Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Ordonanța Parchetului legată de evenimentele din 10 august 2018 integral iulie 17, 2020


Prezint cititorilor ordonanța emisă de Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția parchetelor militare, legată de evenimentele din 10 august 2018 (text integral). Prin respectiva ordonanță de declină competența în favoarea DIICOT.

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PARCHETELOR MILITARE

ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5, cod poştal: 050706,

tel:021/3196062, fax: 021/3193889, e-mail: sectia_militara@mpublic.ro

Operator date cu caracter personal: 3883

Dosar nr. 18/P/2018

ORDONANŢĂ

28.06.2019

Procurori militari colonel magistrat Culea Claudiu, colonel magistrat Tudor Marian și colonel magistrat Văetişi Marian, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie – Secţia Parchetelor Militare;

Examinând materialul de urmărire penală efectuat în dosarul cu nr. de mai sus cu privire la organizarea, conducerea şi modul de intervenţie al forţelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanţilor care au participat la protestul din data de 10 august 2018 desfăşurat în Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti, cauză în care s-a început urmărirea penală in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu, prevăzut de art. 297 Cod penal, complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 48 alin. 1 rap. la art. 297 alin. 1 din Codul penal, purtare abuzivă, prevăzută de art. 296 alin. 1 şi 2 Cod penal, complicitate la participație improprie la purtare abuzivă, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. cu ref. la art. 52 alin. 3 C.pen. rap. la art. 296 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen, neglijență în serviciu, prevăzută de art. 298 Cod penal, favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 Cod penal, fals intelectual, prevăzut de art. 321 Cod penal și uz de fals, prevăzut de art.323 Cod penal, participație improprie la fals intelectual, prev. de art. 52 alin. 3 rap. la art. 321 alin. 1 C.pen., participație improprie la uz de fals, prev. de art. 52 alin. 3 rap. la art. 323 C.pen.

CONSTATĂM URMĂTOARELE:

La data de 11.08.2018 pe rolul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București a fost înregistrat dosarul nr. 916/P/2018 ca urmare a sesizării din oficiu cu privire la faptul că „în data de 10.08.2018, cu ocazia mitingului organizat în zona Piaţa Victoriei din Mun. Bucureşti, s-au produs incidente violente care au avut ca rezultat rănirea mai multor persoane. În mijlocul participanţilor, au acţionat un număr de peste o mie de persoane care se manifestau violent atât la adresa forţelor de ordine cât şi la adresa protestatarilor paşnici, încercând forţarea cordonului de jandarmi. La ora 23:11, conform Jurnalului Acţiunilor Operative, a avut loc intervenţia forţelor din cadrul Jandarmeriei Române pentru izolarea şi dispersarea demonstranţilor violenţi. Acţiunea s-a prelungit până în data de 11.08.2018 în jurul orelor 03:00. Cu ocazia intervenţiei au fost rănite mai multe persoane din rândul demonstranţilor şi al forţelor de ordine”. (more…)

 

Combaterea propagandei autorităților în problema covid se lasă cu dosare penale mai 11, 2020


Actualizare 11 mai 2020: Înlocuire filmare de pe facebook cu filmare de pe youtube.

O filmare dintr-un spital din Botoșani, în care pacienți infectați cu covid cîntă și dansează alături de un cadru medical, a provocat deschiderea unei anchete a poliției, anunță fanatik.ro (linc).

„Ne-am sesizat din oficiu cu privire la săvîrşirea infracţiunii de zădărnicirea combaterii bolilor. În continuare se efectuează cercetări pentru această faptă, urmînd ca în funcţie de rezultatul acestora să fie dispuse măsuri conform prevederilor legale. Putem discuta despre amenzi serioase în acest caz”, a declarat purtătorul de cuvînt al IPJ Botoşani, Delia Nenişcu. (more…)

 

A murit generalul Marin Oană aprilie 14, 2020


Generalul Marin Oană, locotenent-colonel în decembrie 1989, care a comandat apărarea televiziunii începînd din seara de 22 decembrie 1989, după ce în 21 decembrie trimisese tancurile împotriva manifestanților din București, a murit ieri, anunță „RomâniaTV” (linc).

Generalul Marin Oană este cel cu care m-am judecat timp de ani de zile pentru anularea certificatului său de revoluționar. În 2019 am obținut o hotărîre definitivă de la Curtea de Apel Timișoara prin care certificatul de revoluționar al acestuia e anulat (linc), în temeiul art. 8 din Legea 341/2004, ca urmare a faptului că a avut acțiuni împotriva revoluției. (more…)

 

Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (19). Ascunderea filosovietismului noii puteri martie 20, 2020


Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției”. Prezint acum capitolul intitulat „Ascunderea filosovietismului noii puteri”.

Vezi fragmentele anterioare ale rechizitoriului, comentate pe acest blog:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Diversiunea radio-electronică – componentă a inducerii în eroare
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Cazul Otopeni. Conduita inculpatului Rus Iosif – șeful Aviaţiei Militare
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Execuția fostului președinte Ceaușescu Nicolae
– Clasarea cauzei față de anumiți făptuitori, bănuiți și părți civile. Disjungerea cauzei legată de avionul prăbușit în 28 decembrie 1989
Solicitarea intervenției militare din partea URSS

De menționat că despre acest rechizitoriu există și o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a fost prezentată pe acest blog: Decizia ÎCCJ din „dosarul revoluției” prin care s-a respins reluarea urmăririi penale față de Petre Roman și Teodor Brateș (linc).

În acest fragment al rechizitoriului se încearcă demonstrarea „preocupării constante a reprezentanţilor noii puteri politico-militare de a acţiona în sensul ascunderii diverselor colaborări anterioare cu structurile de informaţii ale fostei URSS”. Cel puțin unii din reprezentanții noii puteri n-au încercat însă să ascundă faptul că au avut relații cu sovieticii. Însăși rechizitoriul cita, în fragmentele anterioare, declarații ale generalului Militaru date la Comisia Senatorială „Decembrie 1989”, în care recunoștea că luase legătura cu sovieticii, iar Silviu Brucan s-a lăudat că avea intrare liberă la Gorbaciov. În cazul lui Brucan este de notat că Mihail Gorbaciov nu-și amintea de existența sa (linc), deci există posibilitatea ca acesta să fi jucat la cacealma, pretinzînd că are relații pînă la Gorbaciov pentru a-și crea o apărare în fața securității ceaușiste, iar mai tîrziu, pentru a-și crea un ascendent față de alți membri ai CFSN, în primul rînd față de Ion Iliescu (însuși rechizitoriul spunînd că Ion Iliescu se lăsa influențat de Brucan).

(more…)

 

Procurorul care a întocmit rechizitoriul în „dosarul revoluției”, Cătălin Ranco Pițu, numit șef al Secției Parchetelor Militare martie 18, 2020


Președintele României Klaus Iohannis a semnat ieri 17 martie decretul prin care Cătălin Ranco Pițu, procurorul care a întocmit rechizitoriul în dosarul revoluției, e numit șef al Parchetelor Militare, se anunță pe saitul Președinției României (linc). (more…)

 

Decizia ÎCCJ din „dosarul revoluției” prin care s-a respins reluarea urmăririi penale față de Petre Roman și Teodor Brateș martie 16, 2020


Am pomenit deja pe acest blog despre rechizitoriul în „dosarul revoluției”, prin care au fost trimiși în judecată pentru crime împotriva umanității Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus și s-a clasat cauza față de Petre Roman și Teodor Brateș. Deasemeni, s-a clasat cauza față de mai multe părți civile.

Cu privire la acest proces, am început un serial pe acest blog în care am prezentat rechizitoriul din procesul revoluției comentat. Vedeți fragmentele rechizitoriului comentate pînă acum pe acest blog:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Diversiunea radio-electronică – componentă a inducerii în eroare
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Cazul Otopeni. Conduita inculpatului Rus Iosif – șeful Aviaţiei Militare
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Execuția fostului președinte Ceaușescu Nicolae
– Clasarea cauzei față de anumiți făptuitori, bănuiți și părți civile. Disjungerea cauzei legată de avionul prăbușit în 28 decembrie 1989
Solicitarea intervenției militare din partea URSS

În 27 noiembrie 2019 s-a judecat la ÎCCJ cererea de redeschidere a cauzei față de Petre Roman și Teodor Brateș cît și față de mai multe părți civile. Instanța a respins redeschiderea cauzei față de Petre Roman și Teodor Brateș dar a admis reincluderea în cauză a mai multor părți civile. Redau mai jos hotărîrea ÎCCJ

ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 443                                                              Dosar nr. 2705/1/2019

Şedinţa din Camera de consiliu din data de 27 noiembrie 2019

Completul compus din:

Valentin Horia Şelaru   – Judecător de Cameră Preliminară
Magistrat asistent – Mădălin Marian Puşcă
Grefier – Gabriela Elena Baciu

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procuror Georgina Bodoroncea

S-a luat în examinare cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare în dosarul nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare.

Conform art. 369 alin. 1 din Codul de procedură penală, desfăşurarea şedinţei de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio.

La apelul făcut în cameră de consiliu au lipsit intimaţii Brateş Teodor, reprezentat de apărător ales, avocat Vilău Ioan Adrian şi Roman Petre, reprezentat de apărător ales, avocat Popa Liviu.

Au fost prezenţi intimații Alecu Niculae, Bene Vasile, Căpraru Petre, Cruşoveanu Tudorel, David Anton, Dumitru Ion, Firimiţă Marian, Grigore Gheorghe, Ianăş Mihai, Ioniţă Oliver, Oancea Ion, Pantazi Nicolae, Savin Eugeniu, Vlad Gheorghe şi Zeana Corneliu, precum și persoanele interesate de această cauză, respectiv Boşnigeanu Ştefan, Bănuţă Tudor, Giurcanu Nicoleta, Stancu George, Dincă Mihai, Puşcaşu Ştefan Victor Egmont, Zoană Marin.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită, realizându-se prin publicitate în publicaţia de circulaţie naţională „România Liberă”.

S-a făcut referatul cauzei de către magistratul asistent, care a învederat că dosarul a fost amânat pentru citarea intimaţilor prin publicitate şi pentru a da ocazia intimatului Brateş Teodor de a-şi angaja apărător ales. (more…)

 

Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (18). Solicitarea intervenției militare din partea URSS martie 9, 2020


Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției”. Prezint acum partea legată de cererea de ajutor militar de la Uniunea Sovietică.

Vezi fragmentele anterioare ale rechizitoriului, comentate pe acest blog:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Diversiunea radio-electronică – componentă a inducerii în eroare
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Cazul Otopeni. Conduita inculpatului Rus Iosif – șeful Aviaţiei Militare
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Execuția fostului președinte Ceaușescu Nicolae
Clasarea cauzei față de anumiți făptuitori, bănuiți și părți civile. Disjungerea cauzei legată de avionul prăbușit în 28 decembrie 1989

În esență, acest fragment al rechizitoriului explică că s-a cerut ajutor militar sovietic, ceea ce constituie infracțiunea de trădare, dar răspunderea penală pentru această infracțiune e prescrisă.

În dimineața de 23 decembrie 1989 TVR a anunțat că s-a cerut ajutor militar sovietic. Acesta este un fapt cert, însă rămîne de lămurit a cui inițiativă a fost. Crainicul TVR George Marinescu nu putea avea inițiativa asta de capul său. Nimeni însă n-a recunoscut respectiva inițiativă, nici în cursul cercetării Parchetului, nici în fața Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” pe ale cărei cercetări se bizuie în mare parte rechizitoriul. (more…)

 

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit: luptătorii în revoluție nu datorează asigurări de sănătate pentru banii încasați din indemnizația conform legii 341/2004 februarie 21, 2020


Înalta Curte de Casație și Justiție, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a dat în 17 februarie 2020 o decizie în dosarul 2931/1/2019 (linc), prin care stabilește că „deţinătorii titlului de Luptător cu Rol Determinant nu datorează contribuţie la asigurările sociale de sănătate pentru indemnizaţiile primite în temeiul Legii nr. 341/2004”.

Deciziile completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a Înaltei Curți de Casație și Justiție devin obligatorii pentru toate instanțele din România după publicarea lor în Monitorul Oficial. Deocamdată decizia nu a fost publicată, iar pe saitul ÎCCJ a apărut doar minuta deciziei. E doar o problemă de timp pînă va apărea decizia în Monitorul Oficial și după aceea, toate procesele care ar fi deschise de revoluționari (dar, zic eu, și de noiembriști brașoveni din 1987 ori de greviști din Valea Jiului din 1977) legate de faptul că li se reține CASS din indemnizație vor fi cîștigate de aceștia. (more…)

 

Valentin Ceaușescu cere statut de victimă în „dosarul revoluției” februarie 18, 2020


Valentin Ceaușescu, fiul cuplului Elena și Nicolae Ceaușescu, s-a constituit parte vătămată în „dosarul revoluției”, anunță „Adevărul” (linc). (more…)

 

Gelu Voican Voiculescu face plîngere penală împotriva lui Ludovic Orban pe motivul desființării Institutului Revoluției februarie 14, 2020


O știre mai veche, despre care am vrut să scriu mai repede, dar a apărut subiectul „Moise Guran” (linc) pe care l-am considerat prioritar. Public totuși acest articol, ca să rămînă consemnată pe acest blog o informație relevantă despre problematica revoluției din 1989.

Fostul director general al Institutului Revoluției Române, Gelu Voican Voiculescu, a depus o plîngere penală la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva primministrului Ludovic Orban, ministrului de finanțe Florin Cîțu, secretarului de stat la SSRMLÎRC Puiu Nicolae Fesan, secretarului general al guvernului Antonel Tănase, președintelui Consiliului Legislativ Dragoș Iliescu și ministrei muncii Victoria Violeta Alexandru, pe motiv că aceștia au fost implicați în emiterea OUG 91/2019 prin care se desființează Institutul Revoluției Române, care-l avea ca director general pe Gelu Voican Voiculescu. Știrea a fost anunțată pe luju.ro (linc), sait printre ai cărui oameni de bază se numără fostul informator al securității Sorin Roșca Stănescu, care juca rol de mare antiiliescian în anii ’90, întîi la „România Liberă” și apoi ca director la „Ziua”, oficină care-l ataca vehement pe Ion Iliescu inclusiv pe teme legate de revoluția română din 1989. Acuzațiile pe care le aduce Gelu Voican Voiculescu sînt legate de articolele 297 alin. 1 și 2, 321, 323 și 367 alin. 1 Cod Penal, respectiv abuz în serviciu, constituire de grup infracțional organizat, fals și uz de fals. Depunerea plîngerii s-a făcut în 17 ianuarie 2020.

Se pretinde că învinuiții reprezintă un grup infracțional organizat care au acționat „cu intenție directă și calificată” pentru desființarea Institutului Revoluției, iar în cadrul ordonanței de urgență și a notei de fundamentare sînt pomenite „fapte și întîmplări nereale denaturate în mod tendențios”. (more…)