Categorie: justiţie

Procesul pentru amenzile din 8 și 15 noiembrie 2020. „Salvarea de vieți omenești puse în primejdie de politicile sanitare dezastruoase ale guvernului cît și apărarea Constituției și a legalității sînt interese publice majore iar apărarea acestora este legitimă, ceea ce exclude caracterul contravențional al faptei”

În luna noiembrie 2020 primeam primele mele 2 amenzi legate de plandemie, ca urmare a participării mele la adunările de protest din centrul Timișorii:
Am fost amendat la mitingul împotriva restricțiilor covid de la Timișoara
Încă o amendă, primită de mine prin poștă

După mitingul din 8 noiembrie 2020 am primit amendă pentru participare la adunare publică interzisă, iar la mitingul din 15 noiembrie am fost amendat pentru nepurtarea măștii.

Am contestat aceste 2 amenzi la Judecătoria Timișoara, după cum am mai relatat:
Am contestat amenzile primite de la jandarmerie. Îl cer ca martor în apărare pe Nelu Tătaru, ministrul sănătății. Deasemeni, cer expertiză judiciară pentru a se stabili dacă obligația de a purta măști în aer liber este o măsură care să micșoreze riscul asupra sănătății populației
Procesul pentru amenzile din 8 și 15 noiembrie 2020, amînat pentru 3 decembrie. Excepțiile de neconstituționalitate și nelegalitate depuse de mine

Mi s-a acceptat un singur martor, un domn care participase și el la proteste. Între timp, Curtea Constituțională, prin Decizia 50/2022, a stabilit că OUG 192/2020 prin care se extinsese obligația purtării măștii la toate spațiile publice, nu doar la cele închise, cum era în formularea inițială a art. 13 lit. a) din Legea 55/2020, e neconstituțională. Deci, în ceea ce privește amenda pentru nepurtarea măștii, ținînd seama de această hotărîre a Curții Constituționale și de faptul că adunarea de protest a fost într-un spațiu deschis, cred că am mari șanse să obțin anularea. Legat de cealaltă amendă – pentru participare la adunare interzisă – am invocat excepția de nelegalitate a hotărîrii Primăriei Timișoara de a da aviz negativ pentru acea adunare. Avizul negativ fusese contestat în instanță și de persoana care ceruse primăriei aprobare pentru adunarea de protest. Jandarmeria a depus o hotărîre judecătorească, definitivă prin nerecurare, prin care s-a respins cererea acelei persoane de anulare a avizului negativ al primăriei. Nu am primit și eu o copie a acelei hotărîri. Am cerut, dar reprezentantul jandarmeriei a spus că nu e obligatoriu să se dea copii după exemple de practică judiciară. Am spus că îmi mențin excepția de nelegalitate și că pot avea propriile mele argumente legate de aceasta. Judecătoarea a spus că se va pronunța asupra excepției împreună cu fondul.

Ăsta este primul meu proces de la Judecătoria Timișoara legat de amenzile din pandemie, dar ultimul care a ajuns la finalul cercetării judecătorești. Bilanțul de pînă acum al proceselor mele cu jandarmeria Timișoara este: 1 proces cîștigat definitiv, 1 pierdut dar la care mă gîndesc să fac recurs (cale extraordinară de atac), și 2 sentințe de primă instanță de anulare a amenzilor, care nu sînt încă definitive. La ultimul termen, Jandarmeria a depus la dosar hotărîrea judecătorească din procesul pe care l-am pierdut.

Pronunțarea se va face pe 22 iunie, dacă nu va fi o altă amînare. În concluziile scrise am adăugat un nou argument, pe care nu-l folosisem pînă acum: legitima apărare. Prezint mai jos aceste concluzii scrise care pot fi de folos și altora care au procese asemănătoare.

Judecătoria Timișoara
Dosar 31647/325/2020
Rămas în pronunțare pentru 22.06.2022

Domnule președinte

Subsemnatul, Mioc Marius (…), în calitate de petent în această pricină depun următoarele

CONCLUZII SCRISE

Cer admiterea plîngerii așa cum a fost formulată, anularea proceselor verbale contestate și ale amenzilor stabilite prin acestea. În subsidiar cer înlocuirea amenzilor cu avertisment. Cu cheltuieli de judecată constînd în taxe de timbru de 40 lei (filele 18-19).
Arăt că sînt supus unei hărțuiri din partea Jandarmeriei, care mi-a dat amenzi în repetate rînduri, ca urmare a faptului că sînt cunoscut ca avînd activitate publicistică de criticare a măsurilor autorităților în problema covid încă din martie 2020, cînd s-a instituit prima oară starea de urgență sub acest pretext în România, iar apoi prin publicarea cărții „Covid, minciuna veacului” (filele 9-10). Am fost printre primii în România care am atras atenția public că măsurile autorităților de combatere a covidului sînt neprofesioniste și fac mai mult rău decît bine și primul care a publicat o carte în limba română pe acest subiect. La Judecătoria Timișoara, pe lîngă acest proces, am avut alte 4 procese cu pîrîta, din care am izbutit anularea amenzilor în 3 (dosar 9255/325/2021 https://portal.just.ro/325/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=32500000000510278&id_inst=325 , dosar 33548/325/2021 https://portal.just.ro/325/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=32500000000537550&id_inst=325 și dosar 30081/325/2021* https://portal.just.ro/325/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=32500000000543230&id_inst=325 ) și am pierdut unul – pîrîta v-a informat numai despre procesul pe care l-am pierdut (la care pregătesc recurs).

1. Cu privire la procesul verbal seria JO nr. 2078317 din 08.11.2020
Sancțiunea aplicată a fost pentru participare la „adunare publică interzisă”.

1.1. Nu s-au respectat prevederile art. 16 alin. (1) și (7) și art. 19 alin. (1) din OG 2/2001
Art. 16 alin (1) spune că procesul verbal trebuie să cuprindă în mod obligatoriu, printre altele, „ocupația și locul de muncă al contravenientului”.
Art. 16 alin. (7) prevede: „În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica „Alte mențiuni”, sub sancțiunea nulității procesului-verbal”.
Art. 19 alin. (1) spune: „în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor”.
Nu există nici un martor care să certifice că am refuzat să particip la întocmirea procesului verbal. Justificarea pentru lipsa martorului din procesul verbal, că „persoanele aflate în apropiere au refuzat cooperarea”, nu poate fi primită deoarece este vorba de un protest care s-a desfășurat în centrul Timișorii, într-o zonă intens circulată, unde nu erau doar participanți la protest despre care s-ar putea considera că sînt împotriva cooperării cu jandarmii ci treceau pe acolo și alte persoane, inclusiv unele care aveau păreri negative despre protest (dovedit cu martorul H.). Mai mult, această adunare publică n-a durat 5 minute, ci aproximativ 3 ore (dovedit cu martorul audiat). Cum n-au putut găsi jandarmii, timp de 3 ore într-o zonă intens circulată din centrul Timișorii, nici măcar un martor care să fie dispus să semneze procesul verbal? Nu doar că nu mi s-a adus la cunoștiință că am dreptul de a face obiecțiuni, dar nici măcar faptul că mi se întocmește un proces verbal de amendă nu mi s-a adus la cunoștiință! Este vorba de fapt de reaua credință a jandarmeriei, care mi-a încălcat dreptul la apărare (prevăzut de Convenția CEDO și Constituția României) prin lipsirea mea de dreptul de a face obiecțiuni în procesul verbal, ca apoi să se invoce prezumția de veridicitate a procesului verbal.
Rog instanța să constate că mi s-a încălcat neîntemeiat dreptul de a face obiecțiuni pe procesul verbal și să considere susținerile mele din plîngerea contravențională ca avînd aceeași prezumție de veridicitate ca niște obiecțiuni care ar fi fost înscrise chiar pe procesul verbal. Practica CEDO vorbește despre prezumția de veridicitate a întregului conținut al procesului verbal, deci inclusiv obiecțiunile notate pe procesul verbal se bucură de prezumția de veridicitate.

