Dorin Tudoran şi Liviu Antonesei şi-au dat demisia din calitatea de membri de onoare ai asociaţiei „21 Decembrie”

Dizidentul din perioada ceauşistă Dorin Tudoran anunţă pe blogul propriu (linc) că şi-a dat demisia din calitatea de membru de onoare al asociaţiei „21 Decembrie”, ca urmare a atribuirii aceleaşi calităţi şi Robertei Anastase, preşedinta Camerei Deputaţilor (care a contribuit la votarea legii lustraţiei). Gestul său este repetat şi de Liviu Antonesei (anunţat printr-un comentariu pe blogul lui Dorin Tudoran).

Reproduc mai jos scrisoarea deschisă adresată de Dorin Tudoran lui Teodor Mărieş, preşedintele asociaţiei „21 Decembrie”, cît şi răspunsul domnului Mărieş: Continuă lectura

Biserică în Popeşti-Leordeni, în amintirea morţilor incineraţi de la Timişoara

Se cunoaşte faptul că în timpul revoluţiei de la Timişoara, 40 de cadavre au fost furate din morga spitalului judeţean şi duse la crematoriul din Bucureşti unde au fost arse. Apoi, cenuşa rezultată a fost aruncată într-o gură de canal din Popeşti-Leordeni. Respectivii morţi au fost supuşi post-mortem unei intense campanii de ponegrire, fiind declaraţi, de către diferiţi „experţi” într-ale revoluţiei, ba ofiţeri DIA, ba agenţi străini (vezi „Misterul celor 40 de cadavre” – linc). Continuă lectura

Generalul-criminal Ştefan Guşă are o sală denumită în cinstea lui la Universitatea Naţională de Apărare

Luni 12 aprilie a fost inaugurată sala de lectură „General Ştefan Guşă” de la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, anunţă ziarul „Renaşterea Bănăţeană” din 15 aprilie, ziar care o are ca proprietar pe fiica generalului, Daniela Veronica Guşă de Drăgan, văduva miliardarului Iosif Constantin Drăgan, care este şi preşedinta Fundaţiei „General Ştefan Guşă”. Continuă lectura

Despre Chiţac şi Stănculescu, în 1999 (9). Cei care au fost împuşcaţi sau arestaţi la Timişoara sînt români. Nu avem nici un cetăţean străin printre ei (video)

Continuarea emisiunii difuzată de Antena 1 în 1999, despre condamnarea generalilor Chiţac şi Stănculescu. Participă la emisiune: Adrian Păunescu (moderator), Sergiu Nicolaescu (senator PDSR, iniţiator al Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”), Marius Mioc, Lorin Fortuna (preşedintele Frontului Democratic Român înfiinţat în timpul revoluţiei la Timişoara), Şerban Săndulescu (senator PNŢCD, membru al Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”, între timp răposat), Sorin Roşca Stănescu (ziarist), Gelu Voican-Voiculescu (fost viceprimministru în guvernul CFSN), Neculae Cerveni (parlamentar CDR, fost deţinut politic, fost avocat în procesul C.P.Ex., între timp răposat).

Vezi şi primele opt părţi ale acestei emisiuni:
Comisia Senatorială „Decembrie 1989” a fost boicotată de revoluţionarii din Timişoara
Au existat două momente ale acelor evenimente. Un moment al revoluţiei şi unul al loviturii de stat
„M-aţi făcut caghebist. Susţineţi această idee?”. „Bineînţeles c-o susţin”
Lovitura de stat e discutabilă, dar preluarea puterii de oameni care nu aveau nimic de a face cu revoluţia e o realitate
Armata, luptînd cu teroriştii, n-a fost capabilă să prindă nici un terorist. Aceasta denotă o capacitate de luptă îngrijorător de scăzută a armatei române
Nici un moment n-am crezut că revoluţia va învinge
Era stabilit ca generalul Milea să preia puterea
Există un mit al atotputerniciei securităţii. Eu unul n-am crezut în acest mit

Comentariile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

Dorin Florea, primar PD-L al Tîrgu Mureşului, de acord cu statuia criminalului comunist Ştefan Guşă

