Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Rolul Frontului în zilele revoluţiei, explicat de Silviu Brucan. „Este important ca cetăţenii patriei noastre să cunoască cu exactitate şi precizie filmul evenimentelor care au dus la înfrîngerea bandelor ceauşiste” februarie 16, 2015


Brucan_Adev160190_1În ziarul „Adevărul” din 16 ianuarie 1990 e publicat un interviu acordat de Silviu Brucan ziaristului Romulus Căplescu. Îl redau mai jos. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele. Interviul era publicat după a 2-a încercare de înlăturare a regimului Iliescu de la conducerea României, anume mitingul din 12 ianuarie 1990 (linc). În acest context în care legitimitatea FSN de a conduce România era contestată, Silviu Brucan a ţinut să arate opiniei publice rolul pe care FSN l-ar fi jucat pentru răsturnarea dictaturii. Alte extrase din presa românească din perioada revoluţiei ori imediat următoare pot fi găsite la pagina Presa românească 1989-1990 (linc).

„Poporul român are dreptul să cunoască rolul Frontului în zilele Revoluţiei”
declară Silviu Brucan într-un interviu acordat în exclusivitate ziarului „Adevărul”

Sediul Frontului Salvării Naţionale şi al Guvernului este departe de a fi un edificiu obişnuit. În afara unei activităţi de o intensitate căreia cu greu i s-ar putea găsi un termen de comparaţie, pentru că uriaşe sînt dificultăţile pe care le au de rezolvat noile autorităţi, ca urmare a dezastrului lăsat în urmă de fosta dictatură, se poate spune că există aici o adevărată universitate, unde se învaţă „pe viu” lecţia democraţiei, tot aici fiind şi locul de interferenţă a unor trasee diplomatice din toate zările lumii. În holul şi pe coridoarele Palatului din Piaţa Victoriei este o forfotă neîntreruptă, se perindă şi se încrucişează delegaţii din toate regiunile ţării, cetăţeni de vîrste şi profesiuni din cele mai diferite, ziarişti de la marile cotidiane şi de la posturile de radio şi televiziune de pe întreg globul, oameni politici şi diplomaţi de frunte din ţări ale Europei şi din afara ei. În asemenea condiţii excepţionale, se adoptă hotărîri de capitală însemnătate pentru viitorul ţării, se discută şi sînt în curs de perfectare proiectul de Constituţie şi proiectul legii electorale, locul legiuirilor scelerate sau aberante de pînă acum este luat de altele cu totul noi, democratice, se stabilesc programe de activitate ale tuturor resoartelor şi departamentelor, se caută să se îndrepte din mers unele greşeli mai mult sau mai puţin inerente tensiunii la care se lucrează… (more…)

 

Victor Stănculescu, invitatul lui Băsescu la recepţia dedicată Zilei de 1 Decembrie decembrie 5, 2014


Cotroceni, 1 decembrie 2014. Deputatul Partidului Mişcarea Populară Edmond Tălmăcean alături de Victor Stănculescu. Sursă foto facebook

Cotroceni, 1 decembrie 2014. Deputatul Partidului Mişcarea Populară Edmond Tălmăcean alături de Victor Stănculescu. Sursă foto facebook

Fostul general Victor Atanasie Stănculescu a fost invitat la recepţia dedicată zilei naţionale organizată de Preşedinţia României, arată Antena 3 (linc).

În cadrul emisiunii „Sinteza Zilei”, Mihai Gâdea arată că deputatul PMP Edmond Tălmăcean a postat pe pagina sa de facebook (linc) mai multe fotografii luate cu prilejul recepţiei organizată de Preşedinţie de 1 Decembrie. Într-una din fotografii Tălmăcean apare împreună cu fostul general (degradat) Stănculescu.

Trustul de presă din care face parte Antena 3 a ţinut mereu partea generalului Stănculescu în perioada cînd se desfăşura procesul acestuia, cît şi mai apoi, cînd nădăjduia la o graţiere (pe care Băsescu n-a dat-o, Stănculescu a ieşit din închisoare pentru bună purtare, după ispăşirea unei treimi din pedeapsă). Acum foloseşte însă invitarea lui Stănculescu la Cotroceni pentru a lovi în adversarul tradiţional al trustului Intact, Traian Băsescu. Şi bine face.

Nu ştiu dacă Băsescu personal l-a invitat pe Stănculescu la recepţia de la Cotroceni, ori vreun consilier al său, dar un preşedinte e răspunzător şi pentru ce fac consilierii cărora le deleagă sarcini. La trustul Procter & Gamble, unde am lucrat o perioadă, ni se spunea nouă celor cu funcţii manageriale că „poţi delega sarcini, nu responsabilităţi”. (more…)

 

Manipularea FSN-istă din perioada imediat următoare revoluţiei septembrie 8, 2014


diploma22_27decÎn decembrie 2011 am publicat articolul „Eliminarea Timişoarei din istoria revoluţiei române” (linc) în care explicam una din tendinţele care s-au observat imediat după răsturnarea lui Ceauşescu, în mass media de la Bucureşti: trecerea sub tăcere a evenimentelor de la Timişoara şi prezentarea ca „revoluţie” doar a ceea ce s-a întîmplat la Bucureşti, după apariţia lui Ion Iliescu la TV. Sigur, n-a fost o trecere sub tăcere totală, căci nici nu se putea face aşa ceva. Evenimentele erau prea proaspete. Însă ideea că revoluţia a început abia după ce Ion Iliescu a acţionat (adică după ce Ceauşescu fugise din CC) era insidios răspîndită de televiziunea şi radioul public, aflate sub control FSN, cît şi de majoritatea ziarelor.

În martie 1990, în punctul 13 din Proclamaţia de la Timişoara (linc), se face observaţia: “Cu excepţia ziarului România Liberă, în presa, radioul şi televiziunea din Bucureşti evenimentele comentate ca revoluţionare sînt numai cele din 21-22 decembrie”. De fapt, chiar şi evenimentele din 21 decembrie 1989 de la Bucureşti erau minimalizate, fiindcă FSN-ul se înfiinţase abia în 22 decembrie.

În cazul Timişoarei exista un motiv suplimentar pentru FSN să facă uitat rolul acesteia în revoluţie (chestie deloc simplă şi neizbutită pe deplin, în ciuda eforturilor stăruitoare întreprinse; în ultimii ani, cu acelaşi scop s-a lansat şi varianta că revoluţia ar fi început la Iaşi – linc): prezenţa în conducerea FSN a unor persoane (generalii Stănculescu, Chiţac, Guşă) care fuseseră implicaţi direct în reprimarea de la Timişoara.

Prezint acum un document suplimentar care arată eforturile FSN de a minimaliza evenimentele de la Timişoara: este vorba de o „diplomă de onoare”, cu semnătura Ion Iliescu, dată domnului Viorel Ronghilescu, un revoluţionar din Bucureşti. Dar asemenea diplome au fost împărţite cu sutele în perioada imediat următoare revoluţiei. Perioada precizată în diplomă pentru zdrobirea tiraniei dictatorului este 22-27 decembrie 1989. Cu alte cuvinte, abia în 22 decembrie 1989 a început „zdrobirea tiraniei dictatorului”, ce a fost înainte de 22 decembrie (adică înainte ca Ion Iliescu să acţioneze) sînt chestii mărunte, fără importanţă. (more…)

 

Fratele mason Victor Stănculescu. „Vom avea plăcerea și onoarea de a întîmpina la congresul nostru pe Victor Atanasie Stănculescu. Fratele nostru Stănculescu” (video) iulie 4, 2014


La conferința de presă a lojei masonice române, domnul Bartolomeu Constantin Săvoiu a făcut nițică propagandă în favoarea criminalului din decembrie 1989 Victor Atanasie Stănculescu, recent eliberat din închisoare după ispășirea unei treimi de pedeapsă (linc). Domnul Săvoiu explică că în masonerie nu sînt acceptate persoane cu cazier, cu excepția cazurilor politice, nominalizîndu-l pe domnul Stănculescu ca persoană condamnată politic care va fi prezentă la viitorul congres al masonilor români unde va primi o decorație.

Transcriere înregistrare (de la minutul 9:27): (more…)

 

Victor Atanasie Stănculescu a fost eliberat din închisoare mai 22, 2014

Filed under: justiţie — mariusmioc @ 1:12 pm
Tags: ,

Fostul general Victor Atanasie Stănculescu, care fusese osîndit la 15 ani de închisoare pentru participare la reprimarea revoluției din Timișoara, a fost eliberat ieru din închisoare, anunță ziarul „România Liberă” (linc). (more…)

 

Generalul Marin Oană – relatare despre revoluţia din Bucureşti decembrie 19, 2013


Oana_decl01Reproduc aici o declaraţie olografă a generalului Marin Oană, în 1989 locotenent-colonel şi comandant al regimentului 1 mecanizat Bucureşti, dată parchetului în dosarul revoluţiei. Respectiva declaraţie am depus-o şi la dosarul procesului prin care Oană doreşte să-şi recapete certificatul de revoluţionar. În data de 3 noiembrie 2009 Oană a dat o declaraţie scurtă, pe care n-o mai reproduc, în care spune că începînd cu 4 noiembrie va face declaraţii mai complete, ceea ce a şi făcut. Declaraţia e destul de amănunţită, ceea ce mă face să cred că Oană a avut la dispoziţie şi nişte însemnări ale sale mai apropiate în timp de momentul revoluţiei.

În declaraţie e descrisă perioada 17-25 decembrie 1989. Sînt pomenite primirea alarmei de luptă, trimiterea trupelor împotriva demonstranţilor pe 21 decembrie, retragerea în cazărmi pe 22 (Oană spune că a fost făcută din proprie iniţiativă, fără vreun ordin de la superiori), ordinul venit de la Stănculescu în 22 (rezultă de aici că acesta avea comanda efectivă a armatei la acea dată) de a merge la TVR, situaţia de la TVR în care „cadrele şi militarii în termen, în 10-15 minute am luat pumni şi palme ce nu am luat toată viaţa” şi cele întîmplate la TVR, inclusiv amănunte despre aducerea acolo a lui Nicu Ceauşescu sau „întîlnirea de taină” care s-a desfăşurat în cabinetul directorului TVR între unii lideri ai FSN (aici nu e limpezit de unde ştie Oană ce s-a discutat la acea întîlnire, din moment ce nu spune că ar fi participat la ea).

DECLARAŢIE      [notă procuror militar: 04.11.2009 Dată în prezenţa mea]

1. Subsemnatul Oană Marin, fiul lui Florea şi Maria, născut la 20.06.1946 în localitatea Alexandria, judeţul Teleorman, CNP (…), cu domiciliul în Bucureşti (…) dau următoarea declaraţie.

2. În perioada martie 1986 – aprilie 1990 am fost comandantul R 1 Mc [regimentului 1 mecanizat] (UM 01210 Bucureşti) dispusă în str. Antiaeriană nr. 4-6, sector 5, unitate care a participat direct şi nemijlocit la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

3. În continuare voi prezenta în ordine cronologică, pe zile, momente şi ore, activitatea desfăşurată în perioada 17-26.12.1989. (more…)

 

Mircea Dogaru: „Regret că la ordinul partidului armata n-a tras în decembrie 1989!” (video) martie 15, 2013


Emisiune la România TV din 11 martie 2013 despre revoluţie, cu Mircea Dogaru, preşedintele sindicatului cadrelor militare în rezervă şi retragere, Teodor Mărieş, preşedintele asociaţiei „21 Decembrie” Bucureşti şi Mircea Chivu, sociolog. O mare parte din emisiune e consacrată prezentării unui interviu mai vechi cu fostul general Victor Atanasie Stănculescu, care a fost deja comentat pe acest blog (linc). În spiritul mass-mediei bucureştene, Stănculescu e înfăţişat ca dezvăluitor al adevărului despre revoluţie. Pe burtiera ecranului se perindă permanent lozinci precum: „Generalul Stănculescu, dezvăluiri din puşcărie”, „Stănculescu şi enigmele revoluţiei”, „Stănculescu spulberă enigmele revoluţiei din puşcărie”, „Ce secrete ascunde generalul Stănculescu”.

