1977. Vor primi astfel drepturi similare „revoluționarilor cu rol determinant” atît „persoanele care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste din Valea Jiului – Lupeni – august 1977” cît și membri de familie ai acestora (soț/soție și copii). Prin suferință se definește, conform legii, „privarea de libertate în locuri de deţinere, pentru efectuarea de cercetări sau constrîngerea, atît prin monitorizarea neîntreruptă, cu toate mijloacele securităţii, cît şi prin presiuni sau ordine directe, care a determinat una dintre următoarele consecinţe:
a) condamnarea la închisoare;
b) strămutarea într-o altă localitate”.

Remarc în presă doar reacții favorabile (linc) la această schimbare legislativă. Indignarea pe care o stîrnesc indemnizațiile revoluționarilor nu mai e prezentă. (more…)

 

Un simpatizant a lui Nicolae Ceauşescu: Constantin Dobre, conducătorul mişcării muncitoreşti din Valea Jiului din 1977 aprilie 2, 2014


Adev170190_Dobre

Actualizare 9 octombrie 2015: Un comentariu a fost adăugat la acest articol (îl puteți citi la sfîrșitul articolului) de către cineva care a semnat „Constantin Dobre” și în care se spune: „Domnule Mioc va cer sa retrageti acest articol defaimator care se bazeaza pe compilatii aflate pe diferite site-uri, exceptie articolul din „Adevarul”. Am probe ca nu eu sunt autorul compilatiilor aflate pe site-urile citate (comentarii, articole etc) si nici nu mi-am dat acordul sa apara in public. Va aduc la cunostinta ca abia acum am luat cunostinta de acest articol, dupa o lunga convalescenta in spitale si fara niciun acces la internet si din care abia acum cateva luni am iesit. In plus va informez ca toate datele din computerul meu au fost compromise prin spargerea parolelor, au fost penetrate sistemele de aparare, identitaea electronica a fost copiata si folosita, inclusiv arhiva personala din computer (am probe de la politie si de la expertul in IT)”. Exceptînd articolul din „Adevărul”, singurul sait citat în care comentariile sînt atribuite domnului Dobre este saitul fostului senator Ion Coja. Deasemeni am mai făcut referire la articole din publicațiile „Hunedoreanul” și „Jurnalul Național”, dar acolo sînt niște ziariști autori ai articolelor, nu domnul Dobre. Nu cunosc ca domnul Dobre să fi cerut vreo îndreptare de la acele ziare, dacă cumva l-au citat greșit. Dacă comentariile care i-au fost atribuite nu îi aparțin, îmi cer scuze domnului Dobre, dar cred că ar trebui să ia legătura și cu domnul Coja pentru îndreptări.

„Am susţinut, susţin şi spun şi eu, CU TĂRIE: Ceauşescu a fost cu adevărat un patriot”, afirmă pe saitul domnului Ion Coja (linc) domnul Constantin Dobre, fost conducător al mişcării muncitoreşti din Valea Jiului din 1977 (conform variantei îndeobşte acceptată de istorici; există pretenţii şi de la alţii că ar fi condus acea mişcare – de pildă de la Miron Cosma – linc).
Sînt mai multe luări de poziţie ceauşiste ale domnului Dobre pe saitul indicat. Iată două dintre ele, subliniate şi de domnul Ion Coja (fost senator din partea Partidului Democrat Agrar în perioada 1992-1996). Constantin Dobre revine cu precizări (linc) scrie domnul Coja în 19.12.2013, transformînd în articol separat un comentariu (linc) postat anterior pe sait de domnul Dobre, în care răspundea unei oarecare „gabi” care avusese obrăznicia să-l numească pe Nicolae Ceauşescu „ceaşcă”. În comentariu sînt lăudate marile realizări ale regimului Ceauşescu în zona Văii Jiului. Pînă şi moartea unor mineri în accidente de muncă în epoca Ceauşescu e prilej de subliniere a meritelor acestuia, căci regimul oferea loc de muncă văduvelor. Iată acest comentariu (am adăugat diacritice):

(more…)

 

Miron Cozma se pretinde adevăratul conducător al mişcării minereşti din 1977, din Valea Jiului iulie 13, 2013


Într-un interviu acordat lui Alexandru Vărzaru de la revista Kamikaze (linc), fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, pretinde că a fost adevăratul conducător al mişcării protestatare din Valea Jiului din 1977, de pe vremea regimului Ceauşescu.

Citez din respectivul interviu:

„În 1977, exact cînd m-au repartizat pe mine la Lupeni, a izbucnit revolta împotriva lui Ceaușescu. Trebuie să recunosc un lucru: am fost un laș, nu am vrut niciodată să recunosc ce responsabilitate am avut în evenimentele alea, că de la mine a plecat, că eu am adunat oamenii. Chiar dacă am luat bătaie de la Securitate, nu am recunoscut. În dosarul meu de la Securitate există o poză cu mine ducîndu-l pe Verdeț să vorbească cu Ceaușescu la telefon. Țin minte că nu i-a zis: «Să trăiți, tovarașu’ președinte!», cum mă așteptam. A început cu un cuvînt: «Ambrozie!» Era un cod, codul lor pe situații de urgență. Așa a priceput Ceaușescu că e grav și a venit imediat în Vale. (more…)