Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Emisiune din 1997 la TV Europa Nova Timișoara, eu alături de Viorel Oancea (video) iunie 11, 2018


La începutul acestui blog am prezentat fragmente din emisiunea din 1997 de la TV Europa Nova Timișoara la care am fost invitat alături de Viorel Oancea, primul ofițer care a vorbit revoluționarilor din balconul Operei în timpul revoluției și fost primar al Timișoarei, acum general în rezervă:
Eu și Viorel Oancea despre cercetările legate de revoluţie
Mi-e milă de caghebişti (more…)

 

Interviu cu generalul Viorel Oancea în „Observatorul Militar”. Am auzit că Ceaușescu a fugit. Rotariu a strigat „Închideți tot, că au intrat teroriștii pe frecvență!” septembrie 30, 2016


obsmil04032015_1
obsmil04032015_2
Generalul Viorel Oancea, maior în decembrie 1989, este primul ofițer român care a vorbit de la balconul Operei din Timișoara, asigurînd protestatarii că este alături de ei. Faptul se întîmpla în dimineața de 22 decembrie 1989, cînd Ceaușescu era încă la putere. Despre acele întîmplări povestește într-un interviu în „Observatorul Militar” din 4 martie 2015, acordat locotenent-colonelului Cristian Dumitrașcu. Reproduc aici respectivul interviu. Am inserat niște comentarii ale mele cu litere cursive, între paranteze drepte.

Din fericire, regimul s-a schimbat, și mă bucur că s-a întîmplat asta, fiindcă dacă nu era așa, nici eu nu mai eram acum în fața dumneavoastră! (more…)

 

Revista „Caţavencu”, 1991. Interviu cu Nicolae Durac şi replică a lui Nicolae Militaru octombrie 2, 2015


Catavencu17an2_Durac1În săptămînalul „Caţavencu” nr. 17/1991 a apărut un interviu cu maiorul (rezervă) Nicolae Durac, unul din fondatorii Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (C.A.D.A.) care fusese trecut în rezervă de ministrul Stănculescu. După mulţi ani întîrziere maiorul Durac a izbutit să cîştige un proces cu M.Ap.N., să fie reprimit în armată, şi să primească nişte despăgubiri. Din cîte ştiu acum e pensionar şi are grad de colonel. Redau acest interviu, cît şi replica trimisă de generalul Nicolae Militaru şi publicată în numărul următorul al revistei.

„Victor Stănculescu şi-a plimbat conştiinţa între closet şi spital”

D. maior (rezervă) Durac Nicolae este unul din principalii fondatori ai Comitetului pentru Democratizarea Armatei. Are 37 de ani, 22 petrecuţi în armată, căsătorit (soţia ofiţer, căpitan de infanterie), 2 copii, studii: Liceul militar, Şcoala militară de ofiţeri activi, Academia Militară de Comandă şi Stat Major – Facultatea arme, secţia – geniu. În prezent: ŞOMER.

C.A.D.A. sau neliniştea generalilor

CAŢAVENCU: D-le maior, vocaţia dumneavoastră (dovedită cu certitudine pînă acum) a fost cea militară. Cum se împacă ea cu aceea de „activist” pe tărîmul democraţiei? Sînt compatibile?

D.N.: Vocaţia profesională nu înseamnă ochelari de cal. Vocaţia profesională nu se poate, nu se mai poate manifesta decît într-un cadrul democratic în care să existăm. Fiecare profesionist, din orice domeniu, ar trebui să fi în acelaşi timp şi un promotor al democraţiei.

„C”: Înseamnă că şi dumneavoastră aţi văzut… ielele.

D.N.: Se poate, dar fără această implicare a fiecăruia, fără această nouă (pentru noi) dimensiune, personalităţile devin nule. Atîta vreme cît nu realizăm acest lucru, vom fi serviţi ca şi în trecut cu gogoşi ideologice despre afirmarea personalităţii, omul de tip nou… etc., etc.

„C”: Foarte bine! Dar tot ce mi-aţi spus pînă acum sînt citate din principiile FSN. peste tot, la radio, la t.v., în presă şi în străinătate, şi domnul Petre Roman şi domnul Iliescu afirmă exact acelaşi lucru.

D.N.: Aici e diversiunea: afirmă şi atît. Şi P.C.R.-ul servea tuturor aceeaşi teorie. Naivii au şi crezut la început, iar la umbra teoriei, structurile comuniste s-au întărit într-o asemenea măsură încît au dus de rîpă o întreagă naţiune. Priviţi acum puţin în jurul dumneavoastră. F.S.N.-ul face cam acelaşi lucru.

„C”: Faptul că noi acum exprimăm nişte puncte de vedere pe care ulterior le vom publica neîngrădit într-un ziar, nu vi se pare un indiciu că ceva s-a schimbat, totuşi? Mai ales că dumneavoastră sînteţi militar de profesie.

D.N.: Ba da. Dar cu ce riscuri? pentru asemenea puncte de vedere eu am fost trecut forţat în rezervă, iar propaganda fesenisto-comunistă va tăbărî şi ea pe mine şi pe dumneavoastră cu un val de calomnii: că vrem să destabilizăm armata, că sîntem agenţi ai spionajului străin, securişti, trădători de ţară sau naiba mai ştie ce.

„C”: Nici o problemă! Noi ne-am obişnuit. Revista noastră este în topul lor. Apropo, pe dumneavoastră cine vă plăteşte?

D.N.: „Agenturili străine”, bineînţeles… Lăsînd gluma la o parte, trăiesc din salariul soţiei şi lucrez la o carte.

„C”: Cum se va numi?

D.N.: „C.A.D.A. -Neliniştea generalilor”

„C”: De ce?

D.N.: Pentru că demoinstrez în ea că nu armata a tras în popor, cigeneralii ei. Problema e mai complexă. Toţi generalii au fost avansaţi în acest grad de N. Ceauşescu. Lui i se datorează ascensiunea lor, dar criteriile n-au fost competenţa şi măiestria militară, ci slugărnicia ajunsă la apogeu prin laşitatea demostrată de ordinele de a trage în manifestanţii din Timişoara în 17-20 decembrie 1989. Nici unul măcar nu a avut intenţia de a refuza acest ordin. Mai mult, în slugărnicia lor, pe care o numeau devotament faţă de comandantul suprem, au fost de-a dreptul fanatici în a-i executa ordinele.

„C”: Vă asumaţi o afirmaţie foarte gravă.

(more…)

 

Unul din huligani am fost eu februarie 12, 2014


unuldinhuligani_ExpMag27_91Redau un articol publicat de mine în „Expres Magazin” nr. 27/1991. Articolul era o replică la un alt articol, „Lovitura de stat s-a pregătit şi la frontiera cu Ungaria”, semnat de cpt (r) I. Popescu şi publicat în „Expres Magazin” nr. 20/1991. Unul din inculpaţii procesului revoluţiei din Timişoara (osîndit în final la 15 ani închisoare) era colonelul Ion Popescu, şef al Inspectoratului Timiş al M.I. Mă întreb dacă el este sau nu autorul articolului la care am replicat – coincide numele, dar nu şi gradul. Distanţa mare (7 săptămîni) de la primul articol la publicarea replicii se datoreşte faptului că revista „Expres Magazin”, condusă de Ion Cristoiu, vîrful de lance al campaniei de falsificare a istoriei revoluţiei (linc), n-a dorit iniţial să publice replica mea. Abia după ce am dat telefon revistei, în numele asociaţiei „17 Decembrie” Timişoara a răniţilor şi familiilor îndoliate din revoluţie (în cadrul căreia înfiinţasem Comisia pentru Adevăr şi Dreptate), am cerut imperativ să vină la telefon Ion Cristoiu şi l-am luat la rost pe un ton revoluţionar, a acceptat individul să publice şi replica mea. Pentru început, prezint articolul lui I. Popescu, care a pricinuit replica mea. Cu litere cursive între paranteze drepte e un comentariu al meu de acum.

