Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Emilian Vasile Cutean contestă în instanță desființarea Institutului Revoluției și cere despăgubiri ianuarie 20, 2020


Fostul secretar general al Institutului Revoluției Române, Emilian Vasile Cutean, a contestat în instanță ordonanța de urgență nr. 91/2019 prin care guvernul Ludovic Orban a desființat Institutul Revoluției, cerînd totodată și despăgubiri pentru pagubele ce i-au fost pricinuite de emiterea acestui act normativ. Dosarul a fost înregistrat în 6 ianuarie 2020 la secția de contencios administrativ și fiscal al Curții de Apel București cu numărul 13/2/2020 (linc) și încă nu i s-a stabilit soroc de judecată. (more…)

 

Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (16). Execuția fostului președinte Ceaușescu Nicolae ianuarie 14, 2020


Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției”. Din capitolul „Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea)”, prezint acum subcapitolul „Execuția fostului președinte Ceaușescu Nicolae”.

Vezi fragmentele anterioare ale rechizitoriului, comentate pe acest blog:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Diversiunea radio-electronică – componentă a inducerii în eroare
Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Cazul Otopeni. Conduita inculpatului Rus Iosif – șeful Aviaţiei Militare

În acest subcapitol se discută despre executarea soților Ceaușescu, operațiune care este deasemeni considerată parte a inducerii în eroare și diversiunii. „Uciderea la 25 decembrie 1989 a cuplului Ceauşescu Nicolae şi Elena, după supunerea acestora la un proces penal fără respectarea drepturilor procesuale elementare, a făcut parte integrantă din inducerea în eroare exercitată de grupul politico-militar (vîrfurile decizionale ale CFSN şi ale MApN) ajuns la putere în stat şi a avut drept scop legitimarea în faţa poporului român, ascunderea filosovietismului şi preconstituirii acestei puteri”, spune Parchetul. Aici sînt într-un oarecare dezacord cu Parchetul. Am îndoieli cu privire la „preconstituirea” puterii, pe care le-am exprimat deja în comentariile la capitolele precedente ale rechizitoriului. Ascunderea filosovietismului nici nu s-a prea făcut. CFSN a spus deschis că dorește să mențină România în Tratatul de la Varșovia iar în 1990 la mitingurile opoziției și în presa de opoziție s-a vorbit mult despre filosovietismul FSN. Asta nu l-a împiedicat pe Ion Iliescu să cîștige alegerile cu 85% din voturi în mai 1990. Însă legitimarea în fața poporului român ar putea fi unul dintre motivele uciderii Ceaușeștilor. În fragmentele anterioare ale rechizitoriului s-a arătat deja că la C.C. se făcuse cîte un guvern la fiecare etaj. Deși televiziunea a intrat rapid sub controlul grupului Iliescu și s-a introdus acolo cenzura armatei (cum tot în rechizitoriu s-a explicat anterior), existau încă grupuri de revoluționari care nu recunoșteau CFSN ca autoritate legitimă. În momentul cînd grupul Iliescu organizează procesul și execuția Ceaușeștilor, acesta este un semn că anume acest grup exercită puterea în stat. Inculpatul Gelu Voican Voiculescu, unul dintre cei care au susținut execuția Ceaușeștilor, spusese la Comisia Senatorială Decembrie 1989 (declarație folosită acum împotriva sa): „Am avut o insistenţă în a vrea moartea lor, dar nu dintr-o ură personală, ci ca un raţionament abstract şi impersonal. (…) Orice nouă echipă, orice nou regim nu se impune decît prin acte dure, prin moarte chiar. Impresia mea, că faptul de a-l fi ucis pe Nicolae Ceauşescu a conferit echipei asteia credibilitate şi a impus-o ca respectabilă. Pentru că pînă atunci erau vorbe. Noi, însă am făcut ceva. În trei zile l-am omorît pe Ceauşescu. Am îndrăznit şi ne-am asumat riscul. Atunci, toţi au zis „Ăştia sînt nişte oameni serioşi dacă au cutezat asta, pot să facă încă următorii paşi”. Şi din momentul ăla nimeni nu a mai avut curajul să… ne-a conferit o consistenţă”. (more…)

 

Puiu Nicolae Fesan, numit secretar de stat la SSRMLÎRC. Procurorul militar Cosneanu, care a avizat rechizitoriul din „dosarul revoluției”, trecut în rezervă decembrie 21, 2019


Prin decizia primului ministru Ludovic Orban, publicată în Monitorul Oficial nr. 1024 din 19 decembrie 2014, domnul Puiu Nicolae Fesan a fost numit secretar de stat la SSRMLÎRC. (more…)

 

1997. Emil Constantinescu: „Nimic nu mai poate opri aflarea adevărului despre revoluție” decembrie 11, 2019


Decembrie 1997, emisiune de știri a TVR la aniversarea a 8 ani de la revoluție. E prezentată declarația noului președinte Emil Constantinescu că „nimic nu mai poate opri aflarea adevărului despre revoluție”. Apoi, de la Cluj, Liviu Man explică redeschiderea dosarului revoluției de acolo.
Dosarul revoluției din Cluj s-a finalizat cu:
10 ani închisoare la generalului Iulian Topliceanu (linc) (executați efectiv 2 ani și 3 luni)
– osîndiri la închisoare și pentru colonel Valeriu Burtea, locotenent-colonel Ioan Laurențiu Cocan, prim-secretar PCR Cluj Ioachim Moga.
– 15 ani închisoare pentru ofițerul Ioan Dicu care deschisese focul asupra manifestanților
achitare pentru generalul Florian Caba (linc), fiindcă deși îi spusese subordonatului Ioan Dicu „dacă tece cineva de tine te fac trădător de țară”, iar după ce acesta împușcase manifestanții îl premiase cu 10000 de lei, nu folosise cuvintele „îți ordon”, deci ceea ce a spus nu se poate considera ordin militar
– achitare și pentru Carp Dando, care îl împușcase pe Călin Nemeș

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (15). Cazul Otopeni. Conduita inculpatului Rus Iosif – Şeful Aviaţiei Militare decembrie 10, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției”. Din capitolul „Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea)”, prezint acum subcapitolul „Cazul Otopeni. Conduita inculpatului Rus Iosif – șeful aviației militare”.

Vezi fragmentele anterioare ale rechizitoriului, comentate pe acest blog:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media
Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Diversiunea radio-electronică – componentă a inducerii în eroare

Acest subcapitol este consacrat vinovăției generalului Iosif Rus, șeful aviației militare. Prin ordinele sale s-a ajuns în repetate rînduri în situații de foc fratricid. Cel mai grav caz este cel întîmplat la aeroportul Otopeni, în care, contrar planurilor de apărare a aeroportului, cît și a faptului că i s-a raportat că aeroportul este bine apărat și nu e nevoie de întăriri, generalul Rus a intervenit pentru a se trimite o unitate a trupelor de securitate la aeroport, unitate care cînd a ajuns acolo a fost masacrată, apărătorii aeroportului crezînd că au de a face cu teroriști. Au murit acolo 48 de persoane și au fost rănite alte 15. (more…)

 

Laszlo Tokes cîștigă în apel procesul cu Filip Teodorescu și Ioan Talpeș. Curtea de Apel București consideră calomnie afirmația că ar fi fost spion maghiar decembrie 8, 2019


Istvan Geczi, cetăţean al Ungariei care în 1989 i-a adus lui Laszlo Tokes 20000 lei din partea susţinătorilor săi. Foto din 1990

În 6 decembrie 2019 Curtea de Apel București a dat verdictul în procesul început de Laszlo Tokes în 2014 împotriva fostului ofițer de securitate și SRI Filip Teodorescu, a fostului consilier al președintelui Ion Iliescu, Ioan Talpeș, a ziaristului Mihai Gâdea și a postului Antena 3, în care se plîngea că a fost ponegrit prin faptul că, într-o emisiune de la Antena 3, Talpeș și Teodorescu au spus despre el că a fost spion maghiar.

Totul se bizuia pe faptul că în 1989 domnul Tokes a primit suma de 20000 de lei din Ungaria. Unul dintre cetățenii maghiari care au adus banii, Istvan Geczi (prezentat de ziarul „Magyar Nemzet” din 23 octombrie 1989 ca preot reformat care trăiește în comitatul Haidu-Bihor) a fost găsit la graniță cu chitanța care atesta primirea banilor asupra sa.

Subiectul l-am mai tratat și încă din 2015 am dat fotografia lui Istvan Geczi:
Astăzi la Tribunalul Bucureşti: proces deschis de Laszlo Tokes împotriva lui Filip Teodorescu, Ioan Talpeş, Mihai Gâdea şi TV Antena 3
Laszlo Tokes pierde la prima instanţă procesul cu Filip Teodorescu, Ioan Talpeş, Mihai Gâdea şi Antena 3 (more…)

 

Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (14). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Diversiunea radio-electronică – componentă a inducerii în eroare decembrie 2, 2019


Actualizare 6 decembrie 2019: Citind și comentînd rechizitoriul pe bucăți, am avut impresia că procurorii ignoră cazul doborîrii elicopterului cu generalii Nuță și Mihalea. Într-o parte ulterioară a rechizitoriului se pomenește și de acest caz, motiv pentru care retrag acea parte din comentariul meu.

Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției”. Din capitolul „Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea)”, prezint acum subcapitolul „Diversiunea radio-electronică – componentă a inducerii în eroare”.

Vezi fragmentele anterioare ale rechizitoriului, comentate pe acest blog:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”
Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media

Subcapitolul tratează problema războiului radio-electronic din decembrie 1989, pe care-l consideră o diversiune făcută chiar de conducerea Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului. Diversiunea a început în seara de 22 decembrie 1989, cînd a început de altfel întreaga operațiune de inducere în eroare. „Atacul aerian care a debutat în seara zilei de 22 decembrie 1989 a fost integral simulat”, este concluzia Parchetului și se bizuie pe faptul că nu s-au găsit nici un fel de resturi de la țintele aeriene împotriva cărora s-a tras. Armata română dispunea de sisteme de bruiaj prin care se puteau crea ținte false pe ecranele radarelor, și aceste simulări de ținte false se foloseau frecvent în procesul de pregătire militară a cadrelor de radiolocație. Lucrul este confirmat atît de martori cît și de documente. Generalul Mircea Budiaci, audiat ca martor la Parchet, a arătat că în paralel cu simularea că ar fi avut loc desant aerian s-au primit telefoane care le atrăgeau atenția că se debarcă trupe din elicoptere, exact în locul și din numărul de elicoptere care apăreau pe radare, de unde concluzia martorului că aceasta se poate explica „doar prin regizarea acestei situaţii din interiorul ţării”. Alt martor, Nicușor Deca, șef de stat major la o unitate de apărare antiaeriană, a declarat: „afirm, fără dubii, că ce se s-a întîmplat în acele trei zile din decembrie 1989, putea fi un „antrenament”. Această variantă este perfect plauzibilă şi simplă totodată din punct de vedere tehnic”. (more…)