Tribunalul Timiș menține amenda pentru participare la protest neaprobat în 8 noiembrie 2020. „Argumentele apelantului prin care este invocată pe fond nelegalitatea actului administrativ (de neaprobare a adunării de protest) nu pot fi analizate nici în apel”

Cu multă întîrziere am primit în sfîrșit hotărîrea Tribunalului Timiș prin care s-a respins apelul meu la sentința Judecătoriei Timișoara care menținea amenda primită de mine pentru participarea în 8 noiembrie 2020 la o adunare de protest cu privire la restricțiile sub pretext covid pe care Primăria Timișoara (primar Dominic Fritz) refuzase să o aprobe. În procesul respectiv contestasem 2 amenzi – una pentru participare la această adunare din 8 noiembrie 2020 considerată ilegală (vedeți mai sus filmare cu cuvîntarea ținută de mine la acea adunare) și alta pentru nepurtarea măștii la protestul de după o săptămînă, din 15 noiembrie 2020, acest al doilea protest fiind aprobat de primărie. Judecătoria Timișoara a anulat amenda pentru nepurtarea măștii dar a păstrat-o pe cea pentru participare la adunare nelegală. Am făcut apel cerînd ca și cea de-a doua amendă să fie anulată, dar acest apel a fost respins.

Prezint acum decizia din apel a Tribunalului Timiș. O mare parte din decizie repetă desfășurarea de pînă atunci a procesului, pe care am prezentat-o deja pe acest blog în articole anterioare. Vedeți articolele:
– Timișoara, 8 noiembrie 2020. Protest împotriva isteriei covid. Marius Mioc: „Există două tipuri de oameni: care rezolvă problemele și care găsesc scuze și dau vina pe alții… Economia nimic, dar la covid, care e problema lor, ce rezultate au după 8 luni?… Ei spun că e dezastru” (video)
– Nou miting programat la Timișoara: duminică 15 noiembrie ora 16. Filmări de la mitingul din 8 noiembrie (4 video)
– Am fost amendat la mitingul împotriva restricțiilor covid de la Timișoara
– Încă o amendă, primită de mine prin poștă

Dr. Geanina Hagimă, Palatul Parlamentului, 10 februarie 2023. Acțiunea covid: Premeditare, fraudă și trădare (video)

De la conferința medicilor la Palatul Parlamentului: „Medicină bazată pe dovezi sau dictatură cu față medicală?” (linc) am prezentat deja:
– Dr. Oana Secară: Tehnologia ARN mesager – dezastru în prevenție și crimă perfectă (video)
– Dr. Anca Nițulescu, Palatul Parlamentului, 10 feb 2023: „E vorba de o dezinformare medicală la nivel instituționalizat” (video)
– Dr. Răzvan Constantinescu, Palatul Parlamentului, 10 februarie 2023: Abuzurile din UMF Iași (video)
– Dr. Adrian Cacovean, Palatul Parlamentului, 10 februarie 2023. Frauda e mult mai mare și nu sînteți pregătiți să o acceptați. Nimeni n-a izolat vreodată vreun virus (video)
– Dr. Carmen Oțelea, Palatul Parlamentului, 10 feb 2023. Abuzul medical în ultimii 3 ani (video)
– Marius Mioc, Palatul Parlamentului, 10 feb 2023. Obîrșia covid și ieșirea din OMS. Antonio Andrușceac: Nu știu ce să vă răspund vizavi de oportunitatea de a ieși din OMS. Mitrea Dumitrina: Nu putem să ieșim din toate organizațiile, că asta ar însemna să facem un gard pînă sus în jurul României, și nu ar fi în regulă (video)

Prezint acum o altă cuvîntare de la acea conferință, cea a doamnei doctor Geanina Elena Hagimă. Dînsa și-a însoțit prezentarea cu imagini. Pregătise o prezentare în powerpoint cu 104 imagini (slaiduri), nu a fost timp ca toate imaginile să fie prezentate la conferință. Găsiți prezentarea completă care fusese pregătită aici (linc).
Cu litere cursive între paranteze drepte am adăugat subtitluri și comentarii ale mele.

Transcriere înregistrare:

Daniel Gașpar, protestatar antipandemic de la Timișoara, amendat penal cu 15000 lei. Dacă nu plătește pînă la 1 mai 2023 va face închisoare

Actualizare 2 martie 2023: Explicație pe care mi-a dat-o Daniel Gașpar prin mesageria facebook: „Eram închis la Jebel [localitate din Timiș unde se află un spital de psihiatrie] după gratii și vorbeam ironic despre judecătorul care m-a închis cu mai multe persoane la mine pe pagină, la o postare. Procuroarea a dezvoltat cuvintele mele și așa s-a transformat totul într-un ultraj care nici măcar nu-i ultraj. Eu nici măcar nu l-am căutat direct cu vreo amenințare. Plus că era la 2 noaptea postarea când el dormea mai mult ca sigur si habar nu avea ca cineva face glume pe seama lui”.

Despre Daniel Gașpar, unul dintre cei care s-au remarcat la protestele antipandemice din Timișoara, am mai scris pe acest blog: Daniel Ilie Gașpar, protestatar anti-mască de la Timișoara, internat forțat la psihiatrie (linc).

În 2021 acesta fusese invitat la o emisiune a televiziunii timișorene Europa Nova, emisiune pe care o pusesem și pe blogul meu, dar apoi întreg canalul youtube al televiziunii Europa Nova a fost șters, deci emisiunea nu mai este disponibilă. A 2-a zi după prezența lui la emisiune judecătoria Timișoara a dispus internarea lui Daniel Gașpar la psihiatrie. Acest lucru a determinat o adunare de protest la Timișoara, unde s-a cerut eliberarea lui Daniel Gașpar, ceea ce s-a și realizat după o vreme. Senatoarea Daniela Șoșoacă și deputatul Mihai Lasca au fost printre cei care au cerut eliberarea lui Daniel Gașpar de la psihiatrie (linc).

O amendă din martie 2021 despre care habar n-am avut

Ca persoană fizică autorizată sînt înregistrat la ANAF în „spațiul privat virtual” prin care îmi depun declarațiile fiscale. Nu mă loghez foarte des acolo, fiindcă în principiu nu am de depus decît o declarație pe an, cu venitul anual realizat din diferite surse. Dar mai verific din cînd în cînd să văd dacă ANAF mi-a stabilit vreo obligație de plată, fiindcă există regula proastă că ANAF trimite decizii de impunere în spațiul virtual, pe care le consideră astfel comunicate, dar le șterge de acolo după cîteva luni, deci dacă n-ai intrat cîteva luni în spațiul tău virtual să vezi ce ți-a mai trimis ANAFul poți să nici nu știi ce decizii de impunere ți-au mai fost stabilite și nu le mai poți contesta dacă cumva sînt greșite. Pentru întreprinderile mari, care au de depus în fiecare lună cîte o declarație la ANAF, faptul că ANAF-ul șterge din spațiul privat virtual comunicările trimise contribuabililor după cîteva luni (doar înregistrările plăților au termen de păstrare de zece ani) nu e o problemă, că aceia oricum se loghează des în spațiul fiscal virtual. Pentru PFA-uri, care n-au decît o declarație anuală de făcut, prezumția ANAF că contribuabilul are grijă să verifice regulat ce i-a mai apărut în spațiul privat fiscal virtual este greșită, dar poate e o strategie prin care micii întreprinzători pot fi prinși în ofsaid cu diferite decizii de impunere care se consideră comunicate, dar de care ei uneori nu află iar apoi nu le mai pot contesta dacă sînt greșite.

În octombrie anul acesta logîndu-mă în spațiul meu fiscal virtual ca să văd dacă am vreo comunicare de interes de la ANAF, constat că este înregistrată pe numele meu o datorie de 500 de lei ca amendă. Eu știam că n-am nici o datorie la ANAF, fiindcă îmi plătisem impozitele iar în privința amenzilor, contestasem în instanță toate amenzile. În 4 cazuri am obținut anularea lor, în 2 am pierdut dar plătisem datoria, și mai am un proces verbal de contravenție cu 2 amenzi contestat la Judecătoria sector 5 București, unde instanța a suspendat soluționarea cauzei. Dar nici de acolo nu putea fi datoria, fiindcă conform art. 32 alin. (3) din OG 2/2001 depunerea plîngerii contravenționale împotriva unei amenzi suspendă executarea acesteia. Deci abia după ce eventual aș pierde procesul ar avea dreptul ANAF să mă înregistreze cu datorie pentru amenzile respective.

Apelul meu legat de amenda din 8 noiembrie 2020. Tribunalul Timiș l-a respins

Filmare cu cuvîntarea mea de la mitingul din 8 noiembrie 2020, pentru care am fost amendat

În 18 noiembrie 2022 Tribunalul Timiș a judecat apelul la procesul meu legat de amenzile primite de mine în 8 și 15 noiembrie 2020. La prima instanță s-a anulat amenda din 15 noiembrie 2020, pentru nepurtarea măștii, dar s-a menținut amenda din 8 noiembrie 2020, pentru participare la adunare de protest interzisă. Am făcut apel pentru amenda care fusese menținută. Jandarmeria n-a mai făcut apel pentru amenda anulată, deci amenda din 15 noiembrie 2020 rămîne anulată. De pe portalul instanțelor observ că apelul meu a fost respins (linc). Am fost surprins că s-a dat decizia de îndată, din experiența mea de pînă acum instanțele obișnuiau amînarea pronunțării pentru a studia mai bine dosarul și a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise. Nu am deocamdată motivarea deciziei, o voi înfățișa cititorilor cînd o voi primi.

Scorul proceselor mele cu Jandarmeria Timișoara este 4-2, adică din 6 amenzi am obținut anularea a 4 și s-a respins anularea în 2.

Cuvîntarea pe care am ținut-o și pentru care am fost amendat o vedeți în filmarea de mai sus. Transcrierea ei am prezentat-o deja: Timișoara, 8 noiembrie 2020. Protest împotriva isteriei covid. Marius Mioc: „Există două tipuri de oameni: care rezolvă problemele și care găsesc scuze și dau vina pe alții… Economia nimic, dar la covid, care e problema lor, ce rezultate au după 8 luni?… Ei spun că e dezastru” (video)

Vedeți articolele anterioare legate de acest proces:
– Am fost amendat la mitingul împotriva restricțiilor covid de la Timișoara
– Încă o amendă, primită de mine prin poștă
– Am contestat amenzile primite de la jandarmerie. Îl cer ca martor în apărare pe Nelu Tătaru, ministrul sănătății. Deasemeni, cer expertiză judiciară pentru a se stabili dacă obligația de a purta măști în aer liber este o măsură care să micșoreze riscul asupra sănătății populației
– Procesul pentru amenzile din 8 și 15 noiembrie 2020, amînat pentru 3 decembrie. Excepțiile de neconstituționalitate și nelegalitate depuse de mine
– Procesul pentru amenzile din 8 și 15 noiembrie 2020. „Salvarea de vieți omenești puse în primejdie de politicile sanitare dezastruoase ale guvernului cît și apărarea Constituției și a legalității sînt interese publice majore iar apărarea acestora este legitimă, ceea ce exclude caracterul contravențional al faptei”
– Sentința Judecătoriei în procesul amenzilor din 8 și 15 noiembrie 2020

Redau mai jos textul apelului meu:
Judecătoria Timișoara
Dosar 31647/325/2020

Domnule președinte

Parchetul Militar respinge plîngerea mea împotriva jandarmului care mă amendase neîntemeiat în timpul carantinei

M-am mai referit la amenda de 1000 lei pe care o primisem pentru că aș fi încălcat regulile de carantină, în 14 martie 2021 și procesul prin care această amendă a fost anulată:

– Nouă amendă primită de mine și felul cum am contestat-o. „Sînt cuprins de remușcări pentru faptul că am avut declarație pe proprie răspundere asupra mea”
– Întîmpinarea jandarmeriei la unul dintre procesele legate de amenzile mele
– Am cîștigat (primă instanță) procesul pentru amenda din carantină
– Procesul pentru amenda din carantină: Apelul Jandarmeriei și întîmpinarea mea din apel
– Tribunalul Timiș, decizie definitivă: Instituirea carantinei într-o localitate înseamnă limitarea dreptului de a ieși din acea localitate, nu a dreptului de a ieși din clădirea de domiciliu

După hotărîrea definitivă a Tribunalului Timiș care a constatat netemeinicia amenzii care mi-a fost aplicată, am făcut plîngere penală împotriva jandarmului care m-a amendat. Redau respectiva plîngere:

Curtea de Apel București, la cererea mai multor medici, obligă Institutul Național de Sănătate Publică să schimbe definițiile de declarare a covid-19 drept pricină a morții

De multă vreme am publicat pe acest blog articole în care am arătat că felul cum au fost declarați morții de covid, de la începutul așa-zisei pandemii, este greșit. Vezi:

– Dr. John Lee (Marea Britanie): Este o mare diferență între COVID-19 pricinuind moartea și COVID-19 fiind găsit în cineva care a murit din alte motive
– Coronavirus – primejdie sau epidemie de teste de laborator? (video)
– Doctorița americană Annie Bukacek despre cum se manipulează numărul morților de COVID-19 (video)
– Michael Yeadon (fost director științific la Pfizer): „Minciuni, minciuni sfruntate și statistici medicale”. Cum ne înșeală testele PCR de depistare a coronavirusului

Asociația „Medici pentru consimțămînt informat” și o mulțime de medici au dat în judecată Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică și Centrul Național de Control al Bolilor Transmisibile pentru a determina încetarea fraudei științifice din problema covid. Curtea de Apel București, prin judecătorul Amer Jabre, a dat în 9 martie 2022 o sentință în acest proces în care a admis în parte cererea reclamanților. Ministerul Sănătății a fost scos din cauză ca lipsit de calitate procesuală pasivă. Motivarea sentinței a devenit disponibilă și o înfățișez în întregime și cititorilor mei. Sentința nu este definitivă, ea poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Efectul schimbării metodologiei va fi de scădere a numărului raportat de morți covid. Curtea de Apel București spune că nu este acceptabil să fie declarat mort de covid orice persoană care a avut rezultat pozitiv la testul PCR, adică ceea ce a spus de multă vreme și blogul lui Marius Mioc. Prevăd că ocîrmuitorii noștri vor pretinde apoi că scăderea numărului de morți covid e urmarea vaccinării, dar va fi doar urmarea schimbării metodologiei.

Doamna Anca Nițulescu, care reprezintă asociația „Medici pentru consimțămînt informat” a avut și înainte de covid intervenții împotriva impunerii prin lege de tratamente medicale. Mai sus am pus o filmare cu dînsa de acum cîțiva ani, care nu e legată de acest proces dar o consider folositoare pentru cititori.

R O M Â N I A
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA A IX-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
DOSAR NR.6327/2/2021
SENTINŢA CIVILĂ NR.484
ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA 09 MARTIE 2022
CURTEA CONSTITUITĂ DIN: PREŞEDINTE – AMER JABRE GREFIER – GEORGETA POSTEA

Pe rol fiind soluţionarea acţiunii în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamanţii Medici pentru Consimţământ Informat prin reprezentant legal Anca Niţulescu, Achim Alina Maria, Alexandru Alina Elena, Alexandru Ciprian, Alistar Claudia Elena, Andrei Marian, Antal Mariana, Anton Onorica, Artene Sanda, Baciu Gheorghe Damian, Balan Simona, Băloiu Ileana, Belu Cristina Corina, Bnayat Daniela Mariana, Bogdăneanu Elena, Bordeianu Cristina, Bucur Antoaneta, Bujanovschi Marinela, Burcea Nicoleta, Burcin Simona, Burulea Sorina Costina, Buţiu Corina Daniela, Căciuleanu Claudia, Căpiteanu Carmen, Ceban Carmen Gianina, Ceontea Cristian Iosif, Chiţică Dana, Ciobotaru Angelica Iulia, Ciubaru Mihaela, Cîrstea Lăcrămioara Nicoleta, Cociş Cristian, Colbu Elena, Colbu Valentin, Coman Lia-Ildiko, Corbeanu Dan Constantin, Cotea Ovidiu Marian, Cotea Valentin, Crăciun Otilia, Cristodor Patricia Liana, Cucolaş Ioana, Cumpăt-Imbru Lăcrămioara-Ana, Cupşa Cristina, Damaschin Foarea, Dan Liliana, David Zâna, Dăcilă Daniel, Deoanca Maximilian-George, Dincă Cristina-Florica, Dobîrcianu Otilia, Dobrin George Eduard, Dorobanţu Cătălin, Dospinescu Maria Cristina, Dragomir Maricela, Dumitrescu Cristina, Duţă Dorina Elena, Duzgoren Anca, Duzgoren Serdar, Enusel Cristian Viorel, Enusel Florentina-Alina, Feier Violeta, Gemanariu Elena Liliana, Genete Indira-Elmas, Georgescu Bogdan, Gîdea Mioara, Grigoras Mihai, Grigore Carmen Geanina, Gusti Diana, Hagimă Geanina, Haleschi Irina, Hanganu Mihaela Zizi, Husău Delia, Iacob Elena, Iliescu Margareta Paula, Ilyes Ferencz, Ionescu Gabriela, Iordache Niculae, Isailă Radu, Iurcu Oxana, Ivan Alexandra, Ivanov Iuliana, Jiva Codruta, Kitaigorod Dumitru Alexandru, Lifschitz Livia, Lisaia Tatiana, Lupea Daniela, Magda Cornel, Manea Corfă Alexandra, Manta Adela, Manu Simona, Manu Vlad, Măgirescu Stefăniţă, Melinte Liana, Mersici Raluca, Mihalache Şuşală, Mirică Marinela, Miron Anca, Moldovan Silvia, Moldovan Claudia, Mutică Mihai, Nedelcu Elena, Nedelcu Silvia Elena, Negulici Cristea Violeta, Nicolau Mihaela Ana, Nitoiu Mirela, Nitoiu Lavinia Olivia, Oiţă Ana Maria, Oprescu Maria Gabriela, Oţelea Carmen, Palade Cateluţa Catinca, Pall Csilla-Fruzsina, Pană Ecaterina, Păsălău Cristinel, Peiu Daniela, Petrea Alexandrina, Petrilă Gabriel, Petrilă Mihaela, Petrovan Cecilia, Plăcintă Maria, Pop Elena, Pop Laurenţia Maria, Pop Radu Valer, Pop Sara-Semida, Pop Natanael, Popa Emilia, Popescu Săndulescu, Prală Mioara, Pricope Ana, Puscas Mihaela, Rădăsan Irena, Rotaru Mihaela, Rucăreanu Mihaela Veronica, Rudăreanu Natalia Olivia, Rudencu Teodora Cătălina, Săcălean Mailatescu, Sătmar Georgeta, Scarlat Mihaela, Spătăreanu Liliana, Sîrbu Stefania, Stan Magda, Stanciu Corina, Stănescu Elena, Stoica Mihaela, Stoicescu Mihai Mirel, Stefănescu Evelina Claudia, Stefănescu Laura Ioana, Ştefu Alice Cleopatra, Tărăboantă Adina, Todică Florian Vasile, Todică Roxana, Tofan Otilia, Toma Vasilica, Tomescu Marinela, Trifu Daniel, Turtică Elena, Ulkusal Diana, Ungureanu Ana Maria, Ungureanu Despina, Ungureanu Liviu Lucian, Ungurian Gabriela, Uruioc Tatiana, Vereş Diana Maria, Vlăşneanu Gabriela Antoaneta, Voicu Ana Maria, Voicu Daniela Cristina, Voicu Roxana, Voiculescu Mihaela, Zagon Petronela Oana şi intervenienții Abordeoaei Ana-Maria, Arabu Elena, Aradoaei Elena, Argintariu Elena, Armaşu Elena, Avram Roxana-Ştefania, Balaur Carmen, Barabaş Alina, Barabaş Barna, Bîţă Ionela Mihaela, Bourceanu Adelinâ-Monica, Brătescu Bianca, Bolea Marinela-Biatrice, Cruduioana-Ana, Dobo Viorica, Braşovean Anca, Dumitraşcu Mariana, Enache Argentina, Faur.Marina-Teodora, Făgaraşan Manuela, Grigoraş Gabriela-Simona, Haş Carla-Amalia, Ichim Libia, Ilaşcu Daniela, Ílinca Maria-Elisabet, Macarie Geanina, Niţă Gabriela, Oprea Camelia, Pelepciuc-Glazer Cosmín, Ponoran Dora-Sil Via, Popescu Gabriel-Cristian, Radijlgvici Cornelia, Rărijţă- Dăscălescu Ramqna-Daniela, Rotaruiuliana, Stoica Maria-Iuliana, Şerban Mariana, Teodoru Carmenicâ-Liliana, Trifan-Morţun Violeta, Trifescu Ioana-Lavinia, Vartolomei Carmen, Vizir Violeta, Viziteu Nicoleta, Zanfir Liliana-Loredana, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, având ca obiect „obligaţia de a face”.
Dezbaterile orale au avut loc în şedinţa publică din data 09.02.2022, fiind consemnate în cuprinsul încheierii de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea cauzei pentru data de 23.02.2022, apoi la 09.03.2022 când a pronunţat prezenta sentinţă,

Noul rechizitoriu în „dosarul revoluției”

Ministerul Public a prezentat, pe saitul său, noul rechizitoriu în „dosarul revoluției” (linc), în care au fost inculpați Ion Iliescu, fost președinte al României, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprimministru, și generalul Iosif Rus.

Rechizitoriul inițial din acest proces a fost amplu comentat de mine, într-o serie de articole, întrerupte cînd a apărut problema c0vid:
– Rechizitoriul din „dosarul revoluției” (1). Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (2). Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Rechizitoriul în dosarul revoluției (3). Constituirea grupului dizident Iliescu
– Rechizitoriul în dosarul revoluției (4). Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Rechizitoriul în dosarul revoluției (5). Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Rechizitoriul în procesul revoluției (6). Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Rechizitoriul în procesul revoluției (7). Principalele evenimente desfăşurate în intervalul orar 12:06 -16:00 din data de 22 decembrie 1989
– Rechizitoriul în procesul revoluției (8). Revoluția în orașele României
– Rechizitoriul în procesul revoluției (9). Preluarea puterii de către CFSN
– Rechizitoriul în procesul revoluției (10). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Rechizitoriul în procesul revoluției (11). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
– Rechizitoriul în procesul revoluției (12). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”
– Rechizitoriul în procesul revoluției (13). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media
– Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (14). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Diversiunea radio-electronică – componentă a inducerii în eroare
– Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (15). Cazul Otopeni. Conduita inculpatului Rus Iosif – Şeful Aviaţiei Militare
– Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (16). Execuția fostului președinte Ceaușescu Nicolae
– Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (17). Clasarea cauzei față de anumiți făptuitori, bănuiți și părți civile. Disjungerea cauzei legată de avionul prăbușit în 28 decembrie 1989
– Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (18). Solicitarea intervenției militare din partea URSS
– Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (19). Ascunderea filosovietismului noii puteri

Acum acel rechizitoriu inițial a fost completat în urma cercetărilor pe care ÎCCJ a considerat necesar să fie făcute. ÎCCJ a cerut și eliminarea unor dovezi de la dosar. Cele mai importante dovezi eliminate par să fie declarațiile date inculpații Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu în fața Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”, rapoartele întocmite de acea comisie senatorială, sinteza despre revoluție a parchetului militar alcătuită în 1994, punctul de vedere preliminar al SRI despre evenimente, documentarul privind Marele Stat Major din cadrul M.Ap.N., „Cartea revoluției române. Decembrie 1989” de Sergiu Nicolaescu și documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 datate mai 1991 cu referire la acțiunile întreprinse de Direcția de Cercetare a Armatei. Evoluția în instanță a dosarului am prezentat-o în următoarele articole:

Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus, trimiși din nou în judecată în „dosarul revoluției”

Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat retrimiterea în judecată a inculpaților Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus, în dosarul revoluției. ÎCCJ trimisese dosarul la Parchet pentru continuarea cercetărilor iar acum Parchetul zice că a finalizat cercetările și a retrimis dosarul în instanță.

Rechizitoriul inițial din acest proces a fost amplu comentat de mine, într-o serie de articole, întrerupte cînd a apărut problema c0vid:
– Rechizitoriul din „dosarul revoluției” (1). Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (2). Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Rechizitoriul în dosarul revoluției (3). Constituirea grupului dizident Iliescu
– Rechizitoriul în dosarul revoluției (4). Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Rechizitoriul în dosarul revoluției (5). Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Rechizitoriul în procesul revoluției (6). Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Rechizitoriul în procesul revoluției (7). Principalele evenimente desfăşurate în intervalul orar 12:06 -16:00 din data de 22 decembrie 1989
– Rechizitoriul în procesul revoluției (8). Revoluția în orașele României
– Rechizitoriul în procesul revoluției (9). Preluarea puterii de către CFSN
– Rechizitoriul în procesul revoluției (10). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Rechizitoriul în procesul revoluției (11). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
– Rechizitoriul în procesul revoluției (12). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”
– Rechizitoriul în procesul revoluției (13). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media
– Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (14). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Diversiunea radio-electronică – componentă a inducerii în eroare
– Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (15). Cazul Otopeni. Conduita inculpatului Rus Iosif – Şeful Aviaţiei Militare
– Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (16). Execuția fostului președinte Ceaușescu Nicolae
– Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (17). Clasarea cauzei față de anumiți făptuitori, bănuiți și părți civile. Disjungerea cauzei legată de avionul prăbușit în 28 decembrie 1989

Acum acel rechizitoriu inițial a fost completat în urma cercetărilor pe care ÎCCJ a considerat necesar să fie făcute. Nu cunosc noul rechizitoriu.

Redau comunicatul Parchetului (linc):

Sentința Judecătoriei în procesul amenzilor din 8 și 15 noiembrie 2020

Judecătoria Timișoara a finalizat de redactat și sentința din procesul amenzilor primite de mine în 8 și 15 noiembrie 2020 (am contestat 2 amenzi într-un singur proces). Una dintre amenzi – cea din 15 noiembrie 2020 pentru nepurtarea măștii – a fost anulată, cealaltă – din 8 noiembrie 2020 pentru participare la adunare de protest neautorizată – a fost menținută. Acum la toate cele 6 amenzi ale mele luate în perioada pandemică care au fost contestate la Judecătoria Timișoara s-au dat sentințele. 4 amenzi au fost anulate, 2 menținute. Mai am un proces pe aceeași temă la Judecătoria sectorului 5 București. Voi face apel la această sentință cu privire la amenda care a fost menținută.
Vedeți articolele anterioare legate de acest proces:
– Am fost amendat la mitingul împotriva restricțiilor covid de la Timișoara
– Încă o amendă, primită de mine prin poștă
– Am contestat amenzile primite de la jandarmerie. Îl cer ca martor în apărare pe Nelu Tătaru, ministrul sănătății. Deasemeni, cer expertiză judiciară pentru a se stabili dacă obligația de a purta măști în aer liber este o măsură care să micșoreze riscul asupra sănătății populației
– Procesul pentru amenzile din 8 și 15 noiembrie 2020, amînat pentru 3 decembrie. Excepțiile de neconstituționalitate și nelegalitate depuse de mine
– Procesul pentru amenzile din 8 și 15 noiembrie 2020. „Salvarea de vieți omenești puse în primejdie de politicile sanitare dezastruoase ale guvernului cît și apărarea Constituției și a legalității sînt interese publice majore iar apărarea acestora este legitimă, ceea ce exclude caracterul contravențional al faptei”

Remarc în motivarea judecătoriei ideea că refuzul primăriei, adresat persoanei care a cerut aprobarea adunării de protest din 8 noiembrie 2020, nu e un act cu caracter individual, deci excepția de nelegalitate invocată de mine legat de refuzul primăriei este inadmisibilă, cît și faptul că ce a scris jandarmul în procesul verbal se bucură de prezumția de veridicitate, deci nu există vreo nevoie ca jandarmeria să aducă dovezi despre cele afirmate – în speță faptul că am fost somat să părăsesc adunarea, că am refuzat să semnez procesul verbal și că persoanele din jur au refuzat cooperarea cu jandarmii, motiv cu care se explică lipsa unui martor la procesul verbal. Prezența mea la adunarea de protest a fost recunoscută de mine, deci nu era subiect de dispută.

Redau mai jos sentința Judecătoriei Timișoara:

ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TIMIŞOARA
Secţia I Civilă Cod operator 2881
Dosar nr. 31647/325/2020

SENTINŢA CIVILĂ NR. 14201
Şedinţa publică din data de 06.07.2022 Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE: GORUN ROXANA-DENISA-CRISTINA GREFIER: COROGEANU MARIANA DORINA

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile privind petentul Mioc Marius Remus şi intimatul Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Timiş, având ca obiect plângere contravenţională.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 10.06.2022, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 22.06.2022, respectiv 06.07.2022.

INSTANŢA,

Deliberând asupra plângerii de faţă, constată următoarele: