Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Victor Ponta despre revoluţionari: „Domnule primministru, vă rog să nu le daţi înapoi banii pe care i-au obţinut necinstit. Dacă-i daţi dv., o să-i tai eu” ianuarie 25, 2012


În plenul parlamentului, domnul Victor Ponta, deranjat de faptul că la balconul sălii erau nişte revoluţionari susţinători PDL care îl huiduiau, s-a pronunţat împotriva reacordării indemnizaţiilor de revoluţionar.
Vezi înregistrarea video

Transcriere înregistrare: (more…)

 

4 asociaţii de revoluţionari din Vestul ţării cer destituirea lui George Costin ianuarie 24, 2012


Asociaţia „17 Decembrie” a răniţilor şi familiilor îndoliate din revoluţie – Timişoara şi alte 3 asociaţii de revoluţionari din Vestul ţării (asociaţia 21 decembrie a răniţilor şi urmaşilor eroilor martir Reşiţa; F.E.C.C. Timişoara şi Asociaţia 16 Decembrie Timişoara) au trimis o scrisoare către prim-ministrul Emil Boc, preşedintele senatului Vasile Blaga, preşedinta camerei deputaţilor Roberta Anastase şi vicepreşedintele camerei deputaţilor Ioan Olteanu, în care se cere demiterea domnului George Costin, secretarul de stat la SSPR, se anunţă pe saitul asociaţiei (linc). Este amintit acolo că s-a cerut demisia lui Costin încă din noiembrie 2011.

În articolul care însoţeşte prezentarea respectivei petiţii se protestează „împotriva atentatului la democraţie şi împotriva libertăţii mimate (alegeri comasate, legi asumate, vot prin corespondenţă, reorgarnizare teritorială – fără consultarea populaţiei) de către întreaga coaliţie a puterii (PDL, UNPR, UDMR)”, iar pactul semnat de Teodor Mărieş şi George Costin cu reprezentanţii PDL (linc) este denumit „pact cu diavolul”. Amendamentele propuse de SSPR la legea 341/2004 se consideră că „nu vor avea rezultatul scontat – adică marea curăţenie în rîndul revoluţionarilor, pentru că se păstrează perioada 14-25 decembrie, noi cerînd să fie numai pînă la 22 decembrie, data la care a fugit Ceauşescu” (acest punct de vedere asociaţia „17 Decembrie” fiind în concordanţă cu propunerea Atanasiu-Potor-Coclici, pe care am prezentat-o deja – linc).

Petiţia pentru destituirea lui George Costin e iscălită de Corina Untilă – preşedinta asociaţiei „17 Decembrie” a răniţilor şi familiilor îndoliate Timişoara, Gheorghe Borcean, preşedintele asociaţiei „21 Decembrie” a răniţilor şi urmaşilor eroilor martir Reşiţa, Tudorin Burlacu, preşedintele FECC Timişoara şi Liviu Băcană, preşedintele asociaţiei „16 Decembrie” Timişoara.

 

O dezinformare electorală: „Revoluţionarii îl susţin pe Mircea Geoană” şi cîteva cuvinte despre soacra acestuia, revoluţionara Margareta Costea octombrie 27, 2009


Actualizare: Trimitere la bătaia încasată de jurnalistul Bogdan Drăghici şi la declaraţia Margaretei Costea

Pe ziare.com găsesc ştirea „Revoluţionarii îl susţin pe Mircea Geoană” (linc), aceeaşi ştire fiind disponibilă pe impactnews (linc), machiavelli.ro „portalul profesioniştilor în politică” (linc), Observator de Bacău (linc), probabil şi pe alte surse. De fapt, este vorba de doar una din multele organizaţii de revoluţionari existente – Loja Organizaţiilor de Revoluţionari din România – care a hotărît să susţină candidatura lui Mircea Geoană la alegerile prezidenţiale. Din felul cum este prezentată ştirea şi din titlul acesteia, se lasă falsa impresie că toţi revoluţionarii din România ar susţine candidatura lui Mircea Geoană.

Chiar dacă Ion Iliescu, prezent la semnarea acordului de susţinere, a declarat că LORD este „cea mai reprezentativă structură a asociaţiilor de revoluţionari”, acest lucru îl cred doar simpatizanţii lui Ion Iliescu. La Timişoara, LORD este reprezentată de Tudorin Burlacu, care a candidat la alegerile parlamentare din 2008 izbutind să iasă ultimul în colegiul 3 senatorial Timiş, cîştigînd încrederea a 0,37% din alegători sau a 1,12% din voturile exprimate (linc). Preşedintele LORD, lugojeanul Petrică Balint, este unul dintre cei numiţi de Ion Iliescu în conducerea Institutului Revoluţiei Române (linc). (more…)

 

Rezultatele alegerilor – ce au făcut clienţii noştri decembrie 3, 2008


Am publicat pe acest blog articolele:

Candidaţi la alegerile parlamentare, văzuţi din punctul de vedere al revoluţiei din 1989

Candidaţi la alegerile parlamentare, văzuţi din punctul de vedere al revoluţiei din 1989 (2)

După publicarea listei parlamentarilor aleşi fac un sumar cu privire la rezultatele alegerilor în cazurile prezentate în acele articole:

– Petre Roman (PNL) a primit 4573 voturi din totalul de 18738 votanţi, clasîndu-se pe locul 2 în colegiul senatorial Europa-Asia. A ratat postul de senator.

– Ioan Talpeş (PDL) a primit 9764 voturi din totalul de 29462 votanţi. Deşi a fost pe primul loc în colegiul senatorial 7 Bucureşti a ratat postul de senator ca urmare a redistribuirilor.

– Eugen Bădălan (PDL) a primit 6942 voturi din totalul de 24982 votanţi. Deşi abia pe locul 2 în colegiul 2 cameră Brăila a dobîndit postul de senator prin redistribuire.

– Constantin Dudu Ionescu (PDL) a primit 5730 voturi din totalul de 15809 votanţi. Deşi a fost pe primul loc în colegiul 16 cameră Bucureşti a ratat postul de deputat ca urmare a redistribuirilor.

– Viorel Oancea (PDL) a primit 13555 voturi din totalul de 38891 votanţi. Deşi a fost pe primul loc în colegiul senatorial 2 Timişoara a ratat postul de senator ca urmare a redistribuirilor.

– Pompiliu Alămorean (Partidul Verde) a primit 1336 voturi din totalul de 41780 votanţi. A fost pe locul 6 în colegiul senatorial 1 Timişoara şi a ratat postul de senator.

– Tudorin Burlacu (Partidul Verde) a primit 582 voturi din totalul de 51994 votanţi. A fost ultimul în colegiul 3 senatorial Timiş şi a ratat postul de senator.

– Nicu Mihoc (PDL) a primit 5272 voturi din totalul de 28667 votanţi. A fost pe locul 2 în colegiul 1 cameră Tîrgu Mureş şi a ratat postul de deputat.

– Sergiu Nicolaescu (PSD) a primit 12728 voturi din totalul de 42814 votanţi. Deşi pe locul 2 în colegiul 1 senatorial Bucureşti a dobîndit postul de senator prin redistribuire.

– Vasile Blaga (PDL) a primit 25131 voturi din totalul de 52340 votanţi şi a dobîndit postul de senator pentru colegiul 5 Bucureşti.

– Răzvan Theodorescu (PSD) a primit 8465 voturi din totalul de 31665 votanţi. A fost pe locul 3 în colegiul 2 senatorial Bucureşti şi a ratat postul de senator.

– Dănuţ Ioan Fleacă (PNL) a primit 6571 voturi din totalul de 52340 votanţi. A fost pe locul 3 în colegiul 5 senatorial Bucureşti şi a ratat postul de senator.

 

Candidaţi la alegerile parlamentare, văzuţi din punctul de vedere al revoluţiei din 1989 (2) noiembrie 25, 2008


Despre Sergiu Nicolaescu (PSD), Vasile Blaga (PD-L), Răzvan Theodorescu (PSD) şi Dănuţ Ioan Fleacă (PNL)

Referitor la alţi candidaţi vedeţi şi prima parte a articolului de pe acest blog.

Sergiu Nicolaescu candidează din partea PSD la colegiul 1 Senat Bucureşti. În legislatura 1990-1992 a iniţiat Comisia Senatorială „Decembrie 1989”. În cartea mea „Revoluţia din Timişoara şi falsificatorii istoriei” l-am numit pe Sergiu Nicolaescu „apărătorul criminalilor din decembrie 1989” (vezi aici). S-a manifestat pentru oprirea proceselor legate de revoluţie printr-o amnistie generală pe acest subiect, propunînd acest lucru cu prilejul audierii preşedintelui Ion Iliescu de către Comisia Senatorială „Decembrie 1989” (intuiţia mea îmi spune că însăşi scopul înfiinţării acelei comisii a fost crearea unui cadru pentru propunerea de amnistie). La moartea generalului-criminal Ştefan Guşă a propus în Senat un moment de reculegere în memoria acestuia. A scris mai multe cărţi despre revoluţie, puteţi citi pe acest blog recenzia la una dintre aceste cărţi – „Revoluţia, începutul adevărului”. Tot pe acest blog puteţi vedea o emisiune TV din 1996 despre revoluţie cu Sergiu Nicolaescu nervos.

Vasile Blaga este candidat PD-L la colegiul 5 Senat Bucureşti. Dînsul este posesor de certificat de luptător în revoluţie remarcat prin fapte deosebite, a dobîndit şi preschimbarea certificatului după noua Lege 341/2004, avînd acum certificatul seria LRM-B numărul 00074. După cum scria „Gardianul” din 14 decembrie 2005, „evenimentele din decembrie 1989 l-au surprins pe Vasile Blaga în funcţia de director la Întreprinderea Mecanică Hyperion din Ştei. El a devenit atunci preşedinte al CFSN-ului local, apoi vicepreşedinte al CFSN Bihor şi, din 1991, preşedinte al FSN Bihor”. Şteiul este un orăşel din judeţul Bihor unde nu sînt foarte convins că a existat vreo revoluţie. Conform Legii 341/2004 luptător în revoluţie remarcat prin fapte deosebite este cel care a ocupat şi apărat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar. Cum în Ştei regimul totalitar, după cîte cunosc (să mă corecteze cititorii dacă greşesc) n-a organizat nici o rezistenţă, n-au existat acolo obiective de importanţă deosebită pentru rezistenţa regimului totalitar. Legalitatea atribuirii titlului de luptător remarcat prin fapte deosebite domnului Vasile Blaga mi se pare îndoielnică. Cei care au luat parte la manifestaţia de bucurie declanşată în Ştei la aflarea veştii fugii lui Ceauşescu ar merita titlul pur onorific de „participant la revoluţie”, prevăzut de art. 3 alin. 1 pct. c din Legea 341/2004, o diplomă care s-o arate la nepoţi şi atît. „Remarcat prin fapte deosebite” înseamnă altceva, nu o spun eu, o spune legea.

Interesant că pe vremea alegerilor pentru primăria Bucureştilor s-a făcut scandal în presă despre contracandidatul de atunci a lui Vasile Blaga, adică Sorin Oprescu, care îşi luase certificat de revoluţionar. Presa deontoloagă de pe malurile Dîmboviţei uitase să precizeze că Vasile Blaga se afla în exact aceeaşi situaţie. De asemenea, uitase să amintească că lui Sorin Oprescu i s-a respins preschimbarea certificatului de revoluţionar după verificările cerute de Legea 341/2004. O respingere justificată, căci faptele lui Oprescu se rezumau la acordarea de îngrijiri medicale răniţilor revoluţiei, conform meseriei sale de medic, şi la apărarea de „terorişti” a spitalului unde lucra, spital care pe bună dreptate nu a fost considerat „obiectiv de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar”.

Răzvan Theodorescu candidează din partea PSD la colegiul 2 Senat Bucureşti. Dînsul a fost director al Radioteleviziunii în 1990, perioadă în care aceasta avea monopolul informaţiei (nu apăruseră încă televiziuni particulare) şi în care s-a lansat lozinca „aţi minţit poporul cu televizorul”. Printre informaţiile difuzate de televiziunea română în acea perioadă se numără cea cu drogurile şi bancnotele false găsite în sediul partidelor de opoziţie. Din 2004 Răzvan Theodorescu a fost numit de Ion Iliescu în colegiul naţional al Institutului Revoluţiei Române. După cum scrie saitul Victor Stănculescu, Răzvan Theodorescu este unul dintre cei care au iscălit cererea de graţiere a lui Victor Stănculescu.

Dănuţ Ioan Fleacă candidează din partea PNL la colegiul 5 Senat Bucureşti. În revista „Totuşi Iubirea” nr. 25/1991 (condusă de Adrian Păunescu) acesta a iscălit un apel în favoarea unei amnistii generale pentru crimele din decembrie 1989. Faptul l-am consemnat în articolul „Înteţirea propagandei pentru o amnistie” din ziarul „Renaşterea Bănăţeană” din 28 iunie 1991.