1.2. Avizul negativ al Primăriei Timișoara pentru adunarea de protest e nelegal
Am argumentat aceasta prin excepția de nelegalitate (fila 46). Martorul H. a confirmat că adunarea de protest s-a desfășurat în zona pietonală din fața Operei, nu s-a produs nici o stînjenire a circulației și nu se desfășura în zonă vreo altă activitate care să fi fost stînjenită de acea adunare. Nu s-au produs dezordini. Nu a existat nici un motiv legal pentru autorități să interzică protestul. Singurul motiv real pe care autoritățile l-au avut pentru avizul negativ acordat a fost să limiteze dezbaterea publică asupra unor idei care nu le sînt convenabile din punct de vedere politic. Limitarea dezbaterii democratice nu este un motiv legitim.

1.3. Avizul negativ nu înseamnă interzicerea adunării de protest
„Aviz”, conform dicționarului explicativ, înseamnă „părere, apreciere competentă”. Faptul că Primăria sau domnul primar au avut o părere negativă despre protestul din 8 noiembrie este dreptul lor democratic dar nu înseamnă că l-au interzis, mai ales că art. 1 din legea 60/1991 spune: „Libertatea cetățenilor de a-și exprima opiniile politice, sociale sau de altă natură, de a organiza mitinguri, demonstrații, manifestații, procesiuni și orice alte întruniri și de a participa la acestea este garantată prin lege”. Protestul din 8 noiembrie a respectat condițiile impuse de legea 60/1991, adică a fost pașnic, fără arme, a fost declarat în prealabil, n-a stînjenit folosirea normală a drumurilor publice, a mijloacelor de transport în comun ori a vreunei instituții, n-au existat acțiuni turbulente. Conform art. 4 din legea 60/1991, primarul era obligat să asigure condițiile necesare desfășurării normale a adunării, chiar dacă părerea sa personală despre ea era negativă.
Prin urmare, în 8 noiembrie 2020 nu a avut loc o adunare interzisă, ci o adunare legală conform legii 60/1991, care a fost notificată autorităților în răstimpul legal, și despre care primăria și domnul primar au avut o părere personală negativă, fapt nerelevant, căci într-o societate democratică poți desfășura adunări de protest și pentru a expune păreri care nu sînt pe placul primarului.

1.4. Nu am fost somat de organele de ordine să părăsesc adunarea
Art. 26 lit. d din Legea 60/1991 prevede ca o condiție obligatorie pentru aplicarea de sancțiuni, pe lîngă participarea la o adunare interzisă și refuzul de a părăsi locul la avertizările și somațiile organelor de ordine. Martorul H. a confirmat că nu a existat vreo somație a organelor de ordine pentru părăsirea adunării.

1.5. Participarea la adunarea de protest a fost făcută în legitimă apărare
Conform art. 11 alin. (1) din OG 2/2001 „caracterul contravențional al faptei este înlăturat în cazul legitimei apărări”.
Este în stare de legitimă apărare persoana care săvîrșeste fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust, îndreptat împotriva sa, împotriva altuia sau împotriva unui interes public și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.
Fără îndoială, respectarea Constituției și a legilor țării reprezintă un interes public major. Totodată, un interes public major îl reprezintă și salvarea de vieți omenești, puse în primejdie de incompetența politicilor de sănătate ale guvernului, cît și salvarea României de dezastru economic și de îndatorare excesivă la care o împing măsurile guvernamentale.
Curtea Constituțională, prin Decizia 50/2022 a stabilit că guvernul, prin OUG 192 din 5 noiembrie 2020 (3 zile înaintea protestului despre care discutăm) a încălcat constituția. Această încălcare grosolană a Legii Fundamentale a Țării a stîrnit indignarea iubitorilor de legalitate și a fost una din motivele adunării de protest. Nu este singura încălcare a legii sub pretextul pandemiei săvîrșită de guvern, sînt și alte decizii ale Curții Constituționale care au arătat cum s-a încălcat legea, nu văd necesar să le enumăr pe toate. Deasemeni, au fost multe acțiuni nelegale ale autorităților făcute sub pretext de luptă cu covidul. Cu titlu de exemplu: se pretindea ca, dacă o localitate este declarată în carantină, cetățenii să nu-și poată părăsi locuința decît avînd declarație pe proprie răspundere asupra lor cu care să justifice motive întemeiate de părăsire a locuinței. Practica judiciară – decizia nr. 2 din 3 ianuarie 2022 a Tribunalului Timiș (dosar 9255/325/2021 în care am fost parte) – arată că cetățenii dintr-o localitate carantinată au dreptul de a-și părăsi locuințele fără a justifica „motive temeinice”, doar la părăsirea localității carantinate fiind necesară o declarație pe propria răspundere.
Atunci cînd însuși guvernul, care ar trebui să apere legea, este cel care o încalcă, avem de a face cu un atac împotriva interesului public major de respectare a legalității, iar cetățenii care se împotrivesc acestor măsuri guvernamentale sînt în legitimă apărare.
Totodată, măsurile luate de guvern sub pretextul luptei cu pandemia au avut efecte grave atît asupra sănătății populației cît și a economiei României. Este de notorietate publică, dovedit prin statisticile Institutului Național de Statistică, creșterea mortalității populației României după introducerea stării de urgență și a stării de alertă. Totodată economia a avut de suferit iar România s-a îndatorat cu miliarde de euro pentru a acoperi creșterile nejustificate de cheltuieli cît și scăderea veniturilor datorată măsurilor luate sub pretextul luptei cu pandemia. Salvarea de vieți omenești și evitarea unei prăbușiri a economiei românești (cu urmări sociale deosebit de grave, care abia acum încep să se simtă, prin inflație, pînă acum fiind luate măsuri de amînare a efectelor prin împrumuturi; cu cît se va lungi acest proces mai mult, cu atît urmările celor doi ani de demență pandemică se vor vedea mai limpede, sînt posibile în viitor inclusiv violențe) reprezintă interes public major, care justifică încadrarea faptelor la legitimă apărare.
Încă din martie 2020, cînd s-a anunțat stare de urgență, am atras atenția că măsurile impuse de guvern sub pretextul combaterii covid-19 sînt greșite. Pe saitul propriu și pe canalul meu youtube am publicat interviul cu profesorul german Sucharit Bhakdi care atrăgea atenția: „Măsurile sînt absurde și primejdioase. Concetățenii noștri bătrîni au tot dreptul să fie făcute eforturi pentru prelungirea vieții lor. Contactele sociale, evenimentele sociale, teatrul, muzica, călătoriile, vacanțele, sportul, toate acestea îi ajută să-și prelungească viața. Speranța de viață a milioane de oameni e scurtată cu măsurile anticoronavirus

