Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

1997. Emil Constantinescu: „Nimic nu mai poate opri aflarea adevărului despre revoluție” decembrie 11, 2019


Decembrie 1997, emisiune de știri a TVR la aniversarea a 8 ani de la revoluție. E prezentată declarația noului președinte Emil Constantinescu că „nimic nu mai poate opri aflarea adevărului despre revoluție”. Apoi, de la Cluj, Liviu Man explică redeschiderea dosarului revoluției de acolo.
Dosarul revoluției din Cluj s-a finalizat cu:
10 ani închisoare la generalului Iulian Topliceanu (linc) (executați efectiv 2 ani și 3 luni)
– osîndiri la închisoare și pentru colonel Valeriu Burtea, locotenent-colonel Ioan Laurențiu Cocan, prim-secretar PCR Cluj Ioachim Moga.
– 15 ani închisoare pentru ofițerul Ioan Dicu care deschisese focul asupra manifestanților
achitare pentru generalul Florian Caba (linc), fiindcă deși îi spusese subordonatului Ioan Dicu „dacă tece cineva de tine te fac trădător de țară”, iar după ce acesta împușcase manifestanții îl premiase cu 10000 de lei, nu folosise cuvintele „îți ordon”, deci ceea ce a spus nu se poate considera ordin militar
– achitare și pentru Carp Dando, care îl împușcase pe Călin Nemeș

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (15). Cazul Otopeni. Conduita inculpatului Rus Iosif – Şeful Aviaţiei Militare decembrie 10, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției”. Din capitolul „Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea)”, prezint acum subcapitolul „Cazul Otopeni. Conduita inculpatului Rus Iosif – șeful aviației militare”.

Vezi fragmentele anterioare ale rechizitoriului, comentate pe acest blog:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media
Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Diversiunea radio-electronică – componentă a inducerii în eroare

Acest subcapitol este consacrat vinovăției generalului Iosif Rus, șeful aviației militare. Prin ordinele sale s-a ajuns în repetate rînduri în situații de foc fratricid. Cel mai grav caz este cel întîmplat la aeroportul Otopeni, în care, contrar planurilor de apărare a aeroportului, cît și a faptului că i s-a raportat că aeroportul este bine apărat și nu e nevoie de întăriri, generalul Rus a intervenit pentru a se trimite o unitate a trupelor de securitate la aeroport, unitate care cînd a ajuns acolo a fost masacrată, apărătorii aeroportului crezînd că au de a face cu teroriști. Au murit acolo 48 de persoane și au fost rănite alte 15. (more…)

 

Laszlo Tokes cîștigă în apel procesul cu Filip Teodorescu și Ioan Talpeș. Curtea de Apel București consideră calomnie afirmația că ar fi fost spion maghiar decembrie 8, 2019


Istvan Geczi, cetăţean al Ungariei care în 1989 i-a adus lui Laszlo Tokes 20000 lei din partea susţinătorilor săi. Foto din 1990

În 6 decembrie 2019 Curtea de Apel București a dat verdictul în procesul început de Laszlo Tokes în 2014 împotriva fostului ofițer de securitate și SRI Filip Teodorescu, a fostului consilier al președintelui Ion Iliescu, Ioan Talpeș, a ziaristului Mihai Gâdea și a postului Antena 3, în care se plîngea că a fost ponegrit prin faptul că, într-o emisiune de la Antena 3, Talpeș și Teodorescu au spus despre el că a fost spion maghiar.

Totul se bizuia pe faptul că în 1989 domnul Tokes a primit suma de 20000 de lei din Ungaria. Unul dintre cetățenii maghiari care au adus banii, Istvan Geczi (prezentat de ziarul „Magyar Nemzet” din 23 octombrie 1989 ca preot reformat care trăiește în comitatul Haidu-Bihor) a fost găsit la graniță cu chitanța care atesta primirea banilor asupra sa.

Subiectul l-am mai tratat și încă din 2015 am dat fotografia lui Istvan Geczi:
Astăzi la Tribunalul Bucureşti: proces deschis de Laszlo Tokes împotriva lui Filip Teodorescu, Ioan Talpeş, Mihai Gâdea şi TV Antena 3
Laszlo Tokes pierde la prima instanţă procesul cu Filip Teodorescu, Ioan Talpeş, Mihai Gâdea şi Antena 3 (more…)

 

Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (14). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Diversiunea radio-electronică – componentă a inducerii în eroare decembrie 2, 2019


Actualizare 6 decembrie 2019: Citind și comentînd rechizitoriul pe bucăți, am avut impresia că procurorii ignoră cazul doborîrii elicopterului cu generalii Nuță și Mihalea. Într-o parte ulterioară a rechizitoriului se pomenește și de acest caz, motiv pentru care retrag acea parte din comentariul meu.

Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției”. Din capitolul „Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea)”, prezint acum subcapitolul „Diversiunea radio-electronică – componentă a inducerii în eroare”.

Vezi fragmentele anterioare ale rechizitoriului, comentate pe acest blog:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”
Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media

Subcapitolul tratează problema războiului radio-electronic din decembrie 1989, pe care-l consideră o diversiune făcută chiar de conducerea Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului. Diversiunea a început în seara de 22 decembrie 1989, cînd a început de altfel întreaga operațiune de inducere în eroare. „Atacul aerian care a debutat în seara zilei de 22 decembrie 1989 a fost integral simulat”, este concluzia Parchetului și se bizuie pe faptul că nu s-au găsit nici un fel de resturi de la țintele aeriene împotriva cărora s-a tras. Armata română dispunea de sisteme de bruiaj prin care se puteau crea ținte false pe ecranele radarelor, și aceste simulări de ținte false se foloseau frecvent în procesul de pregătire militară a cadrelor de radiolocație. Lucrul este confirmat atît de martori cît și de documente. Generalul Mircea Budiaci, audiat ca martor la Parchet, a arătat că în paralel cu simularea că ar fi avut loc desant aerian s-au primit telefoane care le atrăgeau atenția că se debarcă trupe din elicoptere, exact în locul și din numărul de elicoptere care apăreau pe radare, de unde concluzia martorului că aceasta se poate explica „doar prin regizarea acestei situaţii din interiorul ţării”. Alt martor, Nicușor Deca, șef de stat major la o unitate de apărare antiaeriană, a declarat: „afirm, fără dubii, că ce se s-a întîmplat în acele trei zile din decembrie 1989, putea fi un „antrenament”. Această variantă este perfect plauzibilă şi simplă totodată din punct de vedere tehnic”. (more…)

 

Înalta Curte de Casație și Justiție respinge cererea de reîncepere a urmăririi penale față de Petre Roman și Teodor Brateș în „dosarul revoluției” noiembrie 29, 2019


Am anunțat pe acest sait că în „dosarul revoluției”, după ce inițial fostul primministru Petre Roman și fostul crainic al TVR Teodor Brateș au fost scoși de sub urmărire penală, în luna octombrie Ministerul Public și-a infirmat propria soluție și a hotărît să reînceapă urmărirea penală (și) față de aceștia (linc).

Legat de acest dosar al revoluției, în care sînt inculpați fostul președinte Ion Iliescu, fostul viceprimministru Gelu Voican Voiculescu și generalul Iosif Rus, vedeți pe acest sait prezentarea și analizarea rechizitoriului:
– Rechizitoriul din „dosarul revoluției” (1). Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (2). Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Rechizitoriul în dosarul revoluției (3). Constituirea grupului dizident Iliescu
– Rechizitoriul în dosarul revoluției (4). Timișoara – autoritate de lucru judecat
Rechizitoriul în dosarul revoluției (5). Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
Rechizitoriul în procesul revoluției (6). Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
Rechizitoriul în procesul revoluției (7). Principalele evenimente desfăşurate în intervalul orar 12:06 -16:00 din data de 22 decembrie 1989
Rechizitoriul în procesul revoluției (8). Revoluția în orașele României
Rechizitoriul în procesul revoluției (9). Preluarea puterii de către CFSN
– Rechizitoriul în procesul revoluției (10). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Rechizitoriul în procesul revoluției (11). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
Rechizitoriul în procesul revoluției (12). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”
Rechizitoriul în procesul revoluției (13). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media

În 27 noiembrie 2019 Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat cererea de redeschidere a urmăririi penale și a hotărît respingerea ei în ceea ce privește repunerea sub acuzare a lui Petre Roman și Teodor Brateș, dar admiterea ei în ceea ce privește plîngerile formulate de o serie de părți vătămate din dosar. Nu cunosc ce conțin exact aceste plîngeri, bănuiesc că e vorba de cereri de despăgubiri.

Redau, de pe saitul ÎCCJ (linc) soluția instanței: (more…)

 

Rechizitoriul în procesul revoluției (13). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media noiembrie 22, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției”. Din capitolul „Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea)”, prezint acum subcapitolul „Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN”.

Vezi fragmentele anterioare ale rechizitoriului, comentate pe acest blog:

– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
Rechizitoriul în procesul revoluției (12). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”

În subcapitolul care urmează se vorbește despre dezinformarea făcută prin intermediul mijloacelor de informare în masă. Principala dezinformare a fost făcută prin televiziunea română (la pagina TVR în decembrie 1989 găsiți multe asemenea exemple). Aspectul cel mai important relevat în rechizitoriu este că în 22 decembrie 1989 „la orele 15:00, în biroul adjunctului directorului TVR (etajul XI), s-a instalat un grup militar de control şi cenzură a informaţiei ce urma a fi difuzată prin această instituţie. Comandamentul Militar a fost condus de gl. (r) Nicolae Tudor, impus în această funcţie de gl. lt. Stănculescu Atanasie Victor (ministrul apărării în acel moment), adjuncţii acestuia fiind cpt. de rang I Dumitrescu (Cico) Emil şi col. Oană Florea Marin”. Cu alte cuvinte, emisiunea TVR din 22 decembrie 1989 se împarte în perioade distincte: dimineața, cînd TVR era încă sub controlul lui Ceaușescu și s-a transmis comunicatul despre moartea lui Milea, după intrarea revoluționarilor în TVR pînă la ora 15, cînd a existat un relativ haos și spuneau revoluționarii ce voiau, și după ora 15, cînd Stănculescu instituie controlul militar la TVR, prin intermediul generalului Nicolae Tudor și al inculpatului Emil Dumitrescu poreclit Cico. Acest inculpat a murit în timpul urmăririi penale. Nu știu care e situația generalului Tudor. (more…)

 

Rechizitoriul în procesul mineriadei din 1990 (17). Dispozitivul noiembrie 18, 2019


Prezint finalul rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi primele 16 părți ale rechizitoriului:
– Inculpații și obiectul cauzei
– Date privind contextul general al cauzei
– Manifestația din Piața Universității
– Starea de fapt (8-12 iunie 1990)
– Starea de fapt. Intervenția din dimineața de 13 iunie, Atacul asupra Institutului de Arhitectură și atacul muncitorilor de la IMGB
– Starea de fapt. Evenimentele petrecute în după-amiaza zilei de 13 iunie 1990 la Poliţia Capitalei, sediul Serviciului Român de Informaţii, sediul Ministerului de Interne, Televiziunea Română, Romarta Copiilor
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale (județele Alba, Argeș, Bacău, Brașov, Buzău, Călărași, Dîmbovița, Galați, Giurgiu)
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale, precum şi a minerilor din bazinele carbonifere (jud. Gorj, Hunedoara, Olt, Prahova, Teleorman)
– Starea de fapt. Sosirea muncitorilor și minerilor în Capitală și acțiunile desfășurate de aceștia în zilele de 14-15 iunie 1990
– Unităţile în care au fost reţinute persoanele ridicate de mineri alături de forţele de ordine, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990
– Consecințele interne și internaționale ale evenimentelor din 13-15 iunie 1990 din București. Situația persoanelor vătămate. Mijloace de probă
– Analiza în drept a faptelor
– Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu
– Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Mugurel Florescu, Emil (Cico) Dumitrescu, Cazemir Ionescu, Adrian Sîrbu
– Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Miron Cozma, Nicolae Matei Drella, Cornel Plăieș Burlec, Vasile Dobrinoiu, Petre Peter, Alexandru Ghinescu
Considerații referitoare la continuitatea incriminării juridice a faptei

D I S P U N E M:

1. Trimiterea în judecată a inculpaţilor: (more…)