Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Februarie 1989 la Chișinău (video) februarie 17, 2017


Întreg anul 1989 a fost agitat la Chișinău. În februarie au avut loc manifestații de stradă în 12 și 26 februarie, urmate și de arestări ale unor participanți. Despre ele am mai poment pe acest blog:
12 februarie 1989: Miting neaprobat la Chişinău
Chişinău 1989. Hărţuiri judiciare
26 februarie 1989 la Chişinău. “Libertate lui Ţurcanu!”. Manifestanţii “sînt simpli muncitori … ce au aderat cu trup şi suflet la politica gorbaciovistă”
– Chișinău, februarie 1989. Asaltul sediului CC al Partidului Comunist al Moldovei (video)

Pe youtube am găsit și o înregistrare video a evenimentelor de atunci (înclin să cred că e din 26 februarie) pusă de Sorin Bucătaru, autorul filmării fiind Victor Bucătaru. Prezint filmarea și cititorilor acestui blog. Remarc mereu actuala lozincă „jos mafia!”, scandată de manifestanți.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

O întrebare în „Moldova Socialistă”: „De ce actul de la 9 aprilie 1918 nu poate fi privit ca un caz concret de realizare a dreptului naţiunilor la autodeterminare?” martie 25, 2013


Odată cu progresul gorbaciovismului pe meleagurile basarabene, presa chişinăuană începea să-şi pună întrebări care înainte păreau de neînchipuit. Unele dintre ele se refereau şi la unirea Basarabiei cu România, întîmplată în 1918 pe 9 aprilie stil nou / 27 martie stil vechi. Iată o astfel de dezbatere din ziarul „Moldova Socialistă” din 20 august 1988. Ziarul prezintă punctul de vedere oficial al istoriografiei sovietice, dar e remarcabil că tovarăşul Iaţco, care a pus obraznicele întrebări, nu a fost trimis în Siberia ci se duce muncă de lămurire cu el. Cu litere cursive între paranteze drepte am adăugat scurte explicaţii, cînd un cuvînt folosit în presa basarabeană are alt înţeles decît cel obişnuit în România.

MorariGhitiu_Adevarul_MS200888_1MorariGhitiu_Adevarul_MS200888_2

Să spunem adevărul

La 13 aprilie anul curent ziarul nostru a publicat articolul „Actul trădării”, semnat de A. Morari, doctor în ştiinţe istorice, şi M. Ghiţiu, candidat în ştiinţe istorice. După aceasta la redacţie a sosit un răvaş, în care autorul, tov. S. Iaţco, se adresa semnatarilor cu următoarea rugăminte:

„Stimată redacţie!

Dacă se permite aşa ceva, aş vrea să dau prin intermediul gazetei „Moldova Socialistă” cîteva întrebări autorilor articolului „Actul trădării”.

1. De ce actul de la 9 aprilie 1918 nu poate fi privit ca un caz concret de realizare a dreptului naţiunilor la autodeterminare, drept care a fost declarat de Revoluţia din Octombrie? Doar s-au folosit de dreptul acesta Polonia şi Finlanda şi au creat state burgheze independente. De ce nu putea să se folosească de acest drept şi Moldova?

2. În anul 1812, în rezultatul tratatului dintre Rusia şi Turcia, o parte din teritoriul Moldovei, Basarabia, a fost alipită la Rusia. Moldova nici formal n-a luat parte la tratative. Se poate presupune că alipirea Basarabiei s-a făcut contra voinţei Moldovei. De ce actul de la 9 aprilie nu poate fi privit ca unul al unirii Moldovei cîndva dezbinate?

3. Cum lămureşte ştiinţa istorică faptul că moldovenii (Cazacu, Inculeţ, Ciugureanu, Stere) au fost trădători ai Moldovei, iar patrioţi au fost Meleşin, Zilberman, Frenkel, Sîtcovschi („Sovetscaia Moldavia”, 14 ianuarie 1988).” (more…)

 

60 de ani de la moartea lui Stalin. Nicolae Ceauşescu, alături de Gheorghiu-Dej în delegaţia trimisă la Moscova pentru a asista la înmormîntare martie 5, 2013


Este deja o tradiţie ca moartea lui Stalin, din 5 martie 1953, să fie sărbătorită pe „blogul lui Marius Mioc” prin articole din presa vremii. În anii trecuţi am publicat:

Martie 1953: Stalin, “cel mai bun şi iubit prieten al poporului român”, e grav bolnav
5 martie 1953: moartea lui Stalin
Dan Deşliu şi Petru Dumitriu despre Stalin
Stalin – „cel mai mare om de ştiinţă al epocii noastre”

Ofer azi cititorilor noi articole despre acest subiect, din „Scînteia” din 9 martie 1953.

Scinteia09031953_01Scinteia09031953_02

„Marele şi nemuritorul conducător şi părinte” este articolul principal (nesemnat) de pe prima pagină a „Scînteii”, în care citim: (more…)

 

Septembrie 1988: „Moldova Socialistă” se luptă cu emoţiile noiembrie 5, 2012



Continui să prezint pe acest blog, în paralel cu evenimentele din România anului 1989, şi atmosfera din Basarabia din aceeaşi perioadă. În 8 septembrie 1988 ziarul guvernamental de la Chişinău „Moldova Socialistă” publică articolul nesemnat (semn că era comandă politică de sus) „În prizonieratul emoţiilor”. Transcriu acest articol pentru a oferi şi cititorilor acestui blog posibilitatea de a se delecta cu el, inserînd scurte comentarii proprii cu litere cursive între paranteze drepte. În principal acestui articol i-a fost dată replică în rezoluţia Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească din 14 septembrie 1988, publicată de „Literatura şi Arta” în 27 octombrie 1988 şi pe „blogul lui Marius Mioc” în 25 noiembrie 2010 (linc).

În prizonieratul emoţiilor

La 23 august 1988 „Moldova Socialistă” a publicat la rubrica „revista presei” articolul „Peste un an”, în care a analizat activitatea săptămînalului „Literatura şi Arta” şi, parţial, materialul „Restructurarea nu are alternativă” inserat în această gazetă cu rubrica „Masa rotundă”.

Colegiul de redacţie al săptămînalului însă, nu numai că nu a căzut de acord cu aprecierile şi concluziile expuse în revistă, ci şi a dat publicităţii la 1 septembrie articolul său redacţional. Tonul acestui „răspuns colegial” e atît de certăreţ, discutabil, încît nu lasă dubii privind renunţarea la abeceul despre atitudinea respectuoasă faţă de oponenţi, despre necesitatea de a-şi însuşi cultura discuţiilor. Însă principiul pluralizmului socialist presupune întîi de toate bunăvoinţă, sinceritate, discuţii sănătoase, în contradictoriu. (more…)

 

Stalin – „cel mai mare om de ştiinţă al epocii noastre” martie 5, 2012


Azi 5 martie se aniversează 59 de ani de la moartea lui Stalin (explicaţie pentru cititorii mai tineri: fost conducător al URSS). Am mai prezentat pe blog articole comemorative ale acestei frumoase zi de primăvară:

Martie 1953: Stalin, “cel mai bun şi iubit prieten al poporului român”, e grav bolnav
5 martie 1953: moartea lui Stalin
Dan Deşliu şi Petru Dumitriu despre Stalin

În continuarea tradiţiei acestui blog, de a cinsti cum se cuvine moartea demnitarilor comunişti, prezint cititorilor un articol apărut în „Scînteia” din 9 martie 1953:

I. V. Stalin – corifeu al ştiinţei
de acad. prof. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R. (more…)

 

A murit Leonida Lari. „Nimeni şi noi” – un articol din 1988 decembrie 11, 2011


Actualizat 12 decembrie 2011, ora 2:40: Am isprăvit transcrierea articolului Leonidei Lari.

Leonida Lari, poeta basarabeană care a luptat pentru România Mare, a murit astăzi la Chişinău, la vîrsta de 62 de ani (linc).

Leonida Lari s-a născut la Bursuceni, lîngă Bălţi. A fost deputată în Sovietul Suprem al URSS (1988-1990) şi membră în Biroul Permanent al Frontului Popular din Moldova (1990-1992). A fost deputată şi în parlamentul României, iniţial pe lsitele PNŢCD, apoi a trecut la Partidul România Mare.

Dumnezeu s-o odihnească! Vă voi prezenta unul din articolele publicistice ale Leonidei Lari – „Nimeni şi noi”, din „Literatura şi Arta” din 13 octombrie 1988. Articolul se referă la atacurile anonime la adresa mişcării naţionale care apăreau în presa de partid din Basarabia. E scris cu chirilice, transcrierea sa cu litere latine va dura ceva timp – voi actualiza aici transcrierea articolului pe măsură ce o voi face. Comentariile mele au fost inserate cu litere cursive între paranteze drepte. De remarcat că problema la care se referă autoarea – faptul că moldovenii nu-şi găsesc de lucru în republica lor şi sînt siliţi să emigreze în alte părţi, nu e rezolvată nici acum.

Nimeni şi noi (more…)

 

„Literatura şi Arta” în polemică cu „Sovetscaia Moldavia” (5 ianuarie 1989) mai 24, 2011


După cum am mai făcut pe acest blog, în paralel cu evenimentele revoluţiei române prezint şi evenimentele anului 1989 din RSS Moldovenească.

Mişcarea naţională din RSS Moldovenească începuse să se manifeste public în 1988, şi tot atunci a început rezistenţa la ea, din partea conducerii de partid şi a minorităţii rusofone. Situaţia respectivă e descrisă în articolul „Cele rele să se spele” de D. Alecsandru, publicat în săptămînalul „Literatura şi Arta” din 5 ianuarie 1989, săptămînal care susţinea mişcarea naţională. Articolul este o polemică cu ziarul de limbă rusă „Sovetscaia Moldavia”, principalul ziar chişinăuan de la vremea aceea.

Conform unei tradiţii, atunci cînd ne aflăm la hotarul unui leat, mai aruncăm o privire în urmă pentru a vedea ce am săvîrşit, ce n-am dovedit să facem şi ce ar mai fi trebuit să întreprindem, ca să păşim cu conştiinţa împăcată înainte. Din toate acestea alegem doar faptele frumoase şi constructive care ne-au intrat în inimă, luîndu-le în noul an şi continuîndu-le. Totodată ne debarasăm de toate făptuirile inoportune, lăsîndu-le să rămînă pentru totdeauna în anul ce se duce în neantul timpului. Cu acest gînd am purces la scrierea rîndurilor de mai jos, evocînd cîteva momente de tristă faimă din anul ce s-a scurs privind atitudinea unor colegi de breaslă faţă de săptămînalul „Literatura şi Arta”. Deci, s-o începem mai de la capăt şi în termenii impuşi de perioada renovărilor pe care le trăim astăzi. (more…)