Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Rechizitoriul din procesul mineriadei (3). Manifestația din Piața Universității iunie 3, 2019


28 septembrie 1990. Fotografie de la primul proces legat de evenimentele din 13 iunie 1990, avînd ca inculpați protagoniștii mișcării din Piața Universității. Printre ei: Teodor Mărieș (cu barbă) – actual conducător al asociației 21 Decembrie. În spatele lui Mărieș e Dumitru Dincă. La București și Timișoara s-au desfășurat manifestații în favoarea eliberării celor arestați ca urmare a evenimentelor din 13 iunie 1990. Sursă foto: facebook

Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi primele 2 părți ale rechizitoriului:
Inculpații și obiectul cauzei
Date privind contextul general al cauzei

În această parte a rechizitoriului, Parchetul face o descriere istorică a apariției și dezvoltării mișcării din Piața Universității din București, din 1990. Se povestesc evenimentele de dinainte de ziua de 13 iunie 1990, cînd au început tulburările propriu-zise. Descrierea evenimentelor e făcută pe alocuri într-un mod de-a dreptul poetic (se citează în întregime „cîntecul golanilor” care se cînta în piață).

Remarc o faptă concretă pusă în seama inculpatului Adrian Sîrbu (cel care avea să înființeze mai apoi ProTV): „Inculpatul Adrian Sârbu, consilier al inculpatului Petre Roman a fost în stare să gîndească atacuri teroriste asupra manifestanţilor din Piaţa Universităţii, solicitînd ministrului apărării să-i pună la dispoziţie 20 kg de trotil pentru a-i arunca în aer pe protestatari”. Dar este o faptă care nu s-a dus la îndeplinire și e dinainte de evenimentele care fac obiectul inculpărilor din dosar.

Pentru felul cum a început manifestația din Piața Universității, recomand un articol din 2016 a lui Ondine Gherguț din „România Liberă” (linc).

Redau mai jos următorul fragment din rechizitoriu. Cu litere cursive între paranteze drepte am mai inserat unele explicații.

III. MANIFESTAŢIA DIN PIAŢA UNIVERSITĂŢII (more…)

 

Rechizitoriul în procesul mineriadei din iunie 1990 (1). Inculpații și obiectul cauzei mai 20, 2019


28 septembrie 1990. Fotografie de la primul proces legat de evenimentele din 13 iunie 1990. Printre inculpați: Teodor Mărieș (cu barbă) și Dumitru Dincă (în spatele lui Mărieș). La București și Timișoara s-au desfășurat manifestații în favoarea eliberării celor arestați ca urmare a evenimentelor din 13 iunie 1990. Sursă foto: facebook

Am arătat deja că Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat rechizitoriul din procesul mineriadei din 1990 (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet. Pentru cititorii acestui blog, voi reda în serial rechizitoriul din dosarul mineriadei (în paralel cu serialul legat de rechizitoriul din „dosarul revoluției”). Chiar dacă anulat de către ÎCCJ, rechizitoriul are o oarecare valoare istorică (inclusiv cu privire la felul cum înțelege Parchetul să facă un astfel de rechizitoriu).

Extrasul de rechizitoriu pe care l-am avut la dispoziție conține multe nume anonimizate. Așa l-am primit, așa îl dau. Părerea mea e că se exagerează cu protecția datelor personale, în condițiile în care discutăm de infracțiuni împotriva umanității, iar procesele ar trebui să fie oricum publice. Și cînd e vorba de martori, opinia publică ar trebui să cunoască care sînt martorii pe baza cărora se fac acuzații de asemenea gravitate. Ascunderea identității unor martori s-a făcut doar în cazuri excepționale, cum au fost procesele legate de crimele din fosta Iugoslavie, și numai cînd existau date că dezvăluirea identității martorilor i-ar pune pe aceștia în primejdie majoră. Nu văd o asemenea situație la procesul mineriadei. Cum codul de procedură penală încă prevede că procesele sînt publice, oricum martorii ar deveni cunoscuți cu prilejul procesului. CEDO a stabilit în alte cazuri că judecătorii nu pot condamna doar pe baza unor declarații aflate la dosar ci trebuie să audieze personal martorii.

Extras
– formă anonimizată –

RECHIZITORIU

Anul  2017 luna 06 ziua 12

(…), procurori militari la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

Examinând actele de urmărire penală efectuate în dosarul penal (…), privind pe inculpaţii: (more…)

 

Dosarul Mineriadei, restituit către Parchetul Militar mai 9, 2019


Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărît restituirea către Parchetul Militar a dosarului mineriadei din iunie 1990, anunță agenția Mediafax (linc). Hotărîrea instanței nu numai că constată nulitatea rechizitoriului, dar și exclude toate probele administrate în dosar în cadrul urmăririi penale. Mărturisesc că aici sînt cam nedumerit: Înțeleg că, dacă prin dispoziția de începere a urmăririi penale față de unii inculpați s-a precizat că sînt cercetați pentru perioada 13-15 iunie 1990, este nelegal să fie învinuiți pentru fapte săvîrșite în 11-12 iunie 1990. Dar dovezile administrate la urmărirea penală de ce sînt, în întregime, excluse? Au fost audiați sute de martori, pentru ce aceste audieri de martori nu mai sînt valabile? Trebuie din nou chemați toți martorii la reaudiere? Eu în general sînt sceptic față de mărturiile apărute după multă vreme de la evenimente, din motive explicate în articolul „Despre metodologia cercetării istorice” (linc). Consider că pentru aflarea adevărului, scop principal al procesului penal conform codului de procedură penală, mărturiile date la scurt timp după evenimente sînt cele mai bune. Acum înțeleg că, prin hotărîrea ÎCCJ, TOATE probele administrate la urmărirea penală în dosar sînt excluse. Deci dacă un martor a dat declarație despre mineriadă în 1990, acea declarație e exclusă și trebuie reaudiat martorul în 2019. Pe lîngă faptul că în 2019 un martor poate să nu-și mai amintească exact fapte din 1990, dacă există contradicții între declarațiile de atunci și de acum aceasta poate fi și o dovadă că martorul nu este sincer. Declarațiile vechi ar trebui păstrate ca probe fie și pentru a verifica gradul de încredere care poate fi atribuit unui martor.

Citez de pe saitul Înaltei Curți de Casație și Justiție (linc), hotărîrea instanței: (more…)

 

Înalta Curte de Casație și Justiție desființează ordonanța de NUP și trimite cauza la Parchet în vederea începerii urmăririi penale pentru Ion Iliescu, Dan Voinea și alții, într-un proces legat de execuția soților Ceaușescu. Cine e Gheorghe Bozgan, autorul plîngerii penale februarie 19, 2018


În 9 ianuarie 2018 Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărît admiterea plîngerii asociației „Erori Judiciare”, desființarea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale și trimiterea cauzei la Parchetul de pe lîngă ÎCCJ, în vederea începerii urmăririi penale pentru infracțiunea de „tratamente neomenoase”, într-un proces în care sînt intimați (adică se depusese plîngere împotriva lor că ar fi prezumtivi vinovați, dar neîncepîndu-se urmărirea penală nu au calitatea de inculpați) Ion Iliescu, Dan Voinea, Ioan Nistor, Corneliu Sorescu și Ion Zamfir. Știrea poate fi găsită pe saitul ÎCCJ (linc). Procesul a fost deschis în legătură cu omorîrea soților Ceaușescu în decembrie 1989, iar persoana care pretinde că se află în spatele asociației „Erori Judiciare” este Gheorghe Bozgan, care în 18 ianuarie a pus următorul mesaj pe pagina sa de facebook (linc) (la citatele din acest articol am făcut mici corecturi ortografice și am adăugat diacritice):

DREPTATE PENTRU TOȚI

Prin Încheierea nr. 12 din 09.01.2018, ÎCCJ a admis în dosarul 4734/2/2017, plîngerea Asociației „Erori Judiciare” pe care o conduc și a dispus ÎNCEPEREA URMĂRIRII PENALE împotriva celor implicați în asasinarea soților Ceaușescu. Criminalii Iliescu, Măgureanu, Voiculescu, Voinea, etc sînt din acest moment pasibili de arestare preventivă, pentru că infracțiunea pentru care sînt cercetați, art 358 al 2 lit „e” C. pen din 1968, este considerată o infracțiune contra păcii și omenirii „condamnarea sau execuţia fără o judecată prealabilă efectuată de către un tribunal constituit în mod legal şi care să fi judecat cu respectarea garanţiilor judiciare fundamentale prevăzute de lege” atrage pedeapsa DETENȚIUNII PE VIAȚĂ. Am început acest demers în 1992, cînd proaspăt judecător stagiar am făcut un denunț penal la Parchetul Militar în acest sens, cerînd tragerea la răspundere penală pentru omor deosebit de grav, în cazul soților Ceaușescu, de către Iliescu și tovarășii lui. Am cerut să fiu audiat și de Comisia parlamentară Decembrie 1989, pe această chestiune. Am fost audiat de Comisie, gest care a înnebunit efectiv de draci conducerea ministerului de Justiție. Efectul: parchetul militar a ignorat denunțul meu, iar Ministerul de justiție, cu care eram deja în război pe altă chestiune, m-a dat afară. În 2008, după cîștigarea unui proces la CEDO mi se permite în sfîrșit să înregistrez Asociația „Erori Judiciare” și iar am început-o cu … asasinarea soților Ceaușescu. N-am fost un fan al Ceaușeștilor, dar am crezut tot timpul că orice om, indiferent ce păcate are, trebuie să beneficeze de o justiție DREAPTĂ. În clipa cînd Ceaușeștilor nu li s-a respectat nici ultima lor dorință, aceea DE A NU FI LEGAȚI LA MÎINI (ultima dorință a respectat-o pînă și justiția medievală, în cazul lui Horea și Cloșca) am înțeles că totul este un asasinat politic, unde magistrații fac doar alibiul. Statul de drept și justiția română nu au nici o șansă cît timp sînt fundamentate pe un ASASINAT, pe care caută să-l acopere.

(more…)

 

Veni-va o zi, film sovietic din 1990 despre revoluția română (video) iunie 30, 2017


Vladimir Vidraşcu, "cadru de spionaj care şi-a intensificat activitatea" în decembrie 1989, conform SRI. Sursă foto: http://www.hrpublishers.org/en/

Vladimir Vidraşcu, corespondent Pravda la Bucureşti în 1989 şi „cadru de spionaj care şi-a intensificat activitatea”, conform SRI. Sursă foto: http://www.hrpublishers.org/en/

Virgil Măgureanu, anticaghebistul feroce, sub a cărui conducere SRI l-a demascat pe "cadrul de spionaj" Vladimir Vidraşcu

Virgil Măgureanu, anticaghebistul feroce, sub a cărui conducere SRI l-a demascat pe „cadrul de spionaj” Vladimir Vidraşcu

Actualizare 2 iulie 2017: Domnul Vidrașcu, căruia i-am semnalat că am pus filmul său pe youtube, mă informează că dînsul n-a fost regizorul filmului, ci autorul (adică a scris textul și alcătuit în mare măsură scenariul), regizorul fiind Ecaterina Vermișeva (conform biografiei sale – linc, născută în 1925, răposată în 1998, titlu de artist al poporului al Republicii Socialiste Federative Sovietice Ruse primit în 1979). În 1990 au fost discuții ca acest film să fie prezentat la TVR, prilej cu care echipa de producție a dat un interviu la TVR, pe care acum domnul Vidrașcu l-a încărcat pe youtube și îl prezint și eu la sfîrșitul acestui articol. Intenția de prezentare a filmului la TVR nu s-a mai concretizat, nici în URSS filmul n-a fost prezentat (scrie domnul Vidrașcu), așa că youtube-ul și blogul lui Marius Mioc rămîn principalele canale de distribuție pentru acest film.

Vladimir Vidrașcu (Vedrashko), fostul corespondent la București al ziarului moscovit „Pravda” în decembrie 1989, este deja cunoscut de cititorii mai vechi ai acestui blog. În raportul SRI despre revoluție publicat în 1994, pe vremea cînd instituția era condusă de Virgil Măgureanu, Vidrașcu este numit „cadru de spionaj care și-a intensificat activitatea”. În 2009 am făcut o prezentare a lui Vidrașcu în articolul Să facem cunoştiinţă cu Vladimir Vidraşcu, „cadru de spionaj care şi-a intensificat activitatea” în decembrie 1989 conform raportului SRI despre revoluţie (linc).

În 1990 Vladimir Vidrașcu a fost autorul unui a regizat un film despre revoluția română. Producția filmului a făcut-o Studioul Central de Filme Documentare din Moscova, instituție decorată cu ordinele „Lenin” și „Steagul Roșu”. La acest film Vidrașcu folosește pseudonimul Boris Erșov.

Cu ajutorul lui Vlad Lupan de la Chișinău s-a realizat tălmăcirea filmului, pe care-l prezint acum cititorilor cu subtitrare în limba română.

Cu privire la Vladimir Vidrașcu și activitatea sa, mai citiți pe acest blog: (more…)

 

Ion Iliescu, Petre Roman și alți șefi FSN trimiși în judecată în dosarul mineriadei din 1990 (video din 13 iunie 1990) iunie 20, 2017


Hop și eu cu întîrziere vă anunț că în 13 iunie 2017 Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis în instanță dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care figurează ca inculpați fostul președinte Ion Iliescu, fostul primministru Petre Roman, fostul viceprimministru Gelu Voican Voiculescu, fostul șef al SRI Virgil Măgureanu, fostul șef al Direcției Procuraturilor Militare Mugurel Florescu, amiral (rez) Emil (Cico) Dumitrescu, Cazemir Benedict Ionescu (fost vicepreședinte CPUN, acum membru în colegiul CNSAS), Adrian Sârbu (șef de cabinet a lui Petre Roman în 1990, apoi fondator al ProTV și Mediafax), Miron Cozma (fost șef al sindicatelor miniere), Matei Drella (șef de sindicat minier), Cornel Plăieș Burlec (ministru adjunct al minelor în 1990), general (rez.) Vasile Dobrinoiu, colonel (rez.) Petre Peter, Alexandru Ghinescu (director la IMGB în 1990).

În mod normal nu ratam știrea asta, dar am avut niște probleme medicale care m-au făcut să suspend pentru o perioadă activitatea pe acest blog.

După cum am arătat într-un articol mai vechi (linc), în dosarul mineriadei din iunie 1990 a existat în 2009 o rezoluţie (linc) de neîncepere a urmăririi penale, care a fost atacată de 7 contestații din partea unor părți vătămate din dosar, toate aceste contestații fiind respinse de ÎCCJ în anii 2010-2011. Ulterior a urmat judecarea la CEDO a cauzei Mocanu și alții împotriva României (linc), și apoi dosarul a fost redeschis. Redeschiderea s-a făcut prin schimbarea încadrării juridice a faptelor la infracțiuni contra umanității, ceea ce a îngăduit eliminarea prescripției ca motiv de încetare a procesului penal. (more…)

 

Ion Iliescu, Petre Roman și alți șefi FSN, puși sub acuzare în dosarul mineriadei din 1990 decembrie 24, 2016


sentintemineriada-1Conform unui comunicat al Ministerului Public (linc), o serie de șefi ai FSN din 1990 printre care fostul președinte Ion Iliescu și fostul primministru Petre Roman, au fost puși sub acuzare în dosarul mineriadei din iunie 1990, pentru infracțiuni împotriva umanității. Remarc prezența printre acuzați și a lui Adrian Sârbu, care pare să fie fostul patron al ProTV. Redau comunicatul:

Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

În cauza cunoscută generic sub denumirea „Mineriada 13 – 15 iunie 1990”, procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, prin ordonanța din data de 23 decembrie 2016, punerea în mişcare a acţiunii penale, sub aspectul săvârşirii de infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1, lit a, g și j din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, faţă de inculpaţii:
ILIESCU ION, la data săvârșirii faptelor, președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României;
ROMAN PETRE, la data săvârșirii faptelor, prim-ministru al Guvernului  interimar al României;
VOICULESCU GELU VOICAN, la data săvârșirii faptelor, viceprim-ministru al guvernului interimar al României;
NICOLAE DUMITRU, la data săvârșirii faptelor, prim-vicepreședinte al Frontului Salvării Naționale;
MĂGUREANU VIRGIL, la data săvârșirii faptelor, director al Serviciului Român de Informații;
– general (rez.) FLORESCU MUGUREL CRISTIAN, la data săvârșirii faptelor, adjunct al procurorului general al României și șef al Direcției Procuraturilor Militare.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele:

În perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat și coordonat un atac generalizat și sistematic, lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației municipiului București, atac în care au implicat participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și a unui număr de peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării, atac ce a avut următoarele consecințe:
1. uciderea prin împușcare a 4 persoane şi rănirea prin împușcare a 3 persoane, fapte ce constituie 7 acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. a din C.p.;
2. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1269 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;
3. privarea de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1242 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p..

De asemenea, în aceeaşi cauză, s-a dispus punerea în mișcarea acțiunii penale sub aspectul săvârşirii de infracțiuni contra umanității în forma prev. de art. 439 alin. 1, lit.  g și j din Codul penal, față de următorii inculpaţi:
– amiral (rez.) DUMITRESCU EMIL, la data săvârșirii faptelor, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și șef al Direcției Generale de Cultură, Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne;
IONESCU CAZEMIR BENEDICT, la data săvârșirii faptelor, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională;
SÂRBU ADRIAN, la data săvârșirii faptelor, șef de cabinet și consilier al primului ministru;
COZMA MIRON, la data săvârșirii faptelor, președinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”;
DRELLA MATEI, la data săvârșirii faptelor, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni;
BURLEC PLĂIEȘ CORNEL, la data săvârșirii faptelor, ministru adjunct la Ministerul Minelor;
– general (rez.)DOBRINOIU VASILE, la data săvârșirii faptelor, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne;
– general (rez.) PETER PETRE, la data săvârșirii faptelor, comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele: în perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii  au aderat la atacul generalizat și sistematic lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației Bucureștiului, atac în care a fost  implicată participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și a unui număr de peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării și a avut  următoarele consecințe:
1. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1269 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;
2. privarea de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1242 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p.;

În cauză, urmărirea penală se efectuează, în continuare, față de alți 18 suspecți, sub aspectul săvârșirii acelorași infracțiuni de crime  împotriva umanității, prev. de art. 439 alin. 1 lit a, g și j din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

 Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

(more…)