Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Rechizitoriul în procesul mineriadei din 1990 (17). Dispozitivul noiembrie 18, 2019


Prezint finalul rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi primele 16 părți ale rechizitoriului:
– Inculpații și obiectul cauzei
– Date privind contextul general al cauzei
– Manifestația din Piața Universității
– Starea de fapt (8-12 iunie 1990)
– Starea de fapt. Intervenția din dimineața de 13 iunie, Atacul asupra Institutului de Arhitectură și atacul muncitorilor de la IMGB
– Starea de fapt. Evenimentele petrecute în după-amiaza zilei de 13 iunie 1990 la Poliţia Capitalei, sediul Serviciului Român de Informaţii, sediul Ministerului de Interne, Televiziunea Română, Romarta Copiilor
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale (județele Alba, Argeș, Bacău, Brașov, Buzău, Călărași, Dîmbovița, Galați, Giurgiu)
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale, precum şi a minerilor din bazinele carbonifere (jud. Gorj, Hunedoara, Olt, Prahova, Teleorman)
– Starea de fapt. Sosirea muncitorilor și minerilor în Capitală și acțiunile desfășurate de aceștia în zilele de 14-15 iunie 1990
– Unităţile în care au fost reţinute persoanele ridicate de mineri alături de forţele de ordine, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990
– Consecințele interne și internaționale ale evenimentelor din 13-15 iunie 1990 din București. Situația persoanelor vătămate. Mijloace de probă
– Analiza în drept a faptelor
– Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu
– Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Mugurel Florescu, Emil (Cico) Dumitrescu, Cazemir Ionescu, Adrian Sîrbu
– Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Miron Cozma, Nicolae Matei Drella, Cornel Plăieș Burlec, Vasile Dobrinoiu, Petre Peter, Alexandru Ghinescu
Considerații referitoare la continuitatea incriminării juridice a faptei

D I S P U N E M:

1. Trimiterea în judecată a inculpaţilor: (more…)

 

Adina Anghelescu-Stancu – Interviu din 1991 cu generalul Nicolae Militaru noiembrie 12, 2019


Pe internet găsesc un interviu (linc) dat de generalul Nicolae Militaru pentru Adina Anghelescu, în 1991, și publicat în revista „Baricada”. Reporterița scrie că a păstrat ciorna manuscrisului pe care sînt adnotări „făcute chiar de mîna generalului atunci cînd acesta a solicitat să vadă materialul înaintea publicării lui”. Generalul Militaru a murit în 1996 „în urma unui aşa-numit cancer galopant, la puţin timp după ce anunţase că va fi contracandidatul lui Ion Iliescu la Preşedinţia României”, scrie doamna Anghelescu. În fapt Militaru nu doar a anunțat că va fi contracandidatul lui Ion Iliescu la alegeri ci chiar a fost contracandidatul acestuia, dar a avut un număr nesemnificativ de voturi (0,22%) și a murit puțin după alegeri.

În contextul în care în rechizitoriul din dosarul revoluției se fac multe referiri la generalul Militaru, cred folositor să readuc în atenție acest interviu și cititorilor mei. În acest dosar al revoluției Nicolae Militaru nu a mai putut fi audiat, deci punctul lui de vedere cu privire la evenimente îl putem afla doar din asemenea interviuri date cînd încă mai trăia. (more…)

 

Cu Brîndușa Armanca în 1997. „În linii mari adevărul se cam cunoaște… Problema este că s-au scris atîtea minciuni despre revoluție… Nu e vorba să descoperim acuma roata… ci pur și simplu să lămurim opinia publică despre care este adevărul” (video) octombrie 18, 2019


În 1997 am fost invitat la o emisiune a TVR Timișoara, a cărei realizatoare era Brîndușa Armanca, pentru a vorbi despre cărțile mele care apăruseră pînă atunci – „Falsificatorii istoriei” și „Revoluția din Timișoara așa cum a fost” (aceasta din urmă apăruse chiar în acel an). Cred că emisiunea a fost difuzată în 17 decembrie 1997 și titlul ei era „Remember”.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Rechizitoriul în procesul mineriadei din 1990 (13). Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu septembrie 30, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi primele 12 părți ale rechizitoriului:
– Inculpații și obiectul cauzei
– Date privind contextul general al cauzei
– Manifestația din Piața Universității
– Starea de fapt (8-12 iunie 1990)
– Starea de fapt. Intervenția din dimineața de 13 iunie, Atacul asupra Institutului de Arhitectură și atacul muncitorilor de la IMGB
– Starea de fapt. Evenimentele petrecute în după-amiaza zilei de 13 iunie 1990 la Poliţia Capitalei, sediul Serviciului Român de Informaţii, sediul Ministerului de Interne, Televiziunea Română, Romarta Copiilor
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale (județele Alba, Argeș, Bacău, Brașov, Buzău, Călărași, Dîmbovița, Galați, Giurgiu)
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale, precum şi a minerilor din bazinele carbonifere (jud. Gorj, Hunedoara, Olt, Prahova, Teleorman)
– Starea de fapt. Sosirea muncitorilor și minerilor în Capitală și acțiunile desfășurate de aceștia în zilele de 14-15 iunie 1990
– Unităţile în care au fost reţinute persoanele ridicate de mineri alături de forţele de ordine, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990
– Consecințele interne și internaționale ale evenimentelor din 13-15 iunie 1990 din București. Situația persoanelor vătămate. Mijloace de probă
Analiza în drept a faptelor

Urmează fiecare dintre inculpați, luați pe rînd. În fișierul care l-am primit lipsește Nicolae S. Dumitru dintre inculpații anunțați inițial. Probabil cînd s-a editat fișierul pentru anonimizarea unor date s-a șters din greșeală partea legaăt de Nicolae S. Dumitru.

