CPRD a intrat în grevă?

Conform Legii 341/2004, 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial a listei finale a revoluţionarilor cu certificate preschimbate, adică pînă în 7 ianuarie 2011, a fost perioada de depunere a contestaţiilor faţă de preschimbarea sau nepreschimbarea certificatelor de revoluţionar. M-am folosit eu însumi de dreptul conferit de lege, depunînd mai multe contestaţii, printre care şi una referitoare la preschimbarea certificatului lui Ion Iliescu (linc). Precizez că, exceptînd contestaţiile făcute înainte de apariţia normelor, am respectat normele metodologice ale acestor contestaţii, chiar dacă le-am considerat greoaie (linc), adică am folosit exact formularul cerut de CPRD şi am completat toate datele cerute, inclusiv poziţia din Monitorul Oficial a persoanei contestate. Deasemenea, mai depusesem nişte contestaţii înainte de publicarea listei din Monitorul Oficial la care primisem răspuns că acestea vor fi analizate după publicarea acelei liste.

Pe saitul SSPR, în 5 ianuarie 2011 s-a publicat un comunicat (linc) care reaminteşte faptul că pînă în 7 ianuarie se pot depune contestaţii, subliniindu-se că acestea pot fi trimise inclusiv prin poştă, luîndu-se în considerare data poştei:

VĂ ADUCEM LA CUNOŞTINŢĂ CĂ ULTIMA ZI DE DEPUNERE A CONTESTAŢIILOR PRIVIND PRESCHIMBAREA / NEPRESCHIMBAREA CERTIFICATELOR  DOVEDITOARE,  ÎN CONFORMITATE  CU ART. 20, ALIN. (1)  DIN NORMELE METODOLOGICE DE APLICARE A LEGII NR. 341 / 2004 ESTE  7 IANUARIE 2011.

CONTESTAȚIILE SE DEPUN LA COMISIA PARLAMENTARĂ A REVOLUȚIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989, INCLUSIV PRIN POȘTĂ, DATA DEPUNERII LA POȘTĂ FIIND LUATĂ ÎN CALCUL ÎN CE PRIVEȘTE TERMENUL DE DEPUNERE.

Domnul Raymond Luca explica că au fost înregistrate aproximativ 1000 de contestaţii (linc), motivînd prin acest număr mare imposibilitatea unor explicaţii mai amănunţite cu privire la motivele respingerii unor contestaţii. Imaginea pe care Raymond Luca a creat-o este că parlamentarii din CPRD sînt super-ocupaţi cu analizarea contestaţiilor, nu-şi văd săracii capul de treabă.

Uitîndu-mă pe saitul CPRD, cel puţin pînă azi, văd în tot anul 2011  (linc) doar nişte cuvîntări (linc) ţinute în decembrie 2010 în parlament, la aniversarea revoluţiei, de către Raymond Luca şi Niculae Mircovici. În cuvîntarea lui Luca se vorbeşte că s-au înregistrat 802 contestaţii şi apreciază că vor fi aproximativ 1000 pînă la sfîrşitul termenului de depunere al acestora. Dar, nu se vede pe saitul CPRD nici măcar o şedinţă în anul 2011 în care să se analizeze aceste contestaţii. Nu ştiu, a intrat CPRD în grevă şi domnii parlamentari n-au chef să-şi îndeplinească obligaţia prevăzută de lege de a analiza contestaţiile sau au avut loc asemenea şedinţe dar procesul verbal al acestora nu s-a pus pe saitul CPRD (şi atunci apare întrebarea: de ce?). Acum, după 7 ianuarie, e perioada în care mă aşteptam ca CPRD să lucreze cu randament maxim. Pînă la expirarea răstimpului de depunere amînările aveau o justificare – puteau fi mai multe contestaţii legate de aceeaşi persoană şi, pentru eficienţă, să se dorească să fie analizate deodată.

În anul 2010, după 7 iulie 2010 cînd a apărut lista finală în Monitorul Oficial, au existat 13 şedinţe de analiză a contestaţiilor (linc), şi anume: 7 şi 22 septembrie, 5, 19, 26 şi 28 octombrie, 9, 16, 17, 23 şi 24 noiembrie, 7 şi 14 decembrie. Numărul contestaţiilor analizate în aceste şedinţe este mult sub cel de 1000 apreciat de domnul Luca ca număr total al contestaţiilor. Se poate observa din procesele verbale că domnii parlamentari au dat prioritate contestaţiilor celor care se plîng că nu li s-au preschimbat certificatele, pentru ca, ca nişte oameni cumsecade ce sînt, să dea certificate şi acestor oameni amărîţi, foarte puţine fiind cazurile în care au analizat contestaţii care cer anularea vreunui certificat de revoluţionar.

Mă întreb ce se întîmplă la CPRD? Au intrat domnii parlamentari în grevă tocmai acum, cînd ar fi avut cel mai mult de lucru?

9 gânduri despre „CPRD a intrat în grevă?

    1. Ioan Buduca este fostul redactor şef al revistei „Cuvîntul” în anii ’90. Acolo s-au mai publicat articole în favoarea lui Iulian Vlad (pe atunci la puşcărie). Remarc deci consecvenţa lui Buduca, susţine acum ce susţinea şi în anii ’90 şi e bucuros că a găsit un tovarăş de idei în persoana distinsului Valeriu Mangu.
      În ziarul „Timişoara”, în 1993, am publicat articolul „Revista Cuvîntul şi noua opoziţie” cu concluzia: „fereşte-mă Doamne de prieteni, că de duşmani mă feresc singur”. Articolul respectiv a fost republicat şi pe acest blog
      https://mariusmioc.wordpress.com/2009/12/20/dupa-virgil-magureanu-un-nou-membru-in-tabara-antiiliescienilor-feroce-victor-stanculescu/

  1. Completare:
    Este vorba despre un nou articol consacrat evenimentelor din decembrie 1989, pe marginea cartii pe care am publicat-o. Ca un fapt inedit, articolul este insotit de o caricatura a dlui Iulian Vlad.

  2. Domnule Marius Mioc,

    Preocuparile mele din 1990 cu privire la Decembrie 1989 s-au concretizat prin lista mortilor pe care am publicat-o in decembrie 1990, cuprinzand atunci 1292 de nume, fata de 1033, cat anuntase Procuratura. Acum, numarul s-a ridicat, potrivit declaratiei Presedintelui Romaniei, la 1600.
    Nu tin minte ce a publicat „Cuvintul” cu privire la Decembrie 1989, dar probabil ca a publicat destul de mult.
    Cu dl. Ioan Buduca am deschis subiectul in urma cu cca. un an si jumatate, dupa vizita pe care i-am facut-o dlui Victor Atanase Stanculescu la penitenciar, si am comentat impreuna mai multe episoade. Si-a format convingerea ca inlaturarea lui Nicolae Ceausescu a fost opera DSS in urma discutiilor cu mine, precum si dupa ce a citit cele doua carti pe care le-am publicat. Lucrurile stau, asadar, invers. El a crezut pana de curand in teza asa-zisilor turisti sovietici, in teza potrivit careia dl. Victor Atanase Stanculescu l-a inlaturat pe Nicolae Ceausescu.
    Cunoscand destul de bine atmosfera din redactia „Cuvintului” din acei ani – au fost numere in care aveam chiar 6 articole -, nu pot sa sustin opinia dvs. cum ca dl. Ioan Buduca, apoi Radu Teposu ar fi scris in favoarea dlui Iulian Vlad. Sau, daca au scris, ca au scris nemotivat. Cei doi, impreuna cu altii, se desprinsesera din grupul „Viata studenteasca/Amfiteatru” – cealalta parte, in frunte cu Stelian Motiu si dl. Octavian Stireanu,a luat-o spre „Azi” , adica spre dl. Ion Iliescu. Teposu si Buduca nu erau angajati politic – mai precis, erau contra dlui Ion Iliescu si Comp.
    La „Cuvintul” veneau in acele vremuri foarte multe materiale, dupa cum si foarte multi autori. Eu, cel putin, n-am sesizat cenzura, cum, de pilda, se intampla la „Azi”, asadar o directie anume.Cei doi se straduiau, pur si simplu, sa faca o revista competitiva.
    Dar fiindca vad ca va intereseaza elemente biografice, pe seama carora nu o data ati pus judecatile de valoare ale unuia sau altuia, va dau unul: cei doi au fost, o vreme, cumnati!
    Al dvs., Valeriu Mangu

    1. În articolul la care am făcut trimitere am explicat ce anume a publicat „Cuvîntul” în favoarea lui Iulian Vlad: anume, că în „Cuvîntul” nr. 21/1993 s-a scris că Iulian Vlad e ţinut în puşcărie ca să nu spună ceea ce ştie despre „misterele” revoluţiei. În contextul în care Iulian Vlad era în puşcărie, asemenea articole erau implicit o pledoarie pentru eliberarea lui Iulian Vlad, care s-a şi întîmplat după nu mult timp. Dar iată că Iulian Vlad n-a spus nimic deosebit despre revoluţie de atunci. Chiar şi cărţile dv. în care-i atribuiţi lui Vlad diferite acţiuni sînt bizuite pe deducţii logice (după cum ne-aţi mărturisit), nu pe declaraţii ale lui Vlad.
      „Cuvîntul” a fost una din publicaţiile care susţineau ideea, de altfel larg răspîndită pe malurile Dîmboviţei, că securiştii sînt adevăraţii dezvăluitori ai adevărului despre revoluţie.
      Unde aţi publicat lista aceea cu 1292 de nume?

  3. Lista am publicat-o intr-unul din numerele din decembrie 1990 ale revistei „Cuvintul”, precum si in „Viitorul liberal”, editat de PNL, in aceeasi luna.
    L-am intrebat pe dl. Iulian Vlad daca a beneficiat de vreo reducere a pedepsei sau daca i s-a intrerupt pedeapsa pe caz de boala, cum imi spusese dl. Alex Mihai Stoenescu. Mi-a raspuns ca nu, ca a facut catimea care i-a permis sa fie eliberat, implinind 60 de ani (a se vedea dispozitiile Codului penal).
    In ceea ce priveste tacerea dlui Iulian Vlad, citandu-l din nou, trebuie avut in vedere ca a fost seful Departamentului Securitatii Statului, chiar daca a fost condamnat si degradat.

  4. Stimate domn,as aprecia daca m-ati putea indruma sa aflu daca pe numele meu a fost depusa vreo contestatie. Mentionez ca fac parte din Asociatia METROU ,am primit certificat dar nu si brevet. Cel care imi tot da informatii ma face sa-mi pierd increderea in el.
    Multumesc anticipat.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.