Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Ion Iliescu, Petre Roman și alți șefi FSN, puși sub acuzare în dosarul mineriadei din 1990 Decembrie 24, 2016


sentintemineriada-1Conform unui comunicat al Ministerului Public (linc), o serie de șefi ai FSN din 1990 printre care fostul președinte Ion Iliescu și fostul primministru Petre Roman, au fost puși sub acuzare în dosarul mineriadei din iunie 1990, pentru infracțiuni împotriva umanității. Remarc prezența printre acuzați și a lui Adrian Sârbu, care pare să fie fostul patron al ProTV. Redau comunicatul:

Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

În cauza cunoscută generic sub denumirea „Mineriada 13 – 15 iunie 1990”, procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, prin ordonanța din data de 23 decembrie 2016, punerea în mişcare a acţiunii penale, sub aspectul săvârşirii de infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1, lit a, g și j din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, faţă de inculpaţii:
ILIESCU ION, la data săvârșirii faptelor, președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României;
ROMAN PETRE, la data săvârșirii faptelor, prim-ministru al Guvernului  interimar al României;
VOICULESCU GELU VOICAN, la data săvârșirii faptelor, viceprim-ministru al guvernului interimar al României;
NICOLAE DUMITRU, la data săvârșirii faptelor, prim-vicepreședinte al Frontului Salvării Naționale;
MĂGUREANU VIRGIL, la data săvârșirii faptelor, director al Serviciului Român de Informații;
– general (rez.) FLORESCU MUGUREL CRISTIAN, la data săvârșirii faptelor, adjunct al procurorului general al României și șef al Direcției Procuraturilor Militare.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele:

În perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat și coordonat un atac generalizat și sistematic, lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației municipiului București, atac în care au implicat participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și a unui număr de peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării, atac ce a avut următoarele consecințe:
1. uciderea prin împușcare a 4 persoane şi rănirea prin împușcare a 3 persoane, fapte ce constituie 7 acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. a din C.p.;
2. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1269 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;
3. privarea de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1242 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p..

De asemenea, în aceeaşi cauză, s-a dispus punerea în mișcarea acțiunii penale sub aspectul săvârşirii de infracțiuni contra umanității în forma prev. de art. 439 alin. 1, lit.  g și j din Codul penal, față de următorii inculpaţi:
– amiral (rez.) DUMITRESCU EMIL, la data săvârșirii faptelor, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și șef al Direcției Generale de Cultură, Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne;
IONESCU CAZEMIR BENEDICT, la data săvârșirii faptelor, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională;
SÂRBU ADRIAN, la data săvârșirii faptelor, șef de cabinet și consilier al primului ministru;
COZMA MIRON, la data săvârșirii faptelor, președinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”;
DRELLA MATEI, la data săvârșirii faptelor, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni;
BURLEC PLĂIEȘ CORNEL, la data săvârșirii faptelor, ministru adjunct la Ministerul Minelor;
– general (rez.)DOBRINOIU VASILE, la data săvârșirii faptelor, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne;
– general (rez.) PETER PETRE, la data săvârșirii faptelor, comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele: în perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii  au aderat la atacul generalizat și sistematic lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației Bucureștiului, atac în care a fost  implicată participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și a unui număr de peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării și a avut  următoarele consecințe:
1. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1269 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;
2. privarea de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1242 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p.;

În cauză, urmărirea penală se efectuează, în continuare, față de alți 18 suspecți, sub aspectul săvârșirii acelorași infracțiuni de crime  împotriva umanității, prev. de art. 439 alin. 1 lit a, g și j din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

 Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

(more…)

 

CFSN cere încetarea completă și imediată a focului pe întreg teritoriul țării (video) Decembrie 20, 2016


Actualizare 21 decembrie 2016, ora 0,02: Observ că pe youtube există filmarea cu citirea respectivului comunicat, pusă acolo de TVR. O adaug și eu aici. Remarc că în descrierea care însoțește filmarea pe youtube, se pretinde că e vorba de emisiunea din seara de 22 decembrie 1989. De fapt e vorba cel mai devreme de emisiunea din seara de 24 decembrie 1989, căci a apărut în ziarul din 25 decembrie. Dacă s-ar fi difuzat în seara de 22 decembrie, s-ar fi publicat cel mai tîrziu în ziarele din 23 decembrie, sau nu s-ar mai fi publicat deloc.

