Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Ianuarie 1989. Renașterea conștiinței naționale la Chișinău octombrie 2, 2017


„Renașterea conștiinței naționale” este titlul unui articol a lui Vasile Năstase publicat de săptămînalul chișinăuan „Literatura și Arta” din 19 ianuarie 1989. În articol e descris mitingul organizat de Mișcarea Democratică pentru Susținerea Restructurării (restructurare era numită politica inițiată de Mihail Gorbaciov) care avusese loc în capitala RSS Moldovenești în 15 ianuarie 1989. Redau acest articol pentru cititori.

Renașterea conștiinței naționale
(reflecții telegrafice)

În 15 ianuarie curent, zi de duminică la propriu și la figurat, iarna politică ce bîntuie ca o fantomă prin republică s-a concentrat în miez de zi la Teatrul de vară din capitală, acolo unde veniseră în jur de 15 mii de persoane pentru a participa la mitingul organizat de Mișcarea democratică pentru susținerea restructurării pe tema „Drepturile omului”.

Chițibușari din fire, dar nicidecum ultravigilenți, ne întrebăm de ce aniversarea a 40-a a adoptării de către Adunarea generală a ONU a Declarației universale a drepturilor omului o marcăm tocmai peste o lună și ceva?

Aflăm însă, acum, cînd „dumbrava brejnevistă” începe a fi înlocuită cu un parlament al poporului, că declarația universală a drepturilor omului analizează lucrurile printr-o altă prizmă, decît cea tradițională, convenabilă tuturor oamenilor ce populează planeta, indiferent de culoarea pielii, naționalitate, confesiune… (more…)

 

Frontul Popular din Moldova – conferinţă de presă în noiembrie 1989. Pericolul dizolvării FPM a existat, însă din lipsă de motive pentru pedepsirea FPM a fost evitat noiembrie 15, 2011


Despre evenimentele din 7 şi 10 noiembrie 1989 de la Chişinău am mai relatat pe acest blog. Vezi:
16 noiembrie 1989: izbînda gorbaciovismului în Republica Socialistă Sovietică Moldovenească
7 şi 10 noiembrie 1989: ciocniri ale forţelor de ordine cu mulţimea la Chişinău
10 noiembrie 1989, incendierea ministerului de interne din Chişinău

Urmarea acestor evenimente a fost înlăturarea lui Simion Grosu din funcţia de prim-secretar al Partidului Comunist din Moldova şi înlocuirea sa cu Petru Lucinschi. Frontul Popular din Moldova s-a afirmat cu acest prilej ca o forţă politică de care trebuia să se ţină seama. Existau însă şi zvonuri că se pregăteşte scoaterea sa în afara legii. În acest context, în 16 noiembrie 1989 FPM a organizat o conferinţă de presă, care este relatată de Virgiliu Zagaevschi în săptămînalul „Literatura şi Arta” din 23 noiembrie 1989. Reproduc mai jos respectivul articol:

La 16 noiembrie a.c. F.P.M. a organizat o conferinţă de presă. Din păcate, la ea n-au asistat acei ce aveau în primul rînd nevoie de informaţie veridică (Fericite excepţii – „Sovetskaia Moldavia” şi „Krasnaia Zvezda”), pentru alde „Pravda” ori ATEM [agenţia de presă a guvernului moldovean] Frontul rămînînd un ozeneu de pe îndepărtata planetă Democraţia sau, parafrazînd formula clasică, o „nălucă” ce umblă prin Moldova. A dominat o atmosferă constructivă şi binevoitoare (cîteva încercări de provocare din partea „fericitelor excepţii” nefiind prea însemnate), cei prezenţi căpătînd cu cîteva clipe înainte o doză de optimism după prima apariţie (la TV) a noului prim-secretar Lucinschi, precum şi o doză de umor-satiră din comunicatul oficial, gen: „a fost eliberat în legătură cu trecerea la alt lucru şi mulţumindu-i-se fierbinte pentru toate celea…” [după toate probabilităţile, e vorba de fostul prim-secretar Simion Grosu]. (more…)

 

1988, Chişinău: Neformal despre „neformali”. „A fost adoptată decizia: Cu organele de partid să ducă tratative numai cei fără de partid” octombrie 4, 2011



După articolul lui Vitalie Atamanenco „Averse, reverse şi extremităţi” din „Moldova Socialistă” din 24 iulie 1988, prezentat şi pe acest blog (linc), presa de partid din Chişinău avea să publice un al doilea articol critic la adresa incipientei mişcări naţionale din RSS Moldovenească: articolul „Neformal despre neformali” a lui V. Efremov. Dacă articolul lui Atamanenco apăruse întîi în „Moldova Socialistă” şi avea să fie tradus în ruseşte pentru a fi publicat şi în „Sovetscaia Moldavia”, articolul lui Efremov a apărut întîi în ruseşte în „Sovetscaia Moldavia” şi avea să fie tradus pentru republicare în „Moldova Socialistă”. Prezint şi acest articol cititorilor mei. Comparativ cu articolul lui Atamanenco, Efremov are un stil mai de „politruc”: cu multe cuvinte comunică puţine informaţii concrete şi face des referiri la documentele de partid. Răzbate din scrisul său îngrijorarea de care era cuprinsă conducerea de partid din RSS Moldovenească că va scăpa controlul asupra mişcărilor „neformale” care organizau mitinguri la Chişinău. Cred că articolul lui Efremov este util celor care vor să înţeleagă spiritul vremurilor respective.

Neformal despre „neformali” [comentariu nesemnat din partea redacţiei]

La 27 iulie „Sovetscaia Moldavia” a retipărit în paginile sale articolul „Averse, reverse şi extremităţi”, publicat în gazeta „Moldova Socialistă” din 24 iulie anul curent. Imediat, a doua zi, la redacţie au început să ne telefoneze cititorii. Ei ne-au mulţămit pentru articolul foarte onest şi ecstrem de necesar a lui V. Atamanenco. În sfîrşit, ziceau ei, au fost puse toate punctele pe „i”. Nu de alta dar, în oraş de acum circulau tot felul de zvonuri, de fraze nesănătoase.

Din articolul semnat de V. Atamanenco devin clare şi scopurile şi, cu atît mai mult, acţiunile concrete ale unor membri ai clubului „A. Mateevici” şi ai „mişcării democratice”, care nu au nimic comun cu scopurile, sarcinile şi nevoile poporului nostru, ale întregii societăţi, în general. În popor se spune just: omul se cunoaşte la nevoie, în situaţii ecstreme. Evenimentele din jurul Carabahului de Munte ne-au demonstrat convingător cine şi ce prezintă. Adevăraţii internaţionalişti şi patrioţi, oamenii maturi din punct de vedere civic au reacţionat profund la discordiile apărute, au apreciat acestea ca pe o nenorocire, s-au străduit să facă totul ca să găsească, liniştit şi rezonabil, o ieşire optimă din situaţia creată. Astăzi alţii, însă, s-au dezlănţuit, au încercat în fel şi chip să ecstindă conflictul, discordia naţională. În rezultatul acţiunilor negîndite şi antisociale, celor două republici-surori – Armeniei şi Azerbaigeanului, întregii ţări i-au fost cauzate daune imense. Dar cu ce măsură poate fi calculată dauna morală? Cui au servit toate acestea? Poporului? Nici într-un caz. Oamenii vor să făurească în mod liniştit şi paşnic, să facă viaţa mai bună, iar nu mai rea. (more…)

 

31 August 1989 – adoptarea legilor despre limba de stat şi grafia latină în RSS Moldovenească august 30, 2009


Legea despre trecerea la alfabetul latin, publicată în "Tinerimea Moldovei" din 6 septembrie 1989

Legea despre trecerea la alfabetul latin („Tinerimea Moldovei” din 6 septembrie 1989)

După „Marea Adunare Naţională” de la Chişinău din 27 august 1989, în care sute de mii de moldoveni ceruseră proclamarea limbii române ca limbă de stat şi revenirea la grafia latină, în 31 august Sovietul Suprem al republicii (parlamentul) a votat legile care îndeplineau aceste cerinţe. Discuţiile din Sovietul Suprem au avut loc într-o atmosferă tensionată. Încă din 16 august începuseră greve ale muncitorimii rusofone împotriva decretării limbii „moldoveneşti” ca limbă de stat, cerîndu-se acordarea aceluiaşi statut şi limbii ruse. Conform informării făcute de Mircea Snegur în plenul Sovietului Suprem, 116 întreprinderi, cu un efectiv de 80000 de muncitori, intraseră în grevă („Tinerimea Moldovei” din 1 septembrie 1989). Probabil, această intrare în grevă a rusofonilor a contribuit la mobilizarea mai bună a moldovenilor, care au venit în număr mare la „Marea Adunare Naţională”.

Grevele se declanşaseră în practic toate oraşele mai mari ale republicii: Chişinău, Tiraspol, Bender (Tighina), Bălţi, Rîbniţa, Comrat. După unele afirmaţii din presa de limbă moldovenească la care am avut acces (la presa de limbă rusă din Republica Moldova n-am fost abonat în acea vreme, deci relatarea mea suferă din punct de vedere al obiectivităţii din această pricină), dar şi din spusele lui Mircea Snegur în suspomenita informare făcută Sovietului Suprem, în unele cazuri muncitorii erau siliţi să intre în grevă de direcţia fabricilor, alcătuită în mare parte din rusofoni (efect al politicii de cadre sovietice). „Muncitorii unui şir de întreprinderi, bunăoară, de la fabrica de elemente de beton armat (Bender), de la uzina Mezon (Chişinău), de la asociaţia Bendertrans şi de la alte întreprinderi se adresează cu indignare Prezidiului Sovietului Suprem în legătură cu faptul că conducătorii întreprinderilor îi îndeamnă la greve, împiedică exercitarea funcţiilor lor de producţie”, spunea Mircea Snegur, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti, criticînd în cuvîntarea sa şi ziarul „Pravda”, pentru „reflectarea insuficient de obiectivă (…) a evenimentelor care au loc în republica noastră”. (more…)

 

27 August 1989 – Marea Adunare Naţională de la Chişinău sau „Ziua ce va lumina un veac” august 27, 2009


Actualizare: un film documentar cu înregistrări de la Marea Adunare Naţională din arhiva personală a cineastului Victor Bucătaru îl puteţi vedea pe saitul Jurnal TV.

În 27 august 1989 a avut loc la Chişinău cea mai mare demonstraţie din istoria Republicii Socialiste Sovietice Moldoveneşti. 750000 de cetăţeni sovietici – după aprecierea săptămînalului „Literatura şi Arta” din 31 august 1989, care numeşte această manifestaţie „Marea Adunare Naţională” – s-au adunat în centrul Chişinăului pentru a cere Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti, care urma să-şi înceapă sesiunea în 29 august, adoptarea legii despre proclamarea limbii moldoveneşti ca limbă de stat a republicii, recunoaşterea identităţii acesteia cu limba română şi trecerea la alfabetul latin. A fost un tur de forţă a mişcării naţionale moldoveneşti, dacă ţinem seama că întreaga populaţie a Republicii era puţin peste 4 milioane de persoane.

LA310889_oraastrala
(more…)