Într-un alt articol îl numeam pe Mircea Dogaru apărător al criminalilor din decembrie 1989 (linc). Spusele sale din această emisiune confirmă că omul e dispus la orice minciuni în slujba criminalilor din 1989 (printre care şi Stănculescu, a cărui trimitere în închisoare domnul Dogaru „nu o înţelege”).

Din afirmaţiile lui Mircea Dogaru: (more…)

 

Cu Sergiu Nicolaescu despre revoluţie (video). Un fenomen unic în istoria militară universală … Nu se cunoaşte în istorie un caz unde partea înfrîntă, respectiv aceşti terorişti, să nu fi lăsat nici un mort, rănit sau prizonier ianuarie 4, 2013


Regizorul Sergiu Nicolaescu a murit în 3 ianuarie, la vîrsta de 82 de ani (linc).

Pe acest blog m-am referit în repetate rînduri la activităţile legate de revoluţie ale răposatului regizor.
Vezi:
Polemica cu Sergiu Nicolaescu, legată de raportul Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” pe care o condusese
Recenzie la cartea lui Sergiu Nicolaescu “Revoluţia, începutul adevărului” (Editura Topaz 1995)
Boicotarea comisiei senatoriale “Decembrie 1989″ de către Asociaţia “17 Decembrie”
Sergiu Nicolaescu falsifică istoria Congresului 12 PCR, cu intervenţia lui Pîrvulescu
Sergiu Nicolaescu: Ieşiţi în stradă, români! Veniţi aici la Televiziune! Bucureştiul are 2 milioane, 1 milion să fie aici! TVR 22 decembrie 1989 (video dispărut de pe youtube dar transcrierea discursului lui Sergiu Nicolaescu se poate vedea pe blogul meu)

În decembrie 1996, cînd Ion Iliescu pierduse alegerile, am participat la o emisiune TV despre revoluţie la postul Antena 1, alături de Sergiu Nicolaescu, Radu Tinu şi istoricul Florin Constantiniu. Reiau acea emisiune, pe care am mai prezentat-o pe acest blog (vezi Sergiu Nicolaescu nervos), dînd însă acuma şi transcrierea. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii ale mele de acum.

Transcrierea înregistrării: (more…)

 

31 martie 1994, audierea mea la Comisia Senatorială „Decembrie 1989”. „Prejudecata dumneavoastră este că trebuie să se afle adevărul despre revoluţie” decembrie 19, 2012


"Renaşterea Bănăţeană" din 5 aprilie 1994 despre conferinţa de presă a Comisiei Senatoriale Decembrie 1989

„Renaşterea Bănăţeană” din 5 aprilie 1994 despre conferinţa de presă a Comisiei Senatoriale Decembrie 1989

Am mai pomenit pe acest sait despre activitatea Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”, condusă iniţial (legislatura 1990-1992) de Sergiu Nicolaescu, iar în legislatura 1992-1996 de Valentin Gabrielescu (o scurtă perioadă şi Constantin Ticu Dumitrescu a fost în fruntea comisiei). Vezi:
Polemica cu Sergiu Nicolaescu, legată de raportul Comisiei Senatoriale “Decembrie 1989″ pe care o condusese
Adresările Asociaţiei “17 Decembrie” către Comisia Senatorială “Decembrie 1989″ condusă de Valentin Gabrielescu
Boicotarea Comisiei Senatoriale “Decembrie 1989″ de către Asociaţia “17 Decembrie”
Vizita la Timişoara a unor membri ai comisiei senatoriale “Decembrie 1989″ (1994)
Comisia Senatorială „Decembrie 1989” a fost boicotată de revoluţionarii din Timişoara (video)

Cînd unii membri ai Comisiei Senatoriale s-au deplasat la Timişoara, m-am prezentat la un dialog cu aceştia, fără însă să accept depunerea de mărturii. După respectivul dialog, în 1 aprilie 1994 am organizat o conferinţă de presă (pomenită în articolul de mai sus din „Renaşterea Bănăţeană” din 5 aprilie 1994) în care am reiterat poziţia asociaţiei „17 Decembrie” Timişoara, a cărei „Comisie pentru adevăr şi dreptate” o reprezentam. Adică: refuzul depunerii de mărturii în faţa comisiei senatoriale pînă nu se vor dezminţi informaţiile false din raportul lui Sergiu Nicolaescu şi pînă cînd Comisia Senatorială nu-şi va propune ca scop tragerea la răspundere a criminalilor din decembrie 1989. În aceeaşi zi a ţinut o conferinţă de presă şi senatorul Valentin Gabrielescu, secretar general al PNŢCD şi preşedintele Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”. A fost întrebat de ziarişti şi despre boicotul revoluţionarilor timişoreni anunţat de mine. „Renaşterea Bănăţeană” a consemnat: „dl. Valentin Gabrielescu a motivat imposibilitatea formulării unui răspuns clar prin faptul că, din punctul de vedere al comisiei pe care o conduce, raportul este ‘pur personal şi nu are nici o legătură cu comisia care nu şi-l însuşeşte’. În rest argumentaţia s-a bazat şi pe ineleganţa unei polemici în presă cu un coleg de senat. Cu o notă de umor, însă, dl. Gabrielescu a precizat: ‘Reprezentantul celor de la 17 Decembrie, Marius Mioc, deşi n-a vrut să declare nimic, a vorbit totuşi vreo trei ore; şi a spus destule lucruri care ne interesau’.”.

ComSenDec89MiocÎntr-un fel, domnul Gabrielescu a sugerat că boicotul anunţat de mine nu era o chestie serioasă. Cei care au citit relatarea din presă au putut rămîne cu convingerea că eu însumi am încălcat boicotul la care am îndemnat pe alţii.

Recent am cerut Senatului, în temeiul legii 544/2001, să îmi trimită transcrierea convorbirii avută de mine în 31 martie 1994 cu respectiva Comisie Senatorială. Am primit transcrierea pe care o prezint mai jos. Convorbirea se păstrează la Senat, înregistrată pe bandă audio. Am cerut să mi se dea şi o copie a înregistrării audio, într-un format ascultabil pe computer, dar mi s-a răspuns că nu au mijloace tehnice să convertească înregistrarea de pe bandă de casetofon în format electronic.

În transcrierea făcută de funcţionarii Senatului nu sînt precizate numele interlocutorilor mei. Principalul meu partener de discuţie a fost Valentin Gabrielescu, care era preşedintele Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”. Dacă-mi amintesc bine, iniţial era un alt senator care voia să mă audieze dar după ce am făcut scandal am fost audiat de şeful Gabrielescu personal. Nu ştiu însă dacă acea parte pînă a obţine să fiu audiat de Gabrielescu personal a fost înregistrată audio şi apare în această transcriere. Alături de Gabrielescu a asistat la discuţii şi senatorul Hoszu Zoltan de la UDMR, care însă a intervenit foarte rar. Cel de-al treilea senator membru al comisiei care se deplasase la Timişoara şi care fusese primul care voise să mă audieze se ocupa de audierea altor doritori, într-o altă încăpere din sediul prefecturii. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat scurte comentarii ale mele actuale.

COMISIA DE ANCHETĂ A EVENIMENTELOR DIN DECEMBRIE 1989

Transcrierea după casete audio a audierii din 31 martie 1994, la Timişoara

Domnul:
Vă rog să vă spuneţi numele dumneavoastră.

Domnul Marius Mioc:
Sunt Marius Mioc. Reprezint Comisia pentru adevăr şi dreptate a Asociaţiei „17 Decembrie”. (more…)

 

Propagandă în „Adevărul” pentru graţierea criminalului Stănculescu decembrie 12, 2012


„Am vrut să îl lichidez pe generalul Militaru” (linc), e titlul unui interviu publicat de Andrei Crăciun şi Cristian Delcea în ziarul „Adevărul”, în care ziarul care se pretinde indignat de crimele revoluţiei face propagandă pentru graţierea criminalului Stănculescu. Acesta este prezentat ca un fel de dizident al FSN-ului instalat la putere în 1989, deşi a avut funcţia de ministru în guvernul FSN mult mai multă vreme decît generalul Militaru.

Chiar primele întrebări din interviu sînt legate de graţiere: (more…)