Cpt. (r) I. Popescu: Lovitura de stat s-a pregătit şi la frontiera cu Ungaria

În august 1989, g-ral Iulian Vlad a făcut demersuri la M.Ap.N. pentru preluarea de către M.I. a pazei graniţelor, scop în care l-a vizitat pe g-ral mr Ştefan Guşe, şeful M.St.M. Aceste demersuri erau motivate de informaţiile care demonstrau că organizaţii maghiare, din România şi din străinătate, pregătesc o lovitură antiromânească ce urma să fie înfăptuită cu forţe paramilitare masive, în scopul ruperii Ardealului din trupul ţării. Atunci era deja conturată platforma UDMR, publicată imediat după 22 decembrie 1989 dar, întîmplător, antedatată. Din partea Ungariei acţiunea era condusă, după informaţiile adunate de organele româneşti de contrainformaţii pînă la revoluţie, de doi membri ai corpului diplomatic al Ungariei în România. (Dacă planurile au fost dejucate, aceasta se datorează numai faptului că populaţia României a transformat diversiunea antiromânească în răscoală anticomunistă, iar armata şi trupele M.I. au trecut de partea populaţiei. Fără această unitate de acţiune e foarte probabil ca aceste planuri să fi reuşit.) (more…)

 

Un moment istoric aproape uitat: greva din decembrie 1990 de la Timişoara, în care se cerea adevărul despre revoluţie ianuarie 27, 2014


FDAT1În decembrie 1990 a avut loc la Timişoara un eveniment istoric aproape uitat astăzi: unele fabrici din oraş au intrat în grevă, cerînd, fapt unic în istoria României, nu măriri de salariu ci adevărul despre revoluţie. Un lucru care pare ciudat astăzi, dar era în spiritul punctului 9 al Proclamaţiei de la Timişoara (linc): „Timişoara nu a făcut revoluţie pentru salarii mai mari sau pentru avantaje materiale”. Reamintesc că la acea vreme aproape toate fabricile erau proprietate de stat.

Iniţial începuse o grevă studenţească, organizată în toată ţara de Liga Studenţilor condusă de Marian Munteanu. Singurul loc în care muncitorii s-au alăturat studenţilor a fost Timişoara. Faptul a fost în mare parte ignorat de restul ţării. Televiziunea Română, aflată sub control FSN, nu pomenea despre greva de la Timişoara decît după ora 12 noaptea. Alte televiziuni nu existau la vremea respectivă. În aceste condiţii greva a fost un eşec, FSN menţinîndu-se la putere. Tensiunea care exista în Timişoara la acea vreme e dovedită de fapte precum fugărirea deputatului FSN Claudiu Iordache (actualul director al Institutului Revoluţiei Române) pe străzile oraşului, de către cetăţeni care-l considerau trădător al revoluţiei pentru că aderase la FSN. Respectiva experienţă l-a determinat pe domnul Iordache să ia în parlament cîteva atitudini în care cerea deconspirarea securităţii şi i-a creat o oarecare faimă de dizident în cadrul FSN.

Redau un manifest din perioada grevelor timişorene distribuit de Comitetul Civic Timişoara, care cuprindea Forumul Democrat Antitotalitar Timiş, Alianţa Civică şi Federaţia Timişoara a Sindicatelor. Aceste organizaţii sprijineau greva şi prin manifestul respectiv doreau să întreţină nemulţumirea populaţiei faţă de conducerea politică FSN-istă, pentru a încuraja participarea la grevă. Cu aceleaşi scopuri, pe versoul manifestului era reprodus un articol care apăruse în săptămînalul „România Mare” sub genericul „Timişoara, ruşinea României”. Întreg manifestul este xeroxat în condiţii destul de proaste, cum erau multe xeroxuri în anul 1990. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii ale mele.