„Nu-l mai omorîţi încă o dată pe Guşă!” a spus Dorin Florea, primarul PD-L al oraşului Tîrgu Mureş, în acelaşi timp şi preşedintele organizaţiei judeţene Mureş a PD-L, într-o conferinţă de presă legată de planurile de amplasare a statuii generalului Ştefan Guşă la Tîrgu Mureş. „Îi felicit pe consilierii UDMR şi români care cred în viitorul acestui oraş şi nu părţile urîte. Politicienii care fac aceste declaraţii nu cunosc istoria ţării şi regret acest lucru. Istoria recentă, scrisă chiar la televizor. Eu nu am auzit de generalul Guşă să fie condamnat de istorici, de vreo sentinţă civilă decît într-adevăr de unii care nu le-a reuşit revoluţia, cum era planificată” a mai spus Florea, după cum relatează Cora Muntean într-un articol publicat în „Informaţia de Mureş” (linc). Continuă lectura

În 1990 scriam despre „acoperirea adevărului despre revoluţie printr-un potop de minciuni”

NU_3390_masluireaistoriei

Actualizare 25 ianuarie 2014: Adăugare facsimil articol.

În revista clujeană „Nu” nr. 33/1990, care acorda destul spaţiu problemei revoluţiei din 1989, am publicat articolul de mai jos (l-am republicat apoi şi în cartea mea „Falsificatorii istoriei”), în care pentru prima dată mi-am exprimat în presă opinia că există o campanie coordonată de falsificare a istoriei revoluţiei. Reiau articolul respectiv mai jos, cred că trecerea timpului a dovedit că am avut dreptate. Mai precizez că la vremea respectivă eram membru în partidul politic Frontul Democrat Român condus de Petrişor Morar. Intervenţiile mele ulterioare publicării articolului sînt cu litere cursive între paranteze drepte.

Măsluirea istoriei revoluţiei

Domnilor, Continuă lectura

Un membru al Societăţii „Timişoara” – colaborator al securităţii, şi manipularea din jurul acestui caz

Actualizare: Prin Decizia nr. 980/18.02.2011 (linc) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat neîntemeiate acuzaţiile de colaborare cu securitatea care i-au fost aduse lui Mihai Olteanu de către CNSAS.

„Cel care a citit Proclamaţia de la Timişoara la radio Europa Liberă, informator al securităţii”, anunţă Andrei Bădin pe blogul său, relatînd că pictorul Mihai Olteanu, membru al societăţii „Timişoara” (cea care a iniţiat în martie 1990 „Proclamaţia de la Timişoara”), a fost dovedit ca informator al securităţii. Continuă lectura

Mi-e milă de caghebişti (video)

Actualizare 15 decembrie 2010: Înlocuire înregistrare de pe saitul trilulilu.ro cu înregistrare de pe youtube.

Alt fragment din emisiunea cu Viorel Oancea (fost primar al Timişorii, acum politician PDL) de la TV Europa Nova (probabil în decembrie 1997). Discuţiile din această parte a emisiunii sînt despre problema agenturilor străine în revoluţia din Timişoara, prilej pentru mine de a-mi manifesta simţămintele creştineşti de milă faţă de caghebişti.

Urmăreşte şi celălalt fragment al respectivei emisiuni prezentat pe acest blog: Eu şi Viorel Oancea despre cercetările legate de revoluţia din 1989

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

Eu şi Viorel Oancea despre cercetările legate de revoluţia din 1989 (video)

Actualizare 15 decembrie 2010: Înlocuire înregistrare de pe saitul trilulilu.ro cu înregistrare de pe youtube.

Fragment dintr-o emisiune la TV Europa Nova în care am fost invitat alături de Viorel Oancea, fost primar al Timişorii. Era pe vremea guvernării CDR – PD, prilej de a aminti piedicile puse aflării adevărului despre revoluţie de respectiva guvernare. Cred că emisiunea s-a difuzat în decembrie 1997, amintesc la un moment dat de „recentul” ordin 522 al M.Ap.N. care fusese în noiembrie 1997. Postul TV Europa Nova, la care l-am calificat drept „criminal” pe generalul Ştefan Guşă, era proprietatea omului de afaceri Iosif Constantin Drăgan, ginerele generalului Guşă.

Transcriere emisiune: Continuă lectura

Un interviu al generalului Guşe

Mai jos prezint un articol de-al meu din 1993, referitor la generalul Guşă. La vremea aceea în mass-media se ducea o propagandă în favoarea generalului Guşă, inclusiv de anumite cercuri declarat anticomuniste, cam în acelaşi stil în care acum se duce o propagandă în favoarea generalului Stănculescu. Articolul de mai jos a fost republicat şi în cărţile „Falsificatorii istoriei” respectiv „Revoluţia din Timişoara şi falsificatorii istoriei”.

Un interviu al generalului Guşe

Obsedat de lămurirea „misterelor” revoluţiei, dl. Pavel Coruţ publică, în cartea „Să te naşti sub steaua noastră!” (Editura Gemenii, Bucureşti 1993), un interviu cu dl. general Ştefan Guşe.
De la început, autorul avertizează: „Interesele de stat au prioritate. Desigur va veni o zi cînd se va putea spune tot adevărul. Pînă la acea dată trebuie să ne mulţumim cu adevăruri parţiale” (pag. 93).
Despre evenimentele din Calea Girocului, generalul Guşe, numit de Pavel Coruţ „omul care a salvat România”, mărturiseşte: „Reuşisem să deblochez tancurile din Calea Girocului, folosind efective conduse de un maior foarte destoinic – Paul Vasile (pag. 103). Motivul acestei acţiuni este că „dacă luau foc (tancurile – n.n.) explodau ca nişte bombe. Distrugea cartierul. Am dat ordin sa fie deblocate cu orice preţ. Recunosc ordinul: cu orice preţ! Inclusiv prin foc” (pag. 100).
În legătură cu manifestanţii din 20 decembrie, generalul Guşe declară: „Mă convinsesem că nici o forţă din lume nu-i putea opri să treacă în mod organizat spre centru” (pag. 109). Ne punem intrebarea: dacă „nici o forţă din lume nu-i putea opri” pe manifestanţi, ceea ce s-a întîmplat în 20 decembrie 1989 a fost fraternizarea armatei cu revoluţionarii sau doar acceptarea resemnată, de către generalii ceauşişti, a unei situaţii care depăşea puterea lor de influenţare?
„În noaptea de 21 decembrie 1989, Judeţeana de partid ne dăduse ordin să întocmim un plan de capturare a conducerii Revoluţiei din sediul Operei”, însă acesta „era un ordin absurd şi imposibil de realizat”, explică mai departe domnul Guşe (pag. 111). Constatăm coincidenţa dintre părerea domnului general şi propria noastră părere, exprimată cu peste 3 ani în urmă (vezi articolul „Măsluirea istoriei revoluţiei” din revista „Nu” nr.33/1990). Rămînem totuşi nedumeriţi: dacă ordinul de capturare a revoluţionarilor din clădirea Operei era „imposibil de realizat” (aprecierea generalului Guşe), care este meritul domnului general în faptul că acest ordin nu a fost îndeplinit?
În legătură cu Viorel Oancea, fost ofiţer M.Ap.N., actualul primar al Timişoarei [la vremea publicării acestui articol, în 1993], Ştefan Guşe explică: „Cînd nu mai era nici un pericol, Oancea a apărut în piaţă, vorbind din balconul Operei. Cam ăsta-i gestul său eroic. A cerut voie de la şefi să meargă să-şi vadă familia, apoi a ţinut un discurs în balcon. Ofiţerii s-au revoltat că vorbea în numele Armatei (…) Am dat ordin să fie dus imediat în cazarmă, la locul său de muncă. Ulterior m-a acuzat ca l-aş fi arestat (…) Era (Oancea -n.n.) oportunistul care stătuse ascuns cînd era greu” (pag. 149).
Nu ştim dacă, şi unde anume, „a stat ascuns” Viorel Oancea înainte de 22 decembrie. Mărturisim că, pînă la citirea cărţii lui Pavel Coruţ, credeam că ofiţerii timişoreni au fost de acord cu discursul lui Oancea, în care acesta a declarat că armata este alături de popor. Manifestanţilor din Piaţa Operei aceste cuvinte le-au sporit curajul şi încrederea în izbîndă. Generalul Guşe spune însă că ofiţerii erau „revoltaţi”.
Cu înverşunare demască domnii Guşe şi Coruţ exagerarea numărului morţilor revoluţiei. Pe acest fond, generalul Guşe încearcă minimalizarea numărului victimelor. Morţii din Timişoara „nu erau nici mii, nici sute. Nici chiar zeci” spune domnia sa (pag.111). După datele Procuraturii au fost totuşi 73 de morţi la Timişoara înainte de 22 decembrie, adică, un adevărat măcel.
Apreciem că interviul publicat de Pavel Coruţ se înscrie printre încercările, deja banalizate, de prezentare a oamenilor mînjiţi cu sînge românesc în decembrie 1989 drept eroi ai neamului. Nădăjduim că opinia publică nu se va lasa înşelată de acest fel de propagandă.

(„România Liberă” 7 decembrie 1993)

Notă: Maiorul Vasile Paul, despre care vorbeşte generalul Guşă în interviul său, a ajuns după revoluţie general.

Urmăreşte şi înregistrarea video din 22 decembrie 1989: Generalul Guşă: Poziţia mea nu se judecă acuma. Mai tîrziu vom vedea cine a greşit