Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Interviu cu mine difuzat de TVR Timișoara în decembrie 2016. Nu m-am simțit manipulat. Asta am dorit, să cadă Ceaușescu, și asta am realizat (video) Februarie 6, 2017


În decembrie 2016, la aniversarea revoluției, am dat un interviu pentru TVR Timișoara. Unul din subiectele interviului a fost chiar acest blog. Am procurat între timp înregistrarea, pe care o prezint și cititorilor acestui blog.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Radu Tinu despre revoluția română (video) Mai 13, 2016


AgendaRaduTinu1AgendaRaduTinu2

În 15 decembrie 2014 saitul pressalert (linc) l-a invitat pe Tinu Radu, fost adjunct al șefului securității Timiș în decembrie 1989, pentru a povesti despre revoluție. Prezint cititorilor acestui blog respectiva emisiune. Primele 3 minute 42 de secunde de la începutul înregistrării sînt „moarte”, vă îndemn să săriți peste ele. Reporterul se numește Dragoș Boța. Este de remarcat în acest interviu că reporterul face cîteva încercări de a pune la îndoială unele afirmații ale interlocutorului său, în contrast cu obiceiul răspîndit în presa dîmbovițeană ca atunci cînd sînt interviați foști securiști reporterii să joace doar rolul de curea de transmisie pentru mesajele acestora. Explicația e că reporterul e timișorean. Dragoș Boța este primul ziarist pe care-l cunosc care îi cere lui Radu Tinu explicații asupra neconcordanțelor dintre declarațiile sale din 1999, cînd spunea că revoluția de la Timișoara a fost spontană, și cele din 2004 începînd, cînd a vorbit despre agenturili străine. Eu semnalasem pe acest blog (linc) respectivele neconcordanțe cît și refuzul puzderiei de ziariști care l-au interviat pe Radu în legătură cu decembrie 1989 de a-l întreba pe interlocutor despre ele. Iată că după atîția ani în sfîrșit s-a găsit un ziarist care să-l întrebe despre asta. Se trece foarte repede peste subiect, dar faptul că subiectul a fost totuși atins e o premieră.

Domnul Boța, deși a făcut eforturi pentru a se documenta cu privire la invitatul său, încă dovedește multe lipsuri în documentare. De pildă, pare complet ignorant asupra celor scrise în agenda personală a lui Radu Tinu, agendă depusă ca dovadă la procesul în care acesta fusese inculpat, și despre care a scris și ziaristul Iosif Costinaș, cel mort în condiții ciudate (linc), în ziarul „Timișoara” (vezi mai sus scanarea respectivului articol). În respectiva agendă apar adnotări despre diferiți cetățeni români, spre exemplu „Mioc Marius – stud. TCM”, dar nimic despre implicare activă a agenturilor străine. Există doar o scurtă adnotare despre doi diplomați – Radu Tinu pomenește pe larg în interviu despre asta. Dar subiectul agendei personale a domnului Radu Tinu îl voi trata într-un articol separat pe acest blog. În continuare, dau transcrierea emisiunii-interviu cu Tinu Radu, în care am inserat cu litere cursive între paranteze drepte comentarii ale mele. Pentru înlesnirea urmăririi discuției am împărțit-o în capitole, al căror titluri le-am ales eu. Capitolele respective sînt:
– Pălăvrăgeli inițiale
– Securitate sau SRI e același lucru. Mi-am slujit țara
– Am fost victima unor procurori comuniști derbedei. Nu uit și nu iert. Mi-am făcut liste de dușmani. Mai am trei care trăiesc din listele astea
– Virgil Măgureanu a discutat cu cei din complet să fim eliberați. Cred că vorbise cu Iliescu sau cu Petre Roman
– Herta Muller a fost un produs al serviciilor de spionaj german
– Banii primiți de Laszlo Tokes
– Interviul dat de Tokes emisarilor din Canada
– Din nou despre banii primiți de Tokes
– Am găsit două poziții total diferite în declarațiile dumneavoastră
– Ați prins măcar un provocator? N-aveai cum atunci!
– Cele 40 de cadavre incinerate
– Vizita la Timișoara a lui Denis Curry
– Patria a priori. Instrucțiuni de folosire
– Informatorii securității din balconul operei
– Armele de la operă. Planul de atacare al operei
– Vă simțiți responsabil pentru ceea ce s-a întîmplat în 1989?

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Ordonanța Parchetului de redeschidere a cercetărilor din dosarul revoluției Aprilie 8, 2016


Pe saitul Ministerului Public a fost publicată ordonanța procurorului general interimar Bogdan Licu (linc) de redeschidere a cercetărilor în dosarul revoluției. Reproduc această ordonanță și aici. În cuprinsul ordonanţei apar unele pasaje lipsă, semnalate prin „(…)”. Nu este vorba de vreo cenzură pe care aş fi aplicat-o eu textului domnului procuror general ci de faptul că, din motive neexplicate, aşa a fost publicată ordonanţa pe saitul Ministerului Public, cu anumite fragmente lipsă. Apar în ordonanţă şi destule greşeli ortografice. În unele cazuri am adăugat literele care lipseau la unele cuvinte, între paranteze drepte.

Nr. ……/C2/2016
O R D O N A N Ţ Ă
5 aprilie 2016
Dimitrie‐Bogdan LICU, prim‐adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
Examinând, din oficiu, soluţia dispusă prin ordonanţa nr.11/P/2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare
CONSTAT URMĂTOARELE: (more…)

 

Generalul Vasile Milea, cetăţean de onoare al comunei Lereşti (Argeş). O treaptă calitativ nouă a propagandei ceauşiste Septembrie 14, 2015


Ordinul lui Milea, aşa cum l-am copiat din dosarul procesului Chiţac-Stănculescu

Ordinul lui Milea, aşa cum l-am copiat din dosarul procesului Chiţac-Stănculescu

Comuna natală a generalului comunist Vasile Milea, Lereşti – judeţul Argeş, i-a oferit acestuia postmortem titlul de cetăţean de onoare, aflu dintr-un articol scris de profesor universitar doctor Corvin Lupu (linc), membru al Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere din SRI. Citez din articol:

Duminică 31 mai 2015, am dat curs invitației familiei generalului Vasile Milea și m-am deplasat la Lerești (Argeș). Comunitatea și administrația locale, împreună cu lideri politici ai județului, l-au evocat și distins pe generalul Vasile Milea cu titlul de Cetățean de Onoare al Comunei Lerești.

Vasile Milea a fost în decembrie 1989, ministrul apărării al regimului Ceauşescu, fiind implicat în încercarea de reprimare a revoluţiei. În 22 decembrie 1989 a murit împuşcat – unii (regimul Ceauşescu, dar şi concluzia oficială a autorităţilor postceauşiste) au spus că s-a sinucis, alţii au sugerat că a fost ucis.

Prof. univ. dr. Corvin Lupu observă, legat de ceremonia din Lereşti:

Un lucru mi s-a părut remarcabil, respectiv faptul că în nici unul dintre cele două discursuri nu s-a mai promovat teza complet falsă potrivit căreia generalul Milea a refuzat să tragă în popor și, pentru a nu fi pus în această situație, s-ar fi sinucis. Aceasta a fost mereu teza mincinoasă a trădătorilor din Armată, din Securitate și a complotiștilor gorbacioviști (Iliescu & Co). În paginile revistei „Art-Emis” am arătat, pe parcursul unor articole, publicate începînd din ianuarie 2013, modul în care a fost asasinat generalul Vasile Milea, ultima piedică în calea loviturii de stat și a îngenunchierii depline a României. Cred că, în viitor, un număr tot mai mare de oameni va înțelege că meritul excepțional al lui Vasile Milea a fost acela de a fi refuzat să trădeze și de a fi continuat, în acele momente dramatice să-și facă datoria, pînă la moarte. De aceea este un erou. (…) Complotiștii și puciștii din decembrie 1989 i-au pătat memoria generalului Milea cînd, mințind în mod repetat, l-au declarat erou pentru că nu ar fi respectat legile și ordinele comandantului suprem și ar fi „trecut de partea poporului”. Adică, erou pentru că ar fi fost la fel de trădător ca și ei. Timpul corectează, încet și greu, dar sigur, manipulările îndelungate, acele „teze din decembrie”, cum le-a numit cercetătorul Cristian Troncotă.

(more…)

 

Corectitudinea politică se impune cu puşcăria August 4, 2015


copertalpDomnul Klaus Iohanis a promulgat legea 217/2015 (linc) prin care se impun pedepse, inclusiv cu închisoarea, pentru cei care manifestă anumite opinii „extremiste”. Legea completează de fapt o ordonanță de urgență din 2002, de pe vremea guvernului Năstase (OUG 31/2002) care avea același obiect. Inițiatorii legii sînt liberalii Crin Antonescu, George Scutaru și Andrei Gerea.

Încă în 2002, cînd a apărut ordonanța lui Adrian Năstase, eu mi-am exprimat public dezacordul asupra ei printr-un articol din presa timișoreană. Am reluat apoi articolul în cartea mea „Libertatea și politrucii” din 2003.

Îmi întrerup acum pauza anunțată legată de articolele de pe blog pentru a reproduce articolul meu din 2002. Părerile mele de atunci au rămas neschimbate. Mi se pare mai importantă libertatea de exprimare decît combaterea extremismului, și faptul că anumite idei prezente în spațiul public sînt greșite nu-l consider motiv pentru interzicerea acelor idei. După cum spunea Noam Chomsky „dacă nu credem în libertatea de exprimare a oamenilor pe care îi disprețuim, nu credem deloc în libertatea de exprimare”.

În ciuda opoziției mele la adresa limitărilor libertății de exprimare, nu exclud să încerc folosirea legii 217/2015 pentru a obține anularea denumirilor de stradă date în cinstea criminalului comunist Vasile Milea (linc) în diferite orașe. Deși normal ar fi ca acele denumiri să fie anulate nu ca efect al legii ci al voinței consilierilor locali.

Iată articolul meu din 2002:

Corectitudinea politică se impune cu puşcăria (more…)

 

Prima prezentare a persoanei lui Victor Stănculescu pentru publicul larg Februarie 18, 2015


Stanculescu_Adev050190În ziarul „Adevărul” din 5 ianuarie 1990 a apărut, în cadrul rubricii „Adevărul vă prezintă guvernul României”, o prezentare a ministrului economiei naţionale Victor Atanasie Stănculescu. Ziarul „Adevărul” simpatiza cu regimul FSN nou-instalat, în contrast cu „România Liberă”, în care se admiteau şi critici la adresa acestuia. Cred că acest articol din „Adevărul” este prima situaţie în care este prezentat publicului larg din România persoana generalului Victor Stănculescu. Pe vremea regimului comunist, chiar şi biografiile persoanelor cu funcţii importante în cadrul regimului, altele decît cuplul dictatorial, erau necunoscute opiniei publice. E oarecum firesc demersul ziarului „Adevărul” de a face, pentru publicul larg (la acea vreme ziarul avea tiraj de aproape 1 milion exemplare, presa fiind foarte citită imediat după revoluţie), prezentări ale membrilor noului guvern. În cazul articolului despre domnul Stănculescu, remarc şi omisiunile din acesta: se pune problema „cum l-a prins Revoluţia” şi se răspunde că l-a prins cu piciorul în ghips, fără să se amintească absolut deloc faptul că domnul Stănculescu a fost la Timişoara în acele zile. Un lucru care era totuşi relevant, dat fiind că mai tîrziu domnul Stănculescu a fost osîndit la 15 ani închisoare anume pentru faptele de la Timişoara (chiar dacă a ispăşit efectiv mult mai puţin). Articolul din „Adevărul” nu e iscălit, dar se explică că prezentările membrilor guvernului sînt făcute pe baza relatărilor chiar a celor prezentaţi. Iată articolul:

Adevărul vă prezintă Guvernul României

Ideea de a prezenta miniştrii guvernului nu ne aparţine. Trebuie să o spunem de la început că sugestia ne-a fost dată prin sute şi sute de telefoane adresate redacţiei, solicitînd ca, în numele democraţiei şi libertăţii presei, cei care sînt împuterniciţi să conducă destinele ţării să fie bine cunoscuţi. Nu ştim dacă formula pe care o adoptăm este cea mai bună, dar credem că am reuşit ca, după îndelungi şi repetate insistenţe pe lîngă membri guvernului, să obţinem informaţiile necesare nu din dosarele de cadre, ci relatate direct de interlocutori. Mai precizăm că cei mai mulţi şi-au exprimat rezerva faţă de unele detalii, socotindu-le chestiuni de factură strict personală. Totuşi, pînă la urmă, cu acordul lor am convenit să le dăm publicităţii.

Astăzi: Ministrul economiei naţionale. General-colonel Atanasie Victor Stănculescu (more…)

 

Minciunile istoricului Cristian Troncotă. Declaraţia lui Iulian Vlad în procesul revoluţiei de la Timişoara Mai 21, 2014


revistaSecu

Cristian Troncotă este un istoric la modă, care apare des în diferite emisiuni televizate (de pildă, în serialul „Moştenirea clandestină” al Monicăi Ghiurco). Pe saitul CNSAS poate fi citită revista „Securitatea” din decembrie 1987 (linc), publicaţie cu circuit închis a fostului Departament al Securităţii Statului, la care colabora cu un articol şi locotenentul major Cristian Troncotă. Avem deci explicaţia faptului că atîta lume din presa dîmboviţeană de astăzi îl consideră pe domnul Troncotă un expert în probleme de istorie recentă a României.

Ce a scris locotenentul major Cristian Troncotă în perioada ceauşistă are mai puţină importanţă. La vremea aceea dumnealui era o persoană prea măruntă şi publicase prea puţin ca să izbutească să se compromită din punct de vedere profesional. Adevărata autocompromitere profesională domnul Troncotă o poate realiza abia acum, în condiţiile libertăţii. (more…)