Încadrarea jurirică a faptelor fiecăruia dintre inculpaţi

1. Inculpatul civil ILIESCU ION (more…)

 

După 30 de ani, „Europa Liberă” ne învață istoria revoluției din 1989 prin spusele lui Virgil Măgureanu septembrie 25, 2019


Unul dintre cei care au fost inculpați pentru crime împotriva umanității în dosarul mineriadei, Virgil Măgureanu (linc), a dat un interviu Sabinei Fati pentru postul de radio Europa Liberă (linc), în care povestește despre revoluția din 1989.

Interviul îl găsiți la lincul indicat. În principiu, ni se povestește despre Moscova atotștiutoare. Nu degeaba l-am numit acum vreo 10 ani pe domnul Măgureanu „anticaghebistul feroce” (linc). Amintesc doar că de multă vreme am atras atenția că Virgil Măgureanu este printre cei care dezinformează cu privire la revoluția din 1989. În 1994, cînd dumnealui conducea SRI-ul și se publicase raportul SRI cu privire la revoluția din 1989, am făcut o conferință de presă, în numele asociației „17 Decembrie” Timișoara a răniților și familiilor îndoliate din revoluție (în cadrul căreia înființasem „Comisia pentru Adevăr și Dreptate”), în care am arătat minciunile din acel raport și am cerut destituirea lui Virgil Măgureanu (linc). Textul acelei conferințe de presă l-am publicat și în cartea mea „Falsificatorii istoriei” (prima ediție 1994, a 2-a ediție 1995, apoi și în „Revoluția din Timișoara și falsificatorii istoriei”, 1999). (more…)

 

Rechizitoriul în procesul mineriadei din 1990 (9). Starea de fapt. Sosirea muncitorilor și minerilor în Capitală și acțiunile desfășurate de aceștia în zilele de 14-15 iunie 1990 iunie 24, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi primele 8 părți ale rechizitoriului:
– Inculpații și obiectul cauzei
– Date privind contextul general al cauzei
– Manifestația din Piața Universității
– Starea de fapt (8-12 iunie 1990)
– Starea de fapt. Intervenția din dimineața de 13 iunie, Atacul asupra Institutului de Arhitectură și atacul muncitorilor de la IMGB
– Starea de fapt. Evenimentele petrecute în după-amiaza zilei de 13 iunie 1990 la Poliţia Capitalei, sediul Serviciului Român de Informaţii, sediul Ministerului de Interne, Televiziunea Română, Romarta Copiilor
Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale (județele Alba, Argeș, Bacău, Brașov, Buzău, Călărași, Dîmbovița, Galați, Giurgiu)
Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale, precum şi a minerilor din bazinele carbonifere (jud. Gorj, Hunedoara, Olt, Prahova, Teleorman)

6. Sosirea muncitorilor şi minerilor în Capitală şi acţiunile desfăşurate de aceştia în zilele de 14-15 iunie 1990 (more…)

 

Rechizitoriul în dosarul revoluției (3). Constituirea grupului dizident Iliescu iunie 21, 2019


Actualizare 23 iunie 2019: Mici schimbări în ordinea unor propoziții la comentarii.

Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției” printr-un nou episod: „Constituirea grupului dizident Iliescu”. Înainte de a prezenta fragmentul de rechizitoriu, fac cîteva comentarii legate de acest fragment.

Vezi și episoadele anterioare din acest rechizitoriu:
Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
Considerații generale. Contextul intern și internațional

Și în acest fragment al rechizitoriului se dau citate copioase din lucrările Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”. Reamintesc că activitatea acelei comisii a fost boicotată de asociații de revoluționari din Timișoara, boicot pe care chiar eu l-am inițiat. Am considerat că înființarea Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” la propunerea lui Sergiu Nicolaescu, membru al grupului care a preluat puterea în 1989, este parte din diversiunea menită să-i scape pe criminalii din 1989. Faptul că Sergiu Nicolaescu a folosit comisia pentru a propune o amnistie generală pentru evenimentele din decembrie 1989 (la audierea președintelui Ion Iliescu, în 16 decembrie 1994) îl consider o confirmare a intuiției mele.

Pentru acest aspect, citește pe acest blog:
– Polemica cu Sergiu Nicolaescu, legată de raportul Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” pe care o condusese
– Adresările Asociaţiei „17 Decembrie” către Comisia Senatorială „Decembrie 1989” condusă de Valentin Gabrielescu
– Boicotarea Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” de către Asociaţia „17 Decembrie”
– Emisiune TV despre revoluţia din 1989, cu Sergiu Nicolaescu nervos
– Vizita la Timişoara a unor membri ai comisiei senatoriale „Decembrie 1989” (1994)
– Despre Chiţac şi Stănculescu, în 1999 (1). Comisia Senatorială „Decembrie 1989” a fost boicotată de revoluţionarii din Timişoara (video)
– 31 martie 1994, audierea mea la Comisia Senatorială „Decembrie 1989”. „Prejudecata dumneavoastră este că trebuie să se afle adevărul despre revoluţie”

În ceea ce privește „grupul dizident Iliescu” caracterizat prin „total filosovietism”, Parchetul se bizuie pe laudele de sine ale unor presupuși membri ai acestui grup în fața Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” și pe unele declarații luate în 2017-2018 de către Parchet. Într-un singur loc se face precizarea că există și documente care se coroborează cu declarațiile – anume la Radu Nicolae se invocă 3 pagini provenite de la CNSAS, fără precizări despre conținutul acestora (instanța desigur are la dispoziție acele 3 pagini). (more…)