Dr. Sucharit Bhakdi (Germania) despre isteria coronavirusului: Măsurile sînt absurde și primejdioase. Concetățenii noștri bătrîni au tot dreptul să fie făcute eforturi pentru prelungirea vieții lor. Contactele sociale, evenimentele sociale, teatrul, muzica, călătoriile, vacanțele, sportul, toate acestea îi ajută să-și prelungească viața. Speranța de viață a milioane de oameni e scurtată cu măsurile anticoronavirus (video)


Respectivul interviu l-am republicat și în cartea mea „Covid, minciuna veacului” (fila 9), tipărită în octombrie 2020.
Evoluția evenimentelor a confirmat tot ce spusese profesorul Bhakdi, popularizat de mine în limba română. În România, dacă înainte de aplicarea măsurilor de combatere a covidului, mortalitatea în anul 2020 era mai mică decît în 2019, după ce aceste măsuri au fost aplicate s-a înregistrat un exces de mortalitate, mai ales după introducerea și a obligativității purtării măștilor (mai 2020) – confirmare indirectă a spuselor lui Nelu Tătaru despre efectele rele ale măștii (CD fila 20). Aceeași tendință se observă peste tot pe plan mondial – nu a existat exces de mortalitate înainte de aplicarea măsurilor împotriva covid ci abia după aplicarea acestor măsuri, care n-au salvat ci dimpotrivă, au curmat vieți.
Buletinul „Evenimente demografice în anul 2020” al Institutului Național de Statistică arată că în 2020 s-au înregistrat cu 36992 mai mulți morți decît în 2019 (https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/evenimente_demografice_in_anul_2020.pdf pag. 13).
De semnalat că doar aproximativ jumătate din acești 36992 morți suplimentari din 2020 față de 2019 au fost clasificați ca avînd covid, în condițiile în care autoritățile, pentru a-și justifica măsurile luate, au schimbat procedurile de raportare a morților pentru a umfla numărul morților declarați de covid (temă a cuvîntării mele de la adunarea de protest, înregistrare video CD fila 44, transcriere fila 48).
Comparînd pe luni numărul de decese înregistrat (același buletin, pag. 15), se vede că excesul de mortalitate față de 2019 a apărut începînd cu luna iulie 2020. Pentru perioada ianuarie-martie numărul morților fiind mai mic în 2020 decît în 2019 (martie 2020 fiind luna cînd s-au introdus măsurile de luptă cu covidul), iar în lunile aprilie-iunie numărul morților din 2020 a fost aproximativ egal cu cel din 2019.

Extras din buletinul „Evenimente demografice în anul 2020” al Institutului Național de Statistică

De precizat că publicarea buletinului „Evenimente demografice în anul 2021” a fost amînată inexplicabil de Institutul Național de Statistică pentru 30 iunie 2022, adică după data depunerii acestor concluzii scrise.
https://insse.ro/cms/ro/content/evenimente-demografice-%C3%AEn-anul-2021
Se dorește probabil cosmetizarea numerelor care arată dezastrul provocat de politica sanitară a guvernului, care a dus la un număr atît de mare de morți. Din presă cunoaștem că situația din 2021 a fost chiar mai rea decît în 2020. De pildă, „Ziarul Financiar” publica în 17 ianuarie 2022 articolul „Cea mai dureroasă statistică: România a avut peste 300.000 de morţi în primele 11 luni din 2021, record istoric”
https://www.zf.ro/eveniment/cea-mai-dureroasa-statistica-romania-a-avut-peste-300-000-de-morti-20462252
Motivele creșterii numărului de morți au fost amplu explicate de mine, pe saitul propriu https://mariusmioc.wordpress.com/covid-19/, în cartea mea „Covid, minciuna veacului” (fila 9) cît și la adunările de protest la care am luat parte: Lipsirea de tratament medical a bolnavilor cu alte boli decît covidul pe motiv că întreg sistemul sanitar trebuie să aibă prioritate covidul (unele spitale au fost declarate spitale covid fiind interzis accesul pacienților cu alte boli, unii deja internați au fost dați afară din spital), schimbarea procedurilor de tratament sub pretextul pandemiei (de pildă, s-a impus efectuarea de test covid pentru orice pacient înainte de internare; ca rezultat internarea a fost amînată pînă la sosirea rezultatului testului ceea ce a avut ca efect în unele cazuri moartea), stresul la care a fost supusă populația prin bombardarea cu știri despre morți, dar și datorită efectelor psihologice ale izolării sociale impuse ori problemelor economice apărute, oamenii stresați înregistrînd o scădere a imunității generale (în 22 aprilie 2020 publicam pe saitul propriu articolul „Caracterul criminal al creatorilor de panică” https://mariusmioc.wordpress.com/2020/04/22/efectul-placebo-si-efectul-nocebo-caracterul-criminal-al-creatorilor-de-panica/ , articol reluat și în cartea „Covid, minciuna veacului”), tratamentele medicale greșite date pacienților cu covid (s-au dat medicamente agresive precum kaletra și remdesivir, care au multe efecte adverse trecute de altfel în prospectele lor și deseori pacienții au murit datorită acestor medicamente, fiind însă trecuți ca morți de covid).
La momentul adunării de protest care e subiectul acestei pricini, datele statistice legate de efectele dezastruoase ale politicii sanitare ale guvernului (110000 de morți în exces în anii 2020-2021 dacă comparăm cu anul 2019) nu fuseseră publicate. Asta nu înseamnă că nu au existat persoane care să înțeleagă că anume acestea vor fi urmările. Sînt una dintre aceste persoane, care încă din martie 2020 am atras atenția public că noile politici sanitare ale guvernului sînt dezastruoase și vor duce la pierderi de vieți omenești, fără a putea să stăvilească infecția respiratorie numită „covid”.
Nici deciziile Curții Constituționale care au constatat nelegalitatea unor ordonanțe legate de politica sanitară a guvernului, inclusiv OUG 192/2020 care apăruse recent, nu fuseseră emise. Asta nu înseamnă că nu mi-am dat seama din primul moment că acțiunile guvernului sînt nelegale.
Salvarea de vieți omenești puse în primejdie de politicile sanitare dezastruoase ale guvernului cît și apărarea Constituției și a legalității sînt interese publice majore iar apărarea acestora este legitimă, ceea ce exclude caracterul contravențional al faptei. Modul cum am ales să apăr aceste interese publice majore, prin participarea la o adunare de protest pașnică, într-o zonă pietonală unde nu se stînjenește circulația autoturismelor și nici nu se desfășurau alte activități care ar fi stînjenite (cum a arătat martorul H.), nu reprezintă o încălcare a principiului proporționalității care trebuie avut în vedere cînd se acționează în legitimă apărare.

1.6. Lipsește elementul de vinovăție pentru aplicarea sancțiunii contravenționale
Martorul H. confirmă că, cu o săptămînă înainte, în 1 octombrie 2020, fusese plănuită o altă adunare de protest, dar fiindcă nu se primise aviz de la primărie (deși se depusese cerere) participanții (inclusiv eu) s-au împrăștiat, nedorind să încalce legea. Tot atunci s-a discutat că se va reveni pentru adunare de protest în 8 noiembrie, dată pentru care se vor obține toate aprobările legale. Apoi adunarea de protest pentru 8 noiembrie a fost anunțată și pe facebook.
Renunțarea la adunarea de protest din 1 noiembrie arată dorința mea de a mă conforma legii. Pe 8 noiembrie am venit la noua adunare de protest anunțată cu convingerea fermă că nu sînt probleme de ordin legal pentru asta.
Art. 1 din OG 2/2001 impune vinovăția ca o condiție ca o faptă să fie considerată contravenție. Această condiție nu a fost îndeplinită. Am participat la adunare ferm convins că este dreptul meu democratic să exprim public protest inclusiv față de politicile guvernului.

2. Cu privire la procesul verbal seria JO nr. 1927896 din 15.11.2020
Sancțiunea aplicată a fost pentru nepurtarea măștii în timp ce participam la adunarea de protest împotriva impunerii obligativității purtării măștii și altor măsuri care se pretind de limitare a răspîndirii covid-19. Anularea procesului verbal trebuie făcută din următoarele motive:

2.1. Purtarea măștii în spațiile publice deschise nu era obligatorie
Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 50/2022 a admis excepția de neconstituționalitate a OUG 192/2020 de modificare a Legii 55/2020. Respectiva OUG modificase art. 13 lit. a) din Legea 55/2020 extinzînd obligativitatea purtării măștii și la spații deschise. Odată cu constatarea neconstituționalității OUG 192/2020, art. 13 lit. a) din Legea 55/2020 revine la forma inițială: „Pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne se poate institui: a) obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă”.
Alătur practică judiciară de la Judecătoria sector 5 București referitoare tot la o amendă pentru nepurtarea măștii la un protest public, care arată: „dispozițiile art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020, forma în vigoare la momentul sancționării contravenționale a petentului și care se referă la obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, și-a încetat efectele, dispozițile art. 13 lit. a) revenind la forma anterioară modificării adusă prin OUG 192/2020 și care se referă la obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise.
Cum în momentul pretinsei nepurtări de către mine a măștii mă aflam într-un spațiu deschis (Piața Operei din Timișoara), chiar dacă fapta ar fi reală nu există articol de lege care să stabilească un caracter contravențional al acesteia.

2.2. Realitatea este că am purtat masca în data de 15.11.2020
Am arătat în plîngerea inițială că am purtat mască în perioada cît am participat la adunarea de protest, ba chiar am spus în cuvîntarea pe care am ținut-o, înainte de a fi amendat, că port mască nu ca să mă apere de virus ci ca să mă apere de amendă. După ce am fost amendat am luat iar cuvîntul și am spus că iată, măștile nici măcar ca apărare împotriva amenzii nu sînt bune (filmarea jandarmeriei fila 30 fișier 00050 înregistrează chiar acest moment și spun acolo că tot timpul am avut masca la mine; la celelalte filmări sînt alți vorbitori). Martorul H. a confirmat faptul că am purtat mască la acea adunare de protest.
Pîrîta a depus la dosar o singură fotografie de la adunarea din 15.11.2020 (fila 37) unde se vede că aveam mască pe față. Sînt surprins uitîndu-mă în jos și din acel unghi se vede că la baza nasului o zonă neacoperită de mască, dar dintre toți cei din fotografie eu sînt singurul care poartă mască. Nu reiese din fotografie că masca nu ar fi acoperit căile respiratorii. La dosar sînt depuse și fotografii din 8 noiembrie 2020 unde apar fără mască ori cu masca trasă sub bărbie, dar acele fotografii nu pot fi temei pentru amenda din 15 noiembrie 2020. Pe 8 noiembrie amenda a fost dată pe alt temei.
Amenda mi-a fost aplicată nu pentru nepurtarea măștii, ci pentru că am arătat participanților filmare din 2019 din orașul Wuhan din China (confirmat de martorul H.), cu manifestațiile de protest de acolo în care lumea arunca cu obiecte contondente în forțele de ordine (înregistrarea pe CD de la fila 20), lucru considerat de jandarmi ca „instigare”, deși nu era decît informare a publicului asupra unor evenimente istorice reale și cu directă legătură cu starea de alertă care fusese decretată în România (fila 10).

2.3. Eram într-o situație de legitimă apărare
Am adus dovezi în acest proces – înregistrarea video cu fostul ministru al sănătății Nelu Tătaru care spunea că „masca purtată de omul sănătos face mai mult rău decît bine” (CD fila 20) – că obligația purtării măștii înseamnă un atac direct și imediat la adresa sănătății mele. Deci, a nu purta masca înseamnă a-ți apăra propria sănătate, ceea ce este legitim.
Conform art. 11 alin. 1 din OG 2/2001, situația de legitimă apărare înlătură caracterul contravențional al faptei.

2.4. Hotărîrea 71 din 8 noiembrie 2020 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Timiș îngăduie înlăturarea măștii pentru scurte perioade de timp
Art. 1 alin. (2) din Hotărîrea nr. 71 din 8 noiembrie 2020 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Timiș se precizează că „este permisă înlăturarea măștii, pentru perioade scurte de timp, în vederea fumatului, consumului de produse alimentare sau băuturilor în afara teraselor…”. Această excepție e valabilă și pentru cei care vor să fumeze aer curat.

2.5. Lipsește elementul de vinovăție pentru aplicarea sancțiunii contravenționale
Chiar dacă la un moment dat, în cursul celor 3 ore de protest, s-a putut întîmpla ca masca să-mi alunece puțin de pe nas și baza nasului să rămînă descoperită, cum arată unica fotografie din 15 noiembrie 2020 depusă de pîrîtă (fila 37) – subliniez că celelalte fotografii sînt din 8 noiembrie, deci n-au relevanță la aprecierea procesului verbal din 15 noiembrie – nu există elementul de vinovăție necesar ca o faptă să fie considerată contravenție, conform art. 1 din OG 2/2001. Trebuie făcută deosebire între exprimarea opiniilor mele conform cărora purtarea măștii este ineficientă în combaterea covidului și dăunătoare în general, și faptele mele. Exprimarea opiniilor critice cu privire la unele măsuri legale este legitimă într-o societate democratică.

Cu privire la amîndouă procesele verbale, rog instanța să țină seama și de principiul „in dubio pro reo” și cel al aplicării legii contravenționale cele mai favorabile.

ÎN DREPT: OG 2/2001, Legea 55/2020, Decizia 50/2022 a Curții Constituționale, Legea 60/1991, Codul de procedură civilă, art. 4 din legea 554/2004, Constituția României, Convenția CEDO, Hotărîrea 71 / 8 noiembrie 2020 a Comitetului Județean Timiș pentru Situații de Urgență

Alătur practică judiciară: Decizia civilă nr. 2/2022 a Tribunalului Timiș, Încheiere din 02.05.2022 a Judecătoriei sector 5 București – dosar 631/302/2022 cu explicarea efectelor Deciziei 50/2022 a Curții Constituționale.

Mai citește:
Am fost amendat la mitingul împotriva restricțiilor covid de la Timișoara
– Încă o amendă, primită de mine prin poștă
– Noua amendă primită de mine, ca locțiitor de președinte de secție de votare
– Autoritatea Electorală Permanentă m-a exclus din corpul experților electorali
Azi la Judecătoria Timișoara începe procesul legat de amenda luată de mine ca locțiitor de președinte de secție de votare
– Am contestat în instanță hotărîrea Autorității Electorale Permanente de a mă exclude din corpul experților electorali
Nouă amendă primită de mine și felul cum am contestat-o. „Sînt cuprins de remușcări pentru faptul că am avut declarație pe proprie răspundere asupra mea”
Întîmpinarea jandarmeriei la unul dintre procesele legate de amenzile mele
Am cîștigat (primă instanță) procesul pentru amenda din carantină
Procesul pentru amenda din carantină: Apelul Jandarmeriei și întîmpinarea mea din apel
Întîmpinarea Jandarmeriei în procesul despre 2 din amenzile mele
Judecătoria Timișoara respinge plîngerea mea împotriva amenzii luată ca locțiitor de președinte de secție de votare. Textul sentinței
Procesul pentru amenzile din 8 și 15 noiembrie 2020, amînat pentru 3 decembrie. Excepțiile de neconstituționalitate și nelegalitate depuse de mine
Am mai încasat o amendă
De ziua națională am fost reținut, încătușat și amendat de jandarmerie
Contestația mea față de amenda primită de Ziua națională. „Legiuitorul, în înțelepciunea sa, a prevăzut purtarea măștilor nu ca o măsură de ocrotire a sănătății, ci ca o măsură cu caracter propagandistic, psihologic și sociologic”
Cu prilejul Anului Nou, Jandarmeria îmi trimite o nouă amendă. Pentru mitingul din 21 decembrie 2021 de la București (video)
Curtea de Apel Timișoara a stabilit: Amenda pentru nepurtarea măștii nu poate fi temei pentru excluderea din corpul experților electorali
O primă hotărîre definitivă în procesele mele cu Jandarmeria: Amenda din carantină anulată
La cererea mea Tribunalul Timiș sesizează Curtea Constituțională cu privire la excepția de neconstituționalitate a unor articole din Legea 55/2020
Argumentele pentru neconstituționalitatea carantinării Timișoarei aduse de mine în procesul cu jandarmeria
Plîngerea mea împotriva amenzilor primite în 21 decembrie 2021 la București. Definirea juridică a „idealurilor revoluției din decembrie 1989” prevăzute în Constituție, cerută cu prilejul acestei plîngeri
Încheierea de ședință a Tribunalului Timiș prin care s-a admis sesizarea Curții Constituționale cu privire la art. 5 alin. 3 și art. 65 lit. o din Legea nr. 55/2020
Plîngerea mea împotriva jandarmilor care m-au încătușat de ziua națională rezolvată cu neînceperea urmăririi penale
Procesul pentru amenda din 21 decembrie 2021, amînat după sesizarea Curții Constituționale. Raportul Jandarmeriei: „Stabilirea identității contravenientului s-a făcut prin metode specifice”
După ce mi-a respins toate cererile de dovezi în proces, Tribunalul Timiș concluzionează: „apelantul nu a făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decît cea reţinută în procesul verbal de contravenţie, deşi sarcina probei îi incumbă”
2 din amenzile pandemice primite de mine anulate la Judecătoria Timișoara (primă instanță)
– alte articole legate de problema c0r0navirusului la pagina c0vid-19.

2 din amenzile pandemice primite de mine anulate la Judecătoria Timișoara (primă instanță)

Judecătoria Timișoara a dat sentințe în 2 din procesele mele legate de amenzile primite în timpul și din motivul „pandemiei”.

Prima sentință s-a dat în 31 mai 2022, în dosarul 33548/328/2021 (linc) referitor la amenda luată în 1 decembrie 2021 cînd fusesem în parcul central cu prilejul sărbătoririi zilei naționale, avînd la mine pancarda cu bărbații gravizi și hanoracul cu lozinca „Te-ai vaccinat? Ia distanță! Sînt alergic la proști!”. Jandarmeria mă încătușase, mă îndepărtase de la locul respectiv, iar apoi mi-a dat amendă de 500 lei pentru că n-am purtat mască.

Despre acea amendă am mai scris: Citește în continuare „2 din amenzile pandemice primite de mine anulate la Judecătoria Timișoara (primă instanță)”

Fostul șef al SSRMLÎRC, Adrian Sanda, achitat la Curtea de Apel București în procesul legat de certificate de revoluționar

În noiembrie 2016 o știre a ținut capul de afiș al ziarelor și televiziunilor din România: Secretarul de stat de la SSRMLÎRC, Adrian Sanda, a fost reținut de procurori într-un dosar în care a fost învinuit de eliberarea neîntemeiată a unor certificate de revoluționar cu rol determinant. Titlul de „luptător în revoluție cu rol determinant” a fost introdus în lege prin OUG 95/2014, act normativ la care domnul Adrian Sanda a lucrat. Prin acea ordonanță, pe de o parte se anula dreptul la indemnizație lunară a celor care aveau titlul de „luptător în revoluție remarcat prin fapte deosebite”, pe de altă parte se dădea acestor revoluționari „remarcați” dreptul de a cere noul titlu de luptător cu rol determinant, pe care dacă îl obțin să aibă drept la indemnizație lunară. Se puneau însă unele condiții suplimentare pentru dobîndirea acestui nou titlu, una din ele fiind că acesta se dă doar celor care au desfășurat acțiuni revoluționare în localități în care au rezultat persoane moarte, rănite sau reținute pînă la fuga dictatorului. Inițial se considerau că au fost 8 localități în care, în revoluția română, au existat morți, răniți și reținuți pînă la fuga dictatorului (Timişoara, Caransebeş, Sibiu, Cugir, Lugoj, Târgu Mureş, Cluj-Napoca şi Bucureşti), dar apoi SSRMLÎRC, condus de Adrian Sanda, a emis decizii prin care recunoștea acest statut și altor localități (Tîrgoviște, Buzău, Arad, Băile Herculane, Brăila, Deva, Piatra Neamț, Suceava, Hunedoara), cu urmarea că și revoluționarii de acolo au putut primi noul titlu de „luptător cu rol determinant” care dădea dreptul la indemnizație lunară. Aceasta a fost considerată de Parchet abuz în serviciu.

Subiectul respectiv l-am mai analizat pe acest sait:
Percheziții la SSRMLÎRC. Secretarul de stat Adrian Sanda, reținut
– Fostul secretar de stat la SSRMLÎRC, Adrian Sanda, urmărit penal. Ancheta vizează includerea localităților Deva, Buzău, Brăila, Tîrgoviște şi Herculane în categoria localităților în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute pînă la fuga dictatorului
– Gabriel Andreescu, dizidentul datorită căruia la Buzău s-au dat titluri de revoluționari cu rol determinant
– Înalta Curte schimbă arestul preventiv cu arest la domiciliu în cauza fostului secretar de stat la SSRMLÎRC Adrian Sanda
Fostul secretar de stat la SSRMLÎRC Adrian Sanda, aproape de a scăpa de arestul la domiciliu. Nu însă și ceilalți inculpați din cauză
Fostul secretar de stat la SSRMLÎRC, Adrian Sanda, trimis în judecată pentru abuz în serviciu Citește în continuare „Fostul șef al SSRMLÎRC, Adrian Sanda, achitat la Curtea de Apel București în procesul legat de certificate de revoluționar”

După ce mi-a respins toate cererile de dovezi în proces, Tribunalul Timiș concluzionează: „apelantul nu a făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decît cea reţinută în procesul verbal de contravenţie, deşi sarcina probei îi incumbă”

Am pierdut și apelul în procesul legat de amenda primită de mine în 6 decembrie 2020, cînd eram locțiitor de președinte de secție de votare. Pronunțarea s-a făcut în 21 februarie, dar abia recent am primit motivarea deciziei, pe care o înfățișez și aici. Articole anterioare în care am mai scris despre acest proces:
Noua amendă primită de mine, ca locțiitor de președinte de secție de votare
Azi la Judecătoria Timișoara începe procesul legat de amenda luată de mine ca locțiitor de președinte de secție de votare
Judecătoria Timișoara respinge plîngerea mea împotriva amenzii luată ca locțiitor de președinte de secție de votare. Textul sentinței
Judecarea apelului la procesul meu pentru amenda luată ca locțiitor de președinte de secție de votare. Cererile mele de dovezi au fost respinse (cu textul apelului formulat de mine)

Remarc în motivarea deciziei afirmația că „procesul-verbal de constatare a contravenţiei face dovada deplină a situaţiei de fapt constatate personal (ex propriis sensibus) de agentul constatator şi consemnate în cuprinsul acestuia, pînă la proba contrarie. Potrivit practicii CEDO în materie contravenţională, în situaţia în care agentul constatator a constatat direct şi nemijlocit săvîrşirea faptei sancţionate prin procesul-verbal, prezumţia de veridicitate a celor cuprinse în procesul-verbal nu este una nerezonabilă (cauza Blum c. Austriei, 5, 27, 28) (…) apelantul nu a făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decît cea reţinută în procesul verbal de contravenţie, deşi sarcina probei îi incumbă”.

Deci, după ce a respins administrarea dovezilor cerute de mine în proces, instanța îmi spune că sarcina probei care să răstoarne prezumția de veridicitate a procesului verbal îmi revenea mie. Mi s-au respins nu doar dovezile legate de eficacitatea purtării măștilor (expertiză judiciară, înregistrări video, martorii Nelu Tătaru și Răzvan Constantinescu), dar și dovada cu martora Oana Cozar, care fusese președinta secției de votare și semnase ca martoră în procesul verbal, și care putea vorbi anume despre situația de fapt.

„Apelantul petent nu a contestat fapta imputată, constînd în nepurtarea măştii de protecţie în mod corespunzător, ci s-a mărginit să susţină că temeiurile de drept în baza cărora a fost sancţionat contravin Legii fundamentale a ţării”, mai scrie instanța. Aici este un neadevăr. În tot cursul procesului am arătat că „am purtat o mască de protecție la care, pentru a îngădui o respirație mai ușoară și a limita efectele negative asupra sănătății pe care purtarea îndelungată a măștii le are (…), păstrasem doar unul dintre cele 3 straturi originale ale măștii”. Totodată, am arătat că masca mi-a acoperit nasul și gura, fiind pusă peste vîrful nasului (lucru care reiese și din înregistrarea video de la dosar, din care eu n-am primit copie dar am văzut-o în ședința de judecată de la primă instanță). Am acceptat că putea fi o zonă de la baza nasului care a rămas neacoperită și am susținut că aceasta e nerelevant. Fiindcă în sentința primei instanțe se ține teoria că cuvîntul „acoperire” din texul legal nu poate însemna decît acoperire „în totalitate” (însuși procesul verbal scrie că masca nu mi-a acoperit „în totalitate” nasul și gura, ceea ce e o recunoaștere a faptului că am avut mască peste nas și gură), am arătat în motivele de apel că există acte normative în care se folosesc expresii precum „acoperire parțială” ori „grad de acoperire”. În tot cursul procesului am susținut însă că acest fel cum am purtat masca este corespunzător. Instanța, în loc să justifice de ce modul cum am purtat eu masca ar fi necorespunzător, pretinde că eu n-am contestat caracterul necorespunzător al purtării măștii.

Redau mai jos încheierea de ședință din 31 ianuarie 2022, cînd au avut loc dezbaterile în acest proces, și Decizia tribunalului.

R O M Â N I A
TRIBUNALUL TIMIŞ
SECŢIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
ÎNCHEIERE – amânare inițială a pronunțării
Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2022
Completul compus din:
PREŞEDINTE :GABRIELA MARIA ŢIFREA
Judecător: LAURA DEBELKA
Grefier: ANCUTA BELCEA Citește în continuare „După ce mi-a respins toate cererile de dovezi în proces, Tribunalul Timiș concluzionează: „apelantul nu a făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decît cea reţinută în procesul verbal de contravenţie, deşi sarcina probei îi incumbă””

Procesul pentru amenda din 21 decembrie 2021, amînat după sesizarea Curții Constituționale. Raportul Jandarmeriei: „Stabilirea identității contravenientului s-a făcut prin metode specifice”

Am mai scris despre mitingul din 21 decembrie 2021 de la București, pentru participare la care am fost amendat cu 1000 lei:
Cu prilejul Anului Nou, Jandarmeria îmi trimite o nouă amendă. Pentru mitingul din 21 decembrie 2021 de la București (video)
Plîngerea mea împotriva amenzilor primite în 21 decembrie 2021 la București. Definirea juridică a „idealurilor revoluției din decembrie 1989” prevăzute în Constituție, cerută cu prilejul acestei plîngeri

Erau de fapt 2 amenzi cuprinse în același proces verbal: 500 lei pentru participare la miting și 500 lei pentru că n-am purtat mască. Amenda am primit-o prin poștă fiindcă la miting n-am fost legitimat de nici un jandarm sau polițist.

În procesul legat de această amendă, desfășurat la Judecătoria sectorului 5 București (linc), judecata a fost repusă pe rol pentru 9 iunie 2022, cînd se va pune în discuție suspendarea facultativă, conform art. 413 alin. (1) pct. 1 din cod procedură civilă. Bănuiesc că această posibilă suspendare e legată de nevoia pronunțării Curții Constituționale cu privire la o excepție invocată de mine. S-a dispus sesizarea Curții Constituționale cu privire la (ne)constituționalitatea art. 5 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 55/2020, în raport de prevederile art. 1 alin. (3), art. 39 și art. 53 din Constituție. S-a respins ca inadmisibilă sesizarea Curții Constituționale cu privire la art. 13 lit. a) din Legea 55/2020. La articolul ăla eu asta și cerusem, invocasem excepția cu scopul de a determina instanța să spună că e inadmisibilă, fiindcă articolul 13 lit. a) din Legea 55/2020 nu apare în procesul verbal de amendă. Acela e singurul articol din lege care vorbește despre posibila obligativitate a purtării măștii și prin excluderea acestui articol din judecată doresc să pun instanța în fața concluziei că procesul verbal nu e întemeiat în drept. Citește în continuare „Procesul pentru amenda din 21 decembrie 2021, amînat după sesizarea Curții Constituționale. Raportul Jandarmeriei: „Stabilirea identității contravenientului s-a făcut prin metode specifice””

Plîngerea mea împotriva jandarmilor care m-au încătușat de ziua națională rezolvată cu neînceperea urmăririi penale

Actualizare 3 martie 2022: Am fost la Parchetul Militar și am studiat dosarul cauzei. Exact aceeași filmare e și la dosarul penal, nimic în plus.

Am povestit deja cum în 1 decembrie 2021, de ziua națională am fost reținut, încătușat și amendat de jandarmerie (linc). Pentru respectiva întîmplare, pe lîngă contestarea amenzii prin plîngere contravențională (Contestația mea față de amenda primită de Ziua națională. „Legiuitorul, în înțelepciunea sa, a prevăzut purtarea măștilor nu ca o măsură de ocrotire a sănătății, ci ca o măsură cu caracter propagandistic, psihologic și sociologic” – linc), am făcut și o plîngere penală. E de altfel prima oară cînd am făcut plîngere penală împotriva jandarmilor, datorită violenței pe care au folosit-o împotriva mea. Mi-a venit, din partea Parchetului Militar Timișoara, răspunsul: Neînceperea urmăririi penale. Redau mai jos ordonanța Parchetului, emisă de domnul procuror Flavius Ionescu. Sus este filmarea pe care Jandarmeria a depus-o cu privire la această întîmplare, dar nu în acest dosar penal ci și în dosarul civil legat de contestarea amenzii primite de mine pentru nepurtarea măștii. Din filmare se vede că aveam masca pusă peste gură, jandarmerița îmi spune să o trag peste nas și eu fac acest lucru de îndată. Partea în care am fost încătușat și trîntit la pămînt nu apare în această filmare, nu știu dacă în dosarul penal există filmări suplimentare. În procesul civil subiectul de discuție este doar purtarea măștii, prin filmare jandarmeria vrea să arate că masca era sub nas, ceea ce justifică amenda.

Citește în continuare „Plîngerea mea împotriva jandarmilor care m-au încătușat de ziua națională rezolvată cu neînceperea urmăririi penale”

Încheierea de ședință a Tribunalului Timiș prin care s-a admis sesizarea Curții Constituționale cu privire la art. 5 alin. 3 și art. 65 lit. o din Legea nr. 55/2020

În procesul legat de amenda pe care am luat-o în timpul carantinării Timișoarei, în 20 decembrie 2020 Tribunalul Timiș a admis cererea mea de sesizare a Curții Constituționale cu privire la art. 5 alin. 3 și art. 65 lit. o) din Legea 55/2020. Am contestat constituționalitatea articolului de lege care prevede posibilitatea instituirii măsurii de carantinare asupra unei localități. Tribunalul Timiș mi-a admis cererea, dar apoi, în 3 ianuarie 2022, fără să mai aștepte hotărîrea Curții Constituționale, mi-a dat cîștig în proces, anulîndu-mi amenda dar definind carantina altfel decît au avut obiceiul să o definească autoritățile pînă acum. Vezi articolele anterioare:

Tribunalul Timiș, decizie definitivă: Instituirea carantinei într-o localitate înseamnă limitarea dreptului de a ieși din acea localitate, nu a dreptului de a ieși din clădirea de domiciliu
La cererea mea Tribunalul Timiș sesizează Curtea Constituțională cu privire la excepția de neconstituționalitate a unor articole din Legea 55/2020
Argumentele pentru neconstituționalitatea carantinării Timișoarei aduse de mine în procesul cu jandarmeria

Prezint acum încheierea de ședință a Tribunalului în care s-au consemnat dezbaterile și s-a admis sesizarea Curții Constituționale. Părerea instanței este că excepția de neconstituționalitate e neîntemeiată și totodată mi-a respins una din dovezile principale pe care mă bizuiam pentru a arăta lipsa de ineficiență a carantinei: expertiza judiciară.

R O M Â N I A TRIBUNALUL TIMIŞ
SECŢIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
ÎNCHEIERE-amânare iniţială a pronunţării
Şedinţa publică din data de 20 decembrie 2021
Completul compus din:
PREŞEDINTE: GABRIELA MARIA ŢIFREA
Judecător: LAURA DEBELKA Grefier: ANCUTA BELCEA Citește în continuare „Încheierea de ședință a Tribunalului Timiș prin care s-a admis sesizarea Curții Constituționale cu privire la art. 5 alin. 3 și art. 65 lit. o din Legea nr. 55/2020”

Tribunalul Timiș, decizie definitivă: Instituirea carantinei într-o localitate înseamnă limitarea dreptului de a ieși din acea localitate, nu a dreptului de a ieși din clădirea de domiciliu

Am mai scris despre procesul legat de amenda pe care am luat-o în 14 martie 2021, cînd Timișoara era în carantină, pentru faptul că m-am deplasat în centrul orașului:

