Ziarul „Tribuna” din 1894 (cînd era procesul memorandiștilor) pe internet


Pe un alt sait al meu, „Documente despre istoria românilor”, am pus scanări din ziarul „Tribuna” din 1894, anul în care a avut loc la Cluj procesul memorandiștilor, subiect care a ținut prima pagină în ziarul „Tribuna”. Puteți vedea scanările respective aici (linc). Continuă lectura

Austro-Ungaria, 1894. Întemnițări și procese de presă

Din ziarul „Tribuna” din 5 octombrie 1894 (23 septembrie stil vechi) redau niște articole care relatează atmosfera politică a vremii.

Poporul și conducătorii sei

Temnițe se deschid și temnițe se închid. Temnițe s-au deschis și închis earăși nu peste mult în urma nebiruiților noștri luptători, membrii comitetului partidului național.

Temnițe s-au deschis în 17 Septemvrie închizînd în întunerecul lor pe 11 preoți români, cari Duminecă în 16 Septemvrie au plecat să-și facă osînda dictată pentru păcatul că-și cunosc chemarea.

Înălțătoare a fost de tot pentru inimile românești plecarea preotului Nechiti dincomuna Săbeșul-de-sus.

Încă Sîmbătă seara s-au adunat poporenii la casa bunului preot ca să-i zică părintelui lor sufletesc un „D-Zeu Ți-ajute”. Au stat la dînsul pînă tîrziu, și părintele Nechiti a dat dovadă despre un curagiu frumos și de o proverbială stare de spirit. Pe cînd, în urma unor vorbiri mișcătoare despre suferințele preoțimii și a Românilor în genere toți cei de față au erupt în lacrimi, pe atunci pe fața părintelui nu puteai ceti decît curagiu și bărbăție…

Tîrziu de tot se despărțiră de conducătorul lor vrednic. Și deja des-de-dimineață se auziră cuvintele: „să mergem cu toți la biserică ca să-l mai vedem pe părintele nostru”. După slujba D-zeească toți poporenii se îndreptară cătră casa parochială, așteptînd pe părintele lor ca să-i sărute mîna.

Și cînd părintele pleca, mulțimea întreagă cu lacrimi de dor în ochi, cu vaiete și plîns se adună în giurul lui zincîndu-i: „D-zeu să-ți ajute căci nu ai făcut nici un rău”.

A durat mult acest tribut al iubirii, căci chiar și copiii mici se îndesuiră prin mulțime și sărutară mîna părintelui. În fine trăsura pleacă încet ear părintele o urmează pe jos încungiurat de mulțimea poporului, care abia încăpea pe stradele strîmte. Sunet de musică și horele pătrunzătoare ale tineretului îl însoțiau. Astfel au ajuns pînă la capătul satului vecin, de unde mulțimea se reîntoarse, după-ce părintele a mulțumit pentru dragostea și alipirea fiilor sei sufletești, manifestată în acest suprem moment. Ajunși în mijlocul satului vecin (Sebeșul-de-jos) un șir frumos de fetițe tinere i-au ținut calea. Una din aceste copile drăgălașe pășește cătră părintele Nechiti ținînd în mînă o cunună frumoasă legată cu panglică tricolor, pe care o predete osînditului cu cuvintele mișcătoare: „să-ți faci cu voe bună osînda”. Onoarea aceasta a avut-o și bravul preot din dl. Traian Drac.

Ear femeile de aci și din toate comunele pe unde treceau, plîngînd își făceau cruce și ziceau osînditului „D-zeu să-ți ajute”.

Dar nu degeaba trăim în era „Kulturegylet”-urilor, căci ajunși în satul Nagy Sajo, unde sînt multe adunături de neamuri, osînditul avu onoarea să vază un exemplu caracteristic de cultură asiatică, ce s-a manifestat prin aruncarea cojilor de ouă asupra preotului nostru, însoțităde un neînțeles sunet asiatic, rezultatul instrucțiunii Kulturegylet-iste.

Această călătorie a părintelui Nechiti la temniță, a fost egal de sărbătorească cu cea întreprinsă în 10 Iunie, cînd a plecat la C[l]uj ca să-și audă din gura celor-ce fac „dreptate” osînda de 3 luni temniță ordinară.

Laudă părintelui Nechiti, laudă poporenilor sei.

Cărpinișanul

Un alt articol se referă la procesele avute de ziarul timișorean de limbă română „Dreptatea”: Continuă lectura

Procesul memorandului (11). „Guvernul României nu numai că nu are sentiment pentru durerile noastre… dar din contră lucră pe mîna celor-ce ni-le fac și voește să împiedice pe cei-ce ne sar într-ajutor”

Am mai prezentat pe acest blog atmosfera existentă în rîndul românilor din Austro-Ungaria în anul 1894, cînd a avut loc procesul memorandiştilor. Vezi articolele precedente:
– Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane
– Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit “ultraist”
– Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte
– Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi
– Procesul memorandului (5). Verdictul
– Procesul memorandului (6). Coroianu, Raţiu, Lucaciu ar trebui trimişi în Sîrbia, ca să înveţe de la românii de acolo loialitate, cinste politică şi patriotism
– Procesul memorandului (7). “Vă încredinţăm că toată suflarea românească este cu voi”
– Procesul Memorandului (8). “Pe calea apucată păşiţi înainte, căci noi avem cunoştiinţa deplină despre dreptatea sfintei noastre cause”
– Procesul Memorandului (9). “Tinerimea noastră, care scoasă din gura temniţelor unguresci a venit să caute mîngîiere şi încuragiare la fraţii de un sînge, este aruncată în temniţele României libere!”
– Procesul Memorandului (10). „Toate acestea le-am făcut pentru nemulţumirea poporului faţă cu vrednicii săi bărbaţi, dar pe calea păcii, ear nu ca Maghiarii care au făcut de o mie de ori mai mult pentru rebelul Kossuth”

Prezint acum articolul „Constatări dureroase” apărut în ziarul sibian „Tribuna” din 6 noiembrie 1894 (25 octombrie după stilul vechi). Liga pomenită în articol este „Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”, un ONG înființat în 1890 la București. Demonstrația studenților de la Constanța despre care e vorba este cea pomenită într-un articol din „Tribuna” din 5 octombrie 1894 reprodus deja pe acest blog (linc).

Constatări dureroase Continuă lectura

Procesul Memorandului (10). „Toate acestea le-am făcut pentru nemulţumirea poporului faţă cu vrednicii săi bărbaţi, dar pe calea păcii, ear nu ca Maghiarii care au făcut de o mie de ori mai mult pentru rebelul Kossuth”

CorespondentaTrib13mai1894În trecut am mai prezentat pe acest blog atmosfera existentă în rîndul românilor din Austro-Ungaria în anul 1894, cînd a avut loc procesul memorandiştilor. Vezi articolele precedente:

Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane
Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit “ultraist”
Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte
Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi
Procesul memorandului (5). Verdictul
Procesul memorandului (6). Coroianu, Raţiu, Lucaciu ar trebui trimişi în Sîrbia, ca să înveţe de la românii de acolo loialitate, cinste politică şi patriotism
Procesul memorandului (7). “Vă încredinţăm că toată suflarea românească este cu voi”
Procesul Memorandului (8). “Pe calea apucată păşiţi înainte, căci noi avem cunoştiinţa deplină despre dreptatea sfintei noastre cause”
Procesul Memorandului (9). “Tinerimea noastră, care scoasă din gura temniţelor unguresci a venit să caute mîngîiere şi încuragiare la fraţii de un sînge, este aruncată în temniţele României libere!”

Prezint acum alte articole, apărute în ziarul sibian „Tribuna” din 13 mai 1894 (1 mai după stilul vechi). Continuă lectura

Procesul Memorandului (8). „Pe calea apucată păşiţi înainte, căci noi avem cunoştiinţa deplină despre dreptatea sfintei noastre cause”

Tribuna24mai1894_5

Am mai prezentat pe acest blog ceea ce scriau ziarele anului 1894 despre procesul memorandului. Vezi articole precedente pe acest sait:
Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane
Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit “ultraist”
Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte
Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi
Procesul memorandului (5). Verdictul
Procesul memorandului (6). Coroianu, Raţiu, Lucaciu ar trebui trimişi în Sîrbia, ca să înveţe de la românii de acolo loialitate, cinste politică şi patriotism
Procesul memorandului (7). „Vă încredinţăm că toată suflarea românească este cu voi”

Prezint acum din ziarul sibian „Tribuna” din 24 mai 1894 alte articole care arată atmosfera din acea perioadă. Continuă lectura

Despre Bucovina, în ziarul „Tribuna” din 1894

La 28 noiembrie 1918 Bucovina s-a unit cu România. Despre evenimentele de atunci veţi găsi probabil articole prin ziarele de azi. Mi s-a părut interesant pentru cititorii acestui blog să le ofer un articol apărut în ziarul sibian „Tribuna” din 24 noiembrie 1894 cu privire la situaţia din Bucovina.

La acea vreme atît Ardealul (unde apărea „Tribuna”) cît şi Bucovina aparţineau Împărăţiei Austro-Ungare. Ardealul aparţinea de Ungaria şi Bucovina de Austria. Exista însă un simţămînt de unire între toţi românii din Austro-Ungaria, motiv pentru care presa românească din Ardeal dădea atenţie şi evenimentelor din Bucovina. Redau mai jos un fragment din articolul foileton a lui George Bogdan – „Bucovina. Notiţe asupra situaţiei politice”. Partea a 5-a a articolului se intitulează „Naţionalităţile Bucovinei şi politica lor”, iar în fragmentul prezentat se discută „Rutenismul” (ruteni = ucraineni).

Bucovina
Notiţe asupra situaţiei politice
de George Bogdan Continuă lectura

Procesul memorandului (8). „Toate statele din Europa, ba chiar şi din alte părţi ale lumii, vor fi representate la Cluj”

Continui prezentarea, pe baza ziarelor din 1894, a evenimentelor din jurul Procesului Memorandului de la Cluj, proces care a fost un moment important în lupta naţională a românilor ardeleni prin care s-a realizat Marea Unire, pe care o sărbătorim azi. Citeşte episoadele precedente:

Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane
Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit “ultraist”
Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte
Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi
Procesul memorandului (5). Verdictul
Procesul memorandului (6). Coroianu, Raţiu, Lucaciu ar trebui trimişi în Sîrbia, ca să înveţe de la românii de acolo loialitate, cinste politică şi patriotism
Procesul memorandului (7). „Vă încredinţăm că toată suflarea românească este cu voi”

Ziarul „Tribuna” din 13 mai 1894, care apărea la Sibiu, relatează şi despre manifestaţiile care se desfăşurau în diferite localităţi din Ardeal şi Banat în favoarea membrilor Partidului Naţional Român care erau inculpaţi în procesul memorandiştilor. Redau mai jos cele scrise de ziar. Intervenţiile mele sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Manifestaţiuni pentru membrii comitetului partidului naţional Continuă lectura

Procesul Memorandului (7). „Vă încredinţăm că toată suflarea românească este cu voi”

Am prezentat în 2009 pe acest blog desfăşurarea Procesului Memorandului de la Cluj, pe baza celor scrise de ziarele anului 1894. Citeşte:

Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane
Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit “ultraist”
Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte
Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi
Procesul memorandului (5). Verdictul
Procesul memorandului (6). Coroianu, Raţiu, Lucaciu ar trebui trimişi în Sîrbia, ca să înveţe de la românii de acolo loialitate, cinste politică şi patriotism

Acum prezint ecouri stîrnite de acest proces şi publicate în ziarul „Tribuna” din Sibiu, în 13 mai 1894: Continuă lectura

Dezbateri despre căsătorie în 1894: „În luptă pentru sfîntă legea noastră nici morţi noi nu ne dăm!”

Una din dezbaterile la modă acum este încercarea autorităţilor unor ţări de a redefini înţelesul cuvîntului „căsătorie”. În numele evitării „discriminării” se încearcă impunerea ca legitimă a noţiunii de căsătorie între persoane de acelaşi sex.

Dezbateri vehemente cu privire la căsătorie aveau loc pe teritoriul românesc şi în 1894, cînd guvernul maghiar anunţase proiectul de lege pentru introducerea căsătoriei civile. Pînă atunci căsătoriile fuseseră o problemă strict religioasă, se înregistrau doar la biserică, conform credinţei mirilor. Încercarea guvernului maghiar de a introduce înregistrarea de către funcţionarii statului a căsătoriilor a întîmpinat o opoziţie viguroasă a opiniei publice, inclusiv a principalului ziar al românilor ardeleni, „Tribuna”. Nu se gîndea însă nimeni atunci că, de la simpla înregistrare a căsătoriilor, prin progresul înregistrat în timp de ideologia Statului Maximal, se va ajunge la tot mai agresive încercări ale politicienilor de a redefini noţiunea de căsătorie.

Ideea ziarului „Tribuna” din 1894, că statul nu are de ce să se amestece în problema căsătoriei, este reluată recent în cercuri libertariene (linc).

Reproduc mai jos un articol din ziarul „Tribuna” din 10 mai 1894, care relatează despre o adunare de protest desfăşurată la Arad împotriva proiectului de lege de introducere a căsătoriilor civile. Explicaţiile mele le-am introdus în text între paranteze drepte.

Adunarea de protestare de la Arad

Discursul domnului dr. George Popa

Neamuri multe a făcut Dumnezeu, fel de fel, şi între acestea un popor care să fie albină între popoare? Continuă lectura

Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi

„Tribuna” din 22 mai 1894 (10 mai stil vechi) continuă publicarea dezbaterilor de la procesul memorandului. Sînt interogaţi învinuiţii Aurel Suciu, Mihai Veliciu, Rubin Patiţa, Basiliu Raţiu, Gerasim Domide, I. Muntean, Dionisie Roman, I. Duma, acuzaţi că au contribuit la întocmirea sau difuzarea memorandului. Continuă lectura