Subminătorul puterii de stat, lt-col. Silviu Popescu, cere pensie statului român şi ar dori să candideze la preşedinţia României

document prezentat de domnul Popescu pe blogul propriu, din care rezultă vechimea în muncă realizată de dumnealui în România

Domnul locotenent-colonel Silviu Popescu fondator în decembrie 1989 al Grupului de Iniţiativă pentru Democratizarea Armatei (linc), care a fost un precursor al Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA), trecut în rezervă în noiembrie 1990 de către ministrul Stănculescu, a deschis o acţiune în faţa instanţelor din România pentru a primi pensie din partea statului român.

În urma mineriadei din septembrie 1991, domnul Popescu, pe atunci membru în conducerea Alianţei Civice Bucureşti, a fost condamnat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru „participaţie improprie la subminarea puterii de stat”. Domnia sa este astfel, după Miron Cozma, cel de-al doilea subminător al puterii de stat recunoscut oficial în neamul românesc. Neîncrezător în justiţie, domnul Popescu nici nu a participat la procesul penal care i-a fost intentat, ci a părăsit ţara. La un moment dat fusese dat în urmărire generală prin Interpol şi se afla pe pagina de internet a poliţiei române la rubrica „most wanted” – cei mai căutaţi infractori (linc).

În prezent domnul Popescu este pensionar, dar statul austriac nu-i recunoaşte perioada lucrată în România. Primeşte o pensie calculată doar pentru perioada de după 1991, în care a muncit în Austria.

Locotenent-colonel Silviu Popescu, căpitan Valerian Stan şi colonel Nicolae Durac despre formarea CADA

Locotenent-colonel Silviu Popescu, subminător al puterii de stat cu patalama eliberată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Fotografiat aici cu sufletul chinuit de dorul de Ţară, preferînd totuşi meleagurile apusene puşcăriilor Patriei.

Domnul locotenent-colonel în rezervă Silviu Octavian Popescu este un subminător al puterii de stat cu acte în regulă. După mineriada din 1991 care l-a răsturnat pe Petre Roman, a fost osîndit la 5 ani de puşcărie, alături de şeful minerilor Miron Cozma, pentru infracţiunea de instigare la subminarea puterii de stat prin participaţie improprie. Spre deosebire de Cozma nu a stat la puşcărie fiindcă a părăsit ţara. În 2007 Silviu Popescu se afla pe pagina de internet a poliţiei române, la rubrica „most wanted” (linc), alături de nume vestite precum Ommar Hayssam, Nicolae Popa, Gregorian Bivolaru şi Severin Tcaciuc. Între timp a fost scos de pe pagina aia, semn că poliţia română nu mai acordă respectul cuvenit celor care, în 1991, au pus umărul la răsturnarea guvernării feseniste.

Azi domnul Popescu este pensionar, supărat că statul român nu îi plăteşte pensie pentru anii lucraţi în România, şi şi-a exprimat dorinţa de a colabora cu „blogul lui Marius Mioc” în problemele legate de istoria anilor 1989-1991. L-am sfătuit să îşi creeze propriul sait pe internet, ceea ce a şi făcut. Pe adresa http://popescusilviucada.wordpress.com puteţi găsi mai multe articole ale domnului Silviu Octavian Popescu referitoare la perioada respectivă. Prezint mai jos un articol în care domnul Popescu vorbeşte despre înfiinţarea Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA). Am verificat informaţiile cu ajutorul colonelului (r) Nicolae Durac, fost membru CADA (ca şi Silviu Popescu, trecut în rezervă în 1990 de fostul ministru Victor Stănculescu; spre deosebire de domnul Popescu a izbutit prin instanţă să obţină reîncadrarea în armată). Domnul Durac nu este de acord cu unele afirmaţii ale domnului Popescu. După articolul lui Silviu Popescu prezint şi observaţiile domnului Nicolae Durac. Totodată, mai adaug şi un fragment din cele scrise de Valerian Stan în lucrarea „Istoric CADA şi ADM”, pentru a avea o imagine completă a acestor evenimente. Diferenţele de viziune asupra felului cum s-a format CADA dintre Popescu, Durac şi Stan sînt, cred eu, fireşti, datorită subiectivismului fiecăruia şi a informaţiilor diferite la care au avut acces fiecare din aceşti domni.

Silviu Octavian Popescu: Formarea CADA

Istoria Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei

Două lucrări despre Comitetul de Acţiune pentru Democratizarea Armatei – mişcare a cadrelor militare apărută la începutul lui 1990, sînt disponibile pe internet, şi recomand a fi citite. Este vorba de: