Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Procuror Romeo Bălan: Teroriștii din Timișoara, după 22 decembrie 1989 (2). Bulevardul Republicii aprilie 30, 2014


cartiMemorial_0001Continui prezentarea capitolului „Victimele de după 22 decembrie” din cartea procurorului Romeo Bălan „Victimele revoluţiei. Timişoara 1989”, apărută în 2011 la editura Memorialul Revoluţiei din Timişoara. Acum, referiri la victimele apărute în zona Bulevardul Republicii.

Vezi prima parte a acestui capitol: Piaţa Operei

Vezi şi capitolul “Identificarea victimelor incinerate”  din aceeaşi carte a procurorului Romeo Bălan.

BULEVARDUL REPUBLICII

Aşa cum am precizat anterior, în apropierea Operei pe bulevardul Republicii au executat misiuni de luptă militari de la U.M 01926 Timişoara. Între aceşti militari care aparţineau de Divizia de apărare a teritoriului, de pe Calea Lipovei şi militarii aflaţi în pază la Operă, împreună cu civili înarmaţi, nu a existat niciun fel de colaborare. Din raportul unităţii rezultă că au fost două plutoane conduse de căpitanii Cioacă şi Cora, care au desfăşurat acţiuni împotriva teroriştilor aflaţi în podurile clădirilor situate în partea dreaptă a Operei din Timişoara.[31]

În noaptea de 22/23 decembrie 1989 în jurul orelor 23,00 militarii din plutonul comandat de cpt. Cora au traversat Bulevardul Republicii dinspre strada Paris spre strada Piatra Craiului. Când a trecut al doilea grup de militari s-a deschis focul spre ei dinspre Piaţa Operei. A fost împuşcat mortal soldatul Puczi Andrei-Liviu, de loc din Sîngeoargiu de Mureş. Decesul a fost constatat la Spitalul de copii din apropiere, unde militarul a fost dus de mai mulţi civili şi militari. Raportul medico-legal menţionează că Puczi Andrei-Liviu a prezentat două semne de violenţă, respectiv pe linia axilară anterioară a hemitoracelui stâng plagă cu marginile negricioase orificială cu diametrul de 1 cm (orificiu de intrare) şi în regiunea scapulară dreaptă plagă cu marginile răsfrânte cu diametrul de 2-3 cm (orificiu de ieşire). Se concluzionează că moartea a fost violentă, s-a datorat unei plăgi împuşcate toracice şi că s-a tras de la distanţă de la stânga spre dreapta.[32] Maior Grozea Daniel, care locuia în apropiere şi a însoţit plutonul cpt. Cora, a relatat că în momentul împuşcării militarului a sesizat foc la gura țevii la o fereastră situată la etajul I al Hotelului Banatului, de unde a dedus că de acolo s-a tras.[33] Martorii oculari Gherlea Elena şi Mircov Milan, de la Spitalul de copii au declarat că împotriva grupului de militari s-a deschis focul dinspre Operă.[34] Aceste declaraţii se coroborează cu raportul medico-legal, tragere orizontală de la distanţă dinspre stânga spre dreapta şi cu poziţia militarului în momentul împuşcării, cu faţa spre strada Piatra Craiului şi cu partea lateral stânga spre Operă. Dacă victima ar fi fost împuşcată dinspre Hotelul Banatul, traiectul gloţului trebuia să fie descendent şi dinspre partea dreaptă. (more…)

 

Procuror Romeo Bălan: Teroriștii din Timișoara, după 22 decembrie 1989 (1). Piaţa Operei aprilie 25, 2014


cartiMemorial_0001În cartea „Victimele revoluţiei. Timişoara 1989” editată de asociaţia „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara în 2011, procurorul militar Romeo Bălan prezintă şi cercetările făcute de parchetul militar din Timişoara cu privire la „teroriştii” de după 22 decembrie 1989 care se spune că au acţionat în oraş. Voi prezenta în serial capitolul „Victimele de după 22 decembrie” din această carte. Primul episod se referă la zona Piaţa Operei.

Recomand să citiţi şi capitolul „Identificarea victimelor incinerate” (linc) din aceeaşi carte a procurorului Bălan, capitol deja prezentat pe acest blog.

VICTIME DUPĂ 22 DECEMBRIE

După 22 decembrie au fost din nou victime la Timișoara. 20 de morți din care 7 militari și 79 de răniți, din care 25 de militari, sunt rezultatul uzului de armă la Timișoara.

Mai era justificată dechiderea focului după căderea lui Ceaușescu?

Înainte de a încerca unele considerații cu privire la această perioadă am să prezint principalele zone din oraș unde au fost împușcate victimele.

PIAŢA OPEREI

După căderea lui Ceauşescu, în seara zilei de 22 decembrie 1989 s-a deschis focul în Piaţa Operei din Timişoara. A fost primul loc în care a început să se tragă din nou. În clădirea Operei se afla un grup de revoluţionari încă din 20.12.1989, care au constituit ulterior Frontul Democrat Român. Până la fuga lui Ceauşescu cei din Operă au fost păziţi de forţe proprii, constituiţi în două filtre de pază, exterior şi interior, la un moment dat cei din pază având chiar arme în dotare din cele recuperate de la fostul Consiliul Judeţean Timiş şi de la câţiva lucrători de poliţie T.F. Cu toate acestea nu au fost evenimente, cei din interior nu au fost atacaţi şi nici nu au făcut uz de armă. Trebuie însă precizat că în 21 decembrie 1989, forţele armate ale fostului regim au încercat să întocmească un plan de capturare a liderilor revoluţionarilor din Operă. În acest scop la sediul Diviziei mecanizate Timişoara s-au prezentat mai mulţi ofiţeri de la Securitatea Timiş care cunoşteau obiectivul. Din fericire planul nu s-a concretizat. Despre acest episod intitulat Operaţiunea Tunetul şi Fulgerul a scris regretatul ziarist Iosif Costinaş. Acest moment trebuie reamintit pentru a înlătura susţinerile privind fraternizarea armatei cu revoluţionarii în cursul zilei de 20 decembrie 1989. Comandamentul politico-militar de la fosta judeţeană de partid condus de fostul secretar C.C. Ion Coman şi comandamentele militare de la Divizia mecanizată şi de la Inspectoratul M.I. au renunţat la soluţia militară doar pentru că nu mai era viabilă. În Piaţa Operei şi în centrul oraşului erau sute de mii de timişoreni care în mod paşnic îşi cereau drepturile şi împotriva acestora nu se mai putea interveni cu tancul. (more…)