Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Indescriptibila senzaţie de euforie octombrie 12, 2012


Din cartea mea „Revoluţia din Timişoara aşa cum a fost redau acum mărturia domnului Alexandru Cuţară, arestat în noaptea de 16/17 decembrie 1989. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii ale mele de azi pe care le-am inserat în text.

Născut în 24 februarie 1948 la Bucureşti, domnul Cuţară era în 1989 inginer constructor la ISPE (Institutul de Studii şi Proiectări Energetice). A participat la revoluţie alături de vecinul său de cartier Gheorghe Ciuhandu, care avea să devină apoi primarul Timişorii. După revoluţie domnul Cuţara a fost o perioadă preşedinte al asociaţiei ALTAR (a luptătorilor timişoreni arestaţi în revoluţie). Este totodată autorul unui album bilingv (română-germană) de prezentare a oraşului Timişoara pentru turişti (apărut după revoluţie).

De cîţiva ani urmăream zilnic emisiunile posturilor de radio „Europa Liberă” şi „Vocea Americii”, aşteptînd „să se întîmple ceva”. Mi-era clar că se apropie sfîrşitul lui Ceauşescu.

În seara de sîmbătă, 16 decembrie 1989, fiică-mea s-a întors acasă pe la ora 22,30 şi ne-a spus că în oraş e zarvă mare, lumea se agită, a fost spart sediul Comitetului Judeţean de Partid. Am crezut că revolta recentă de la Braşov se reeditează acum la Timişoara. Mi-am luat paltonul şi am ieşit în stradă. Am luat-o spre staţia de tramvai şi am fost surprins că o mulţime de tramvaie (1,2,6 …) circulau pe linia lui 4, aproape în şir indian [semn că fuseseră deviate de la traseul lor normal, care trecea prin Centru şi Piaţa Maria, lîngă locuinţa lui Laszlo Tokes]. M-am urcat într-un tramvai, am coborît la Continental şi am luat-o spre Consiliu. Am avut un şoc văzînd Consiliul scăldat în lumină şi înconjurat de figurile sinistre ale scutierilor (vedeam pentru prima dată uniformele acelea). M-am speriat puţin, dar m-am gîndit că dacă mă întorc din drum, pot fi suspectat de ceva. Am mers în continuare liniştit, iar la ASCAR am făcut colţul spre Loga. Aveam de gînd să fac un mic ocol şi să mă îndrept spre centru, dar am auzit un vuiet de glasuri dinspre complexul studenţesc. M-am îndreptat într-acolo. Se auzeau tot mai clar lozincile cunoscute („Studenţi, veniţi cu noi”, „Jos Ceauşescu”, „Jos dictatura”, etc.). Am întîlnit demonstranţii şi am continuat cu aceştia traseul. (more…)

 

Reţinut pînă în 22 decembrie august 8, 2012


Din cartea mea „Revoluţia din Timişoara aşa cum a fost” redau mărturia lui Mihai Sandu, cu care am fost coleg de celulă în beciul Miliţiei judeţene. În timp ce în 20 decembrie 1989 arestaţii aflaţi la penitenciar au fost eliberaţi, ceea ce a şi contribuit la mitul „Timişoara – oraş liber din 20 decembrie” (linc), în beciurile miliţiei judeţene (clădire comună cu a securităţii) au rămas mai departe revoluţionari arestaţi, cărora nu li s-a dat drumul decît după fuga lui Ceauşescu.

Mihai Sandu s-a născut în 2 august 1966 în comuna Tudora (judeţul Botoşani). În 1989 era excavatorist la IELIF, iar în 8 iulie 1995, cînd am discutat cu el pentru această declaraţie, era şofer la Aquatim. Iată declaraţia sa (cu litere cursive între paranteze drepte sînt adăugirile mele):

Sîmbătă 16 decembrie 1989 pe la 18,30-19 m-am întors cu trenul de la Dudeştii Noi. Nu circulau tramvaiele. Am luat-o pe jos pînă în Piaţa Maria. Acolo erau o mulţime de oameni care discutau despre cazul Laszlo Tokes. Eu cu soţia, copilul şi cumnata am rămas acolo. (more…)

 

Statuia fecioarei Maria din Timişoara a fost vandalizată ianuarie 14, 2012

Filed under: Timisoara — mariusmioc @ 9:52 am
Tags: , , ,

Statuia fecioarei Maria, aflată în Piaţa Maria din Timişoara, în apropierea locului de unde a început revoluţia din 1989, a fost vandalizată (linc) acum 2 zile. O persoană necunoscută a răsturnat statuia, provocînd şi spargerea unor bucăţi din ea (sursă foto: Opinia Timişoarei).

Statuia fecioarei Maria a fost ridicată în 1906 în locul unde se spune că a fost ucis Gheorghe Doja, conducătorul răscoalei ţărăneşti din 1514. Gheorghe Doja a fost aşezat pe un tron înroşit în foc, iar din trup i-au fost smulse bucăţi de carne pe care tovarăşii săi au fost siliţi să le mănînce.

Oastea lui Gheorghe Doja a asediat în 1514 cetatea Timişoarei, dar a fost învinsă de trupele trimise în ajutorul asediaţilor de voievodul ardelean Ioan Zapolya.

În 16 decembrie 1989, cînd eram printre manifestanţii din Piaţa Maria, am văzut în tînăr strigînd: „În piaţa asta a fost omorît Gheorghe Doja. Aici va muri şi Ceauşescu!”. Am relatat episodul în cartea mea „Falsificatorii istoriei”. După cîţiva ani de la revoluţie (după apariţia cărţii mele), Vasile Cercel, arestat în revoluţie, mi-a spus că el a fost tînărul acela.

 

Congresul BNR de la Timişoara septembrie 4, 2011


Actualizare 15 septembrie 2011: Am adăugat un document care arată legăturile cu securitatea a domnului Mîndriloiu, care a obţinut certificat de revoluţionar împotriva voinţei SSPR, prin hotărîre judecătorească.

Aşa cum am anunţat (linc), m-am dus ca observator la congresul Blocului Naţional al Revoluţionarilor de la Timişoara din 3 septembrie. (more…)

 

Masă rotundă despre revoluţie la sediul ALTAR, 16 decembrie 2006 iunie 25, 2009


În decembrie 2006 la sediul Asociaţiei Luptătorilor Timişoreni Arestaţi în Revoluţie (ALTAR) a avut loc o discuţie despre revoluţia din decembrie 1989, pe care o puteţi urmări mai jos. (more…)