– Nouă amendă primită de mine și felul cum am contestat-o. „Sînt cuprins de remușcări pentru faptul că am avut declarație pe proprie răspundere asupra mea”
– Întîmpinarea jandarmeriei la unul dintre procesele legate de amenzile mele
Am cîștigat (primă instanță) procesul pentru amenda din carantină
– Procesul pentru amenda din carantină: Apelul Jandarmeriei și întîmpinarea mea din apel

Totodată, în cadrul acestui proces, mi s-a admis și sesizarea Curții Constituționale cu privire la prevederile Legii 55/2020 legate de instituirea carantinei zonale:
La cererea mea Tribunalul Timiș sesizează Curtea Constituțională cu privire la excepția de neconstituționalitate a unor articole din Legea 55/2020
Argumentele pentru neconstituționalitatea carantinării Timișoarei aduse de mine în procesul cu jandarmeria

Am cîștigat acest proces și la primă instanță, și la apel, fiind prima hotărîre definitivă din procesele mele cu jandarmeria pentru amenzi date sub pretextul stării de alertă și a pandemiei. Vedeți fișa procesului pe portalul instanțelor: http://portal.just.ro/30/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=32500000000510278&id_inst=30

Am izbutit să fac rost de motivarea hotărîrii din apel, care mi se pare interesantă și vrednică de a fi prezentată cititorilor blogului. Ea constituie un precedent judecătoresc care poate folosi și altor persoane amendate pentru că ar fi ieșit din casă în timpul carantinării localității lor.

Tribunalul Timiș a menținut sentința Judecătoriei Timișoara de anulare a amenzii și a procesului verbal de contravenție, dar a schimbat motivarea. Astfel, dacă Judecătoria Timișoara anulase amenda pe motiv că am avut declarație pe propria răspundere asupra mea, Tribunalul Timiș spune în esență că nici n-aș fi avut nevoie să am o asemenea declarație. În timpul dezbaterilor am arătat instanței că s-a schimbat înțelesul cuvîntului „carantină”, fiindcă în istoria omenirii „carantină” a însemnat izolarea oamenilor bolnavi ori bănuiți a fi bolnavi de o boală molipsitoare, iar acum se pretinde izolarea oamenilor sănătoși. Cred că cu acest argument am lovit la țintă, fiindcă tribunalul, în motivarea sa, explică că atîta vreme cît clădirea în care locuiesc nu a fost carantinată, ci s-a instituit carantina pentru întreaga localitate (Timișoara), iar eu n-am părăsit localitatea, era dreptul meu să mă plimb prin oraș unde vreau. Acest raționament juridic trebuie să fie valabil pentru toate cazurile de instituire a carantinei asupra unei localități, deci poate ajuta pe toți cei care au amenzi fiindcă au umblat prin localitatea de domiciliu fără declarații pe proprie răspundere asupra lor cînd în acea localitate se instituise carantina. Cîtă vreme nu ai părăsit localitatea înseamnă că ai respectat carantina instituită asupra localității, este ceea ce constată Tribunalul Timiș.

Redau mai jos hotărîrea instanței, în întregime: Citește în continuare „Tribunalul Timiș, decizie definitivă: Instituirea carantinei într-o localitate înseamnă limitarea dreptului de a ieși din acea localitate, nu a dreptului de a ieși din clădirea de domiciliu”

Judecarea apelului la procesul meu pentru amenda luată ca locțiitor de președinte de secție de votare. Cererile mele de dovezi au fost respinse

În 31 ianuarie 2022 la Tribunalul Timiș s-a judecat apelul la procesul legat de amenda primită în 6 decembrie 2020, cînd eram locțiitor de președinte de secție de votare. Acest proces l-am pierdut la primă instanță (linc).

Înainte de proces, o primă impresie proastă a fost cînd grefiera a transmis celor din sală rugămintea președintei ca să rămînă în sală numai cei de la primele 5 procese de pe listă și apoi să intre pe rînd cei cu celelalte procese, ca să nu fie prea mare multă lume în sală, că atunci ar trebui să deschidă geamurile și e frig. Adică se pare că președinta e din tagma celor speriați de covid. Citește în continuare „Judecarea apelului la procesul meu pentru amenda luată ca locțiitor de președinte de secție de votare. Cererile mele de dovezi au fost respinse”

Plîngerea mea împotriva amenzilor primite în 21 decembrie 2021 la București. Definirea juridică a „idealurilor revoluției din decembrie 1989” prevăzute în Constituție, cerută cu prilejul acestei plîngeri

Am mai povestit aici (linc) că după mitingul din 21 decembrie 2021 de la București am primit un proces-verbal din partea jandarmeriei din acest al doilea oraș al țării (care este al doilea oraș al României? La această întrebare clujenii răspund Clujul, constănțenii răspund Constanța, ieșenii răspund Iașiul iar timișorenii răspund Bucureștiul) prin care mi se stabileau 2 amenzi: una pentru participare la miting, că există o hotărîre de guvern conform căreia datorită „pandemiei” sînt interzise adunările publice cu mai mult de 100 de persoane, iar pe 21 decembrie 2021 numărul participanților la protest a depășit acest număr) și alta pentru nepurtarea măștii. Cîte 500 lei amendă pentru fiecare din aceste contravenții, deci total 1000 lei.

Am trimis la judecătoria sectorului 5 București o contestație față de aceste amenzi. Redau această contestație și aici, cu gîndul că poate fi de folos și altora care au fost amendați la acea adunare de protest, care pot avea un model despre cum se pot contesta amenzile. În această contestație invoc și „idealurile revoluției din 1989” cuprinse în art. 1 alin. (3) din Constituție pentru o excepție de neconstituționalitate legată de dreptul guvernului de a restrînge adunările de protest care este prevăzut în legea 55/2020. Aș fi curios să știu, și poate cititorii mă vor ajuta, dacă în practica Curții Constituționale există vreun precedent de interpretare a expresiei „idealurile revoluției din decembrie 1989”.

Către Judecătoria sectorului 5 București
Splaiul Independenței nr. 5, sector 4, București

Domnule președinte,

Subsemnatul, Mioc Marius Remus, domiciliat în Timișoara (…), în contradictoriu cu Unitatea Militară 0575 București, avînd sediul în București, str. Jandarmeriei nr. 9-11, sector 1, depun

PLÎNGERE CONTRAVENȚIONALĂ
împotriva Procesului Verbal seria JO nr. 0613016 din 21 decembrie 2021 emis de pîrîtă
și primit de mine prin poștă în 3 ianuarie 2022

Vă cer ca prin hotărîrea pe care o veți pronunța să anulați respectivul proces verbal și cele 2 amenzi de cîte 500 lei, în total 1000 lei, care mi-au fost stabilite ca obligații de plată. În subsidiar cer înlocuirea amenzilor cu avertisment. Cu cheltuieli de judecată. Citește în continuare „Plîngerea mea împotriva amenzilor primite în 21 decembrie 2021 la București. Definirea juridică a „idealurilor revoluției din decembrie 1989” prevăzute în Constituție, cerută cu prilejul acestei plîngeri”