adev251289_comunicatcfsn

În ziarul „Adevărul” din 25 decembrie 1989 publică un comunicat al CFSN care ar fi fost dat citire de Virgil Măgureanu, nu e clar unde, posibil să fie vorba de TVR. În comunicat se cere încetarea completă și imediată a focului pe întreg teritoriul țării. Comunicatul n-a împiedicat însă apariția unor victime și în zilele ulterioare (vezi cazul avionului doborît în 28 decembrie 1989 – linc). În comunicat se mai cere ca „organismele noilor structuri ale democrației” să intre „imediat în subordinea Consiliului”. În diferite localități din țară se formaseră comitete cetățenești care preluaseră puterea, și acest comunicat practic cere tuturor acestor comitete să intre în subordinea CFSN. După o zi, inclusiv Frontul Democratic Român din Timișoara, care dintre toate comitetele cetățenești avea cea mai mare legitimitate în a refuza subordonarea față de CFSN, va accepta această cerere (linc). Iată comunicatul CFSN și o intervenție a lui Ion Iliescu care a urmat după acesta, prezentate de ziarul „Adevărul”: (more…)

 

Radu Tinu despre revoluția română (video) Mai 13, 2016


AgendaRaduTinu1AgendaRaduTinu2

În 15 decembrie 2014 saitul pressalert (linc) l-a invitat pe Tinu Radu, fost adjunct al șefului securității Timiș în decembrie 1989, pentru a povesti despre revoluție. Prezint cititorilor acestui blog respectiva emisiune. Primele 3 minute 42 de secunde de la începutul înregistrării sînt „moarte”, vă îndemn să săriți peste ele. Reporterul se numește Dragoș Boța. Este de remarcat în acest interviu că reporterul face cîteva încercări de a pune la îndoială unele afirmații ale interlocutorului său, în contrast cu obiceiul răspîndit în presa dîmbovițeană ca atunci cînd sînt interviați foști securiști reporterii să joace doar rolul de curea de transmisie pentru mesajele acestora. Explicația e că reporterul e timișorean. Dragoș Boța este primul ziarist pe care-l cunosc care îi cere lui Radu Tinu explicații asupra neconcordanțelor dintre declarațiile sale din 1999, cînd spunea că revoluția de la Timișoara a fost spontană, și cele din 2004 începînd, cînd a vorbit despre agenturili străine. Eu semnalasem pe acest blog (linc) respectivele neconcordanțe cît și refuzul puzderiei de ziariști care l-au interviat pe Radu în legătură cu decembrie 1989 de a-l întreba pe interlocutor despre ele. Iată că după atîția ani în sfîrșit s-a găsit un ziarist care să-l întrebe despre asta. Se trece foarte repede peste subiect, dar faptul că subiectul a fost totuși atins e o premieră.

Domnul Boța, deși a făcut eforturi pentru a se documenta cu privire la invitatul său, încă dovedește multe lipsuri în documentare. De pildă, pare complet ignorant asupra celor scrise în agenda personală a lui Radu Tinu, agendă depusă ca dovadă la procesul în care acesta fusese inculpat, și despre care a scris și ziaristul Iosif Costinaș, cel mort în condiții ciudate (linc), în ziarul „Timișoara” (vezi mai sus scanarea respectivului articol). În respectiva agendă apar adnotări despre diferiți cetățeni români, spre exemplu „Mioc Marius – stud. TCM”, dar nimic despre implicare activă a agenturilor străine. Există doar o scurtă adnotare despre doi diplomați – Radu Tinu pomenește pe larg în interviu despre asta. Dar subiectul agendei personale a domnului Radu Tinu îl voi trata într-un articol separat pe acest blog. În continuare, dau transcrierea emisiunii-interviu cu Tinu Radu, în care am inserat cu litere cursive între paranteze drepte comentarii ale mele. Pentru înlesnirea urmăririi discuției am împărțit-o în capitole, al căror titluri le-am ales eu. Capitolele respective sînt:
– Pălăvrăgeli inițiale
– Securitate sau SRI e același lucru. Mi-am slujit țara
– Am fost victima unor procurori comuniști derbedei. Nu uit și nu iert. Mi-am făcut liste de dușmani. Mai am trei care trăiesc din listele astea
– Virgil Măgureanu a discutat cu cei din complet să fim eliberați. Cred că vorbise cu Iliescu sau cu Petre Roman
– Herta Muller a fost un produs al serviciilor de spionaj german
– Banii primiți de Laszlo Tokes
– Interviul dat de Tokes emisarilor din Canada
– Din nou despre banii primiți de Tokes
– Am găsit două poziții total diferite în declarațiile dumneavoastră
– Ați prins măcar un provocator? N-aveai cum atunci!
– Cele 40 de cadavre incinerate
– Vizita la Timișoara a lui Denis Curry
– Patria a priori. Instrucțiuni de folosire
– Informatorii securității din balconul operei
– Armele de la operă. Planul de atacare al operei
– Vă simțiți responsabil pentru ceea ce s-a întîmplat în 1989?

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Marian Munteanu, conducător al mişcării din Piaţa Universităţii din 1990, propus de PNL candidat la primăria Bucureşti Aprilie 15, 2016


Legitimaţia de membru al asociaţiei "21 Decembrie" a lui Marian Munteanu. Sursă: Saitul acestuia munteanu.ro

Legitimaţia de membru al asociaţiei „21 Decembrie” a lui Marian Munteanu. Sursă: Saitul acestuia munteanu.ro

Partidul Naţional Liberal l-a propus pe Marian Munteanu, fost conducător al manifestaţiei din Piaţa Universităţii din 1990, candidat la funcţia de primar al Bucureştiului la următoarele alegeri locale.

După cum explică pe saitul propriu (linc), Marian Munteanu a participat la revoluţia din 1989 fiind şi printre primii membri ai asociaţiei „21 Decembrie” din Bucureşti. Nu a cerut însă certificat de revoluţionar şi nu este implicat în nici un fel în actuala activitate a asociaţiei, despre care afirmă că „a cărei componenţă (şi, mai ales, reprezentare publică) diferă radical de asociaţia constituită în Decembrie 1989”. (more…)

 

Redeschiderea dosarului mineriadei din iunie 1990 (4 video) Octombrie 22, 2015


Actualizare 22 octombrie 2015, ora 13,15: Întreaga presă, toate televiziunile, au pomenit că Ion Iliescu a fost pus sub urmărire penală în dosarul mineriadei, dar remarc în comunicatul Parchetului (linc) că, deși se spune că în dosarul mineriadei s-a reluat urmărirea penală, nu e nominalizat nimeni ca învinuit ori inculpat. Mai mult, așa cum observă domnul Mangu, comentator pe acest blog, urmărirea penală a fost reîncepută de procurori militari, în timp ce Ion Iliescu și Virgil Măgureanu sînt civili, fiind îndoielnic că procurorii militari au competență în a-i pune sub acuzare. Ca urmare, nu sînt convins că într-adevăr Ion Iliescu a fost pus sub acuzare, chiar dacă întreaga presă românească pretinde asta. Aștept să văd nominalizați, într-un comunicat oficial al Parchetului, nu într-o știre Mediafax, cine sînt inculpații din dosar, ca să mă conving. Au mai fost situații cînd întreaga presă românească, autointoxicîndu-se și preluînd unii de la alții, a dat știri false. A se vedea:
Aşa-zisul plan de desfiinţare a Institutului Revoluţiei Române: Eu am avut dreptate, presa bucureşteană a greşit
Dezvăluirile lui Vladimir Bukovski despre revoluţia română şi jurnalismul de tip Mediafax
Mă întreb totodată dacă Ion Iliescu, Virgil Măgureanu și alte persoane despre care presa pretinde că sînt inculpați în dosar nu pot invoca autoritatea de lucru judecat a hotărîrilor judecătorești pomenite mai jos în acest articol, fiindcă scoaterea de sub urmărire penală a fost apoi confirmată și prin hotărîri judecătorești definitive ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Poate prin schimbarea încadrării juridice care s-a făcut se poate ocoli această autoritate de lucru judecat, nu sînt avocat să știu exact. Dar dacă acea autoritate de lucru judecat rămîne, înseamnă că urmărirea penală nu se mai poate face împotriva celor care fuseseră deja urmăriți, ci doar împotriva unor alte persoane, necunoscute. De pildă, împotriva unor fantomatici agenți străini despre care vorbesc Talpeș și Voican Voiculescu.

FSNiun90

Ion Iliescu este urmărit penal în dosarul mineriadei din 1990 pentru infracțiuni împotriva umanității, anunță Mediafax (linc). Conform Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție, reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității s-a soldat cu moartea a 4 persoane și rănirea a altor 3 prin împușcare, precum și cu vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aproximativ 1000 de persoane.

Încă din 2012 am remarcat declarația lui Ioan Talpeș, fost consilier a lui Ion Iliescu, de a arunca vina pe agenturili străine pentru ce s-a întîmplat în iunie 1990. „În 13 iunie a fost o lovitură care urmărea să sisteze ce s-a decis la 20 mai (data alegerilor din 1990 – n.r.). Printre cei care au declanşat violenţele au fost agenţi ai altor state, cum ar fi francezi, care doreau o altă formulă de guvernare. S-au amestecat şi ruşii, dar nu prea tare, iar unguri au fost cu certitudine. În schimb, americanii n-au avut nimic de a face cu ce s-a întîmplat (…) Francezii doreau o altă formulă de guvern. S-a dorit ca Radu Câmpeanu să fie prim-ministru. Există înregistrări!”, spunea domnul Talpeș (linc).

Ideea agenturilor străine care ar fi vinovate de întîmplările din iunie 1990 este susținută acum și de fostul viceprimministru Gelu Voican Voiculescu, care pomenește de o „conivență americano-sovietică” (linc). E contradicție cu ce spunea Talpeș, că „americanii n-au avut nimic de-a face”, dar cititorii acestui blog știu deja: cînd e vorba de scos basma curată vinovații români ai unor întîmplări din istoria recentă, aruncatul vinii pe agenturili străine e o metodă bună care n-are nevoie nici de dovezi, nici de coerență. S-au arestat atunci cam 1000 de persoane, chiar dacă nu există cetățeni străini între ei asta nu împiedică să fie lansată varianta propagandistică a agenturilor străine. Fostul regim comunist de la Chișinău, cînd acuza România de punere la cale a evenimentelor din aprilie 2009 (asemănătoare cu cele din iunie 1990 de la București), măcar fusese capabil să găsească una bucată cetățean român (linc) printre sutele de arestați din timpul tulburărilor, dar Ioan Talpeș ori Gelu Voican Voiculescu n-au nevoie de asemenea mărunțișuri, căci presa românească nu le cere dovezi.

Fostul director SRI Virgil Măgureanu nu a dat amănunte cu privire la discuțiile pe care le-a avut la parchet, dar s-a exprimat că „e benefic că s-au reluat cercetările” (linc).

Recent Ioan Talpeș a reluat, în oficina de dezinformare „Adevărul” (linc), teoria agenturilor străine și cu privire la decembrie 1989, fără însă să dea vreo dovadă, ci doar plîngîndu-se de starea presei românești, „explozia asta a tabloidelor, cu toate minunile şi cu toate acuzele care nici măcar nu trebuie demonstrate”.

Iată o filmare în care se poate vedea unul dintre cei împușcați din Ministerul de Interne în 13 iunie 1990: (more…)

 

Mineriada din iunie 1990. Situaţia juridică. Procesul deschis de Teodor Mărieş Iunie 9, 2014


sentintemineriada-1În urma mineriadei din iunie 1990, Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin procurorii Vasile Vintilescu şi Marian Gherman, a dat, în 17 iunie 2009, rezoluţie de scoatere de sub urmărire penală a celor cercetaţi în acel dosar, printre care fostul preşedinte Ion Iliescu. Am prezentat acea rezoluţie (linc) pe celălalt sait al meu – documente1989.

Dintr-un document al PÎCCJ aflăm că au existat 7 contestaţii împotriva respectivei rezoluţii. Toate au fost respinse. 6 dintre hotărîrile judecătoreşti de respingere a contestaţiilor le-am prezentat deja pe saitul documente1989 (dau lincurile respective), acum prezint cea de-a 7-a hotărîre, care priveşte contestaţia formulată de Teodor Mărieş, preşedintele asociaţiei „21 Decembrie 1989” din Bucureşti. Contestaţiile legate de rezoluţia parchetului la dosarul mineriadei au fost soluţionate astfel:

1. Sentinţa penală nr. 37 din 18 ianuarie 2010 (linc). Dosar 7440/1/2009. Petent Negru Vasile. Rămasă definitivă prin decizia 468/28.11.2011 a ÎCCJ, prin care s-a respins recursul lui Negru Vasile ca neîntemeiat.

2. Sentinţa penală nr. 1702 din 5 noiembrie 2010 (linc). Dosar 9792/1/2009. Petenţi Cuza Constantin şi Dima Nicolae. Rămasă definitivă prin nerecurare.

3. Sentinţa penală nr. 1953 din 29 noiembrie 2010 (linc). Dosar nr. 4118/1/2010. Petent Enache Mituş Ionel. Rămasă definitivă fiind pronunţată după abrogarea recursului prin Legea nr. 202/2010. (more…)