Protest

Forumul Democrat Antitotalitar Timiş împreună cu Alianţa Civică şi Federaţia Timişoara a Sindicatelor îşi manifestă protestul faţă de cele cuprinse în articolele „Timişoara, ruşinea României”, „Huliganii”, „Stimate d-le primar al oraşului de pe Bega”, „Societatea Timişoara, un viespar”, „La închiderea ediţiei”, „Judeţul Timiş, condus de o cîrpă” din publicaţia de scandal „România Mare”.

Protestăm împotriva următoarelor idei cuprinse în aceste articole: (more…)

 

SSPR vrea să anuleze 2773 certificate de revoluţionar. Vizaţi: militarii nerăniţi, cei care aveau sub 14 ani la revoluţie, colaboratorii securităţii şi alţii martie 11, 2013


Florin Vieru, supranumit Gavroche al României, apărut pe coperta Paris Match la revoluţie, cînd avea 14 ani.

Florin Vieru, supranumit Gavroche al României, apărut pe coperta Paris Match la revoluţie, cînd avea 14 ani şi 8 luni.

Conform unui comunicat de pe saitul SSPR (linc), instituţia va înainta spre anulare 2773 certificate de revoluţionar. Reproduc comunicatul SSPR. Prevăd un val de procese împotriva SSPR în caz că se va trece la fapte conform acestui comunicat.

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Comisia constituită în temeiul art. 49 din H.G. nr. 1412/2004, cu completările şi modificările ulterioare, au analizat situaţia certificatelor persoanelor aparţinînd unor categorii care nu se regăsesc în prevederile legale privind preschimbarea titlurilor atribuite în temeiul Legii nr.42/1990 şi ale Legii nr.341/2004

A.     Categoria certificatelor preschimbate fără temei legal pe Legea nr. 42/1990.

Prin art.16 din Legea nr.42/1990 se prevede că ”dispoziţiile Legii nr.42/1990 se aplică în mod corespunzător şi militarilor de orice grad, precum şi personalului civil din Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne, care şi-au jertfit viaţa sau au fost răniţi în luptele pentru victoria revoluţiei ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din Decembrie 1989, cît şi urmaşilor acestora.”

Aşadar, atribuirea titlului de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite pentru militari de orice grad, precum şi personalului civil din Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne, s-a făcut fără temei legal. În consecinţă, această categorie de persoane nu a avut ce preschimba în temeiul Legii nr.341/2004.

În această situaţie se află un număr de 422 de persoane din cadrul M.Ap.N, 258 de persoane din cadrul M.A.I. şi 15 persoane din cadrul S.R.I.

Numărul total al acestor persoane este de 695, ale căror certificate vor fi propuse spre anulare.

B.     Categoria certificatelor preschimbate persoanelor care la data limită stabilită de lege (25.12.1989)  erau minori în vîrstă de pînă la 14 ani şi care, conform legii, nu au discernămînt. (more…)

 

Candelă împotriva timpului (8). Comunismul s-a născut pe Neva şi s-a înecat în Bega decembrie 18, 2012


Al 8-lea episod şi ultimul, din filmul “Candelă împotriva timpului” produs de TVR Timişoara în 2009. Realizatori: Vasile Bogdan şi Titus Suciu.

Vezi primele şapte episoade, care au fost prezentate pe acest blog:
Prin negura roşie
16 decembrie de dimineaţa pînă noaptea
17 decembrie din noapte pînă după amiază
17 decembrie de după amiază pînă în noapte
Singuri împotriva dictaturii
Ziua în care Dumnezeu a pogorît la Timişoara
Atunci ne-am mîntuit de frică

(more…)