Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (94). Reșița (2)

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
– Bucureşti. Radiodifuziune
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Otopeni
– Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
– Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
– Bucureşti. Casa Scînteii
– Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
– Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
– Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
– București. Str. Lemnea
– București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
– București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
– București. Cadavre neidentificate
– Timișoara
– Brașov. Deschiderea focului
– Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
– Brașov. Zona Capitol
– Brașov. Zona Parc – Poștă
– Brașov. Zona Modarom
– Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
– Brașov. Alte victime
– Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului
– Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti
– Brașov. Alte victime (2)
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1)
– Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu
– Brașov. Magazinul Universal Tîmpa
– Brașov. Zona centrală
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2)
– Brașov. Alte victime (3)
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3)
– Brașov. Victime ale UM 01107 Brașov
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4)
– Brașov. Persoane reținute
– Arad
– Alba Iulia
– Cugir
– Zlatna, jud. Alba
– Blaj
– Reșița (1)
– Caransebeș

În acest fragment continui prezentarea victimelor din Reșița.

24. Parte vătămată Gheorghe Traian (Reşiţa) (Timişoara-Vol. 5 -PMTimişoara) – rănit

Hotărîrea Tribunalului Bucureşti cu privire la Gelu Voican Voiculescu, în procesul celor 748000 de euro

În 2011 am publicat articolul Tribunalul Bucureşti confirmă că Gelu Voican Voiculescu a fost un borfaş de drept comun. Noi aberaţii conspiraţioniste în „Adevărul” (linc), în care explicam hotărîrea Tribunalului Bucureşti în procesul deschis de fostul viceprimministru FSN-ist Gelu Voican Voiculescu în temeiul legii 221/2009, cît şi dezinformările despre asta din ziarul „quality” „Adevărul”.

La procesul legat de lămurirea colaborării sale cu securitatea, Gelu Voican Voiculescu a înfăţişat instanţei şi hotărîrea judecătorească din acest proces, pe care o înfăţişez acum în extenso cititorilor, pentru spulberarea oricăror îndoieli. Mă întreb dacă ziarul „Adevărul” va publica dezminţire la articolele sale mai vechi legate de acest caz şi îşi va cere scuze faţă de cititori.

ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREŞTI – SECŢIA A III-A CIVILĂ

DOSAR NR. 63354/3/2010

SENTINŢA CIVILĂ NR. 2219

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE 21.12.2011
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREŞEDINTE – CORNELIA TELECHI
GREFIER – MIHAELA POPOVICI

Din partea Ministerului Public – Parchetul de pe lîngă Tribunalul Bucureşti, participă procuror Voicu Sorin Cezar.

Pe rol se află pronunţarea asupra cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul GELU VOICAN VOICULESCU în contradictoriu cu pîrîtul STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE, avînd ca obiect pretenţii întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 221/2009.

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (93). Caransebeș

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
– Bucureşti. Radiodifuziune
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Otopeni
– Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
– Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
– Bucureşti. Casa Scînteii
– Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
– Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
– Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
– București. Str. Lemnea
– București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
– București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
– București. Cadavre neidentificate
– Timișoara
– Brașov. Deschiderea focului
– Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
– Brașov. Zona Capitol
– Brașov. Zona Parc – Poștă
– Brașov. Zona Modarom
– Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
– Brașov. Alte victime
– Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului
– Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti
– Brașov. Alte victime (2)
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1)
– Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu
– Brașov. Magazinul Universal Tîmpa
– Brașov. Zona centrală
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2)
– Brașov. Alte victime (3)
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3)
– Brașov. Victime ale UM 01107 Brașov
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4)
– Brașov. Persoane reținute
– Arad
– Alba Iulia
– Cugir
– Zlatna, jud. Alba
– Blaj
– Reșița (1)

În acest fragment prezint o victimă din Caransebeș.

23. Cimpoieş Viorel (Reşiţa) – decedat

Rezultatele examinării la SSRMLÎRC a primelor 1160 cereri de luptător cu rol determinant

În ultima perioadă SSRMLÎRC a continuat examinarea cererilor de atribuire a titlului de luptător cu rol determinant în revoluţie. După ultimele date publicate pe saitul instituţiei, respectiv Decizia 32/15.06.2015 inclusiv, s-au examinat primele 1160 cereri depuse. În tabelul de mai jos prezint rezultatul examinării. Anterior prezentasem rezultatul examinării la primele 755 de cereri, le repet şi pe acestea pentru a fi tabelul complet. Acolo unde nu e trecut nici „ADMIS” nici „RESPINS” înseamnă că hotărîrea a fost amînată.

Remarc printre cei admişi pe foştii parlamentari Niculae Dide, Constantin Aferăriţei şi Dănuţ Ioan Fleacă, pe actorul Alexandru Arşinel, pe foştii secretari de stat la SSPR Sorin Vintilă Meşter şi Petrişor Morar, pe ziaristul Romulus Cristea (care a scris şi cărţi despre revoluţia din 1989 – linc), pe fostul viceprimministru Gelu Voican Voiculescu. Dintre timişoreni remarc printre cei admişi pe Lorin Fortuna, Petre Petrişor, Tudorin Burlacu. Printre cei respinşi remarc pe procurorul Tiberiu Mihail Niţu (linc) care acţionase ca militar în termen pentru apărarea televiziunii. Dintre timişoreni, remarc respingerea lui Vasile Bledea, care a vorbit mulţimii din balconul Operei în 20 decembrie 1989 (linc), dar era angajat al Operei.

Număr / data depunerii cererii / Nume / serie şi număr certificat / hotărîre SSRMLÎRC

227 cereri depuse pînă acum pentru recunoașterea calității de noiembrist brașovean din 1987

În 24 iunie 2015 expiră răstimpul prevăzut de OUG 95/2014 pentru depunerea la SSRMLÎRC a cererilor de dobîndire a certificatului de noiembrist brașovean din 1987. Cei care nu vor dobîndi asemenea certificat vor pierde indemnizația prevăzută de legea 341/2004 pentru noiembriștii brașoveni.

Pînă acum indemnizațiile de noiembrist se primeau în urma unei cereri depuse direct la Casa de Pensii locală, dar prin OUG 95/2014 s-a instituit regula recunoașterii acestei calități de către SSRMLÎRC.

Conform unui comunicat de pe saitul SSRMLÎRC (linc), pînă în 18 iunie 2015 s-au depus 227 cereri pentru certificat de noiembrist brașovean. Participanții la revolta din 15 noiembrie 1987 de la Brașov care vor să primească în continuare indemnizații e cazul să se grăbească cu depunerea cererilor.

După revolta de la Brașov din 1987, 61 de persoane au fost osîndite la pedepse cu executare la locul de muncă, locul de muncă pentru executare fiind stabilit în majoritatea cazurilor la întreprinderi din afara Brașovului. În ziarul „România Liberă” din 9 ianuarie 1990 a fost publicată o listă de 73 de persoane care ar fi fost pedepsite după revolta brașovenilor, iar „România Liberă” din 12 ianuarie 1990 completează lista respectivă cu încă 10 nume, adică în total 83 de persoane. Am publicat pe acest blog facsimilele respectivelor liste la articolul „Brașovenii din noiembrie 1987” (linc).

Redau mai jos, conform comunicatului SSRMLÎRC, persoanele care au cerut pînă acum recunoașterea calității de noiembrist brașovean din 1987:

Nr. crt. / data depunerii cererii / nume și prenume / calitatea solicitată (noiembrist) / domiciliul

Osîndirea lui Gelu Voican Voiculescu din 1985. „Inculpatul a falsificat deconturile prezentînd în 10 cazuri acte justificative nereale”

La ultima şedinţă de judecată din procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS, pîrîtul Gelu Voican Voiculescu s-a conformat cererii instanţei şi a adus hotărîrile judecătoreşti din 1985 prin care a fost osîndit la închisoare. Dînsul a primit 1 an şi 6 luni închisoare în acel an, pentru fals, uz de fals şi înşelăciune în paguba avutului obştesc. Ca urmare a unui decret de graţiere a ieşit din închisoare după 11 luni. Redau hotărîrea de condamnare a celui care avea să devină în 1989 viceprimministru al României.

Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
Dosar nr. 7747/1985   Sentinţa penală nr. 1383

Şedinţa publică de la 18 noiembrie 1985

Instanţa compusă din:
Preşedinte: Pandrea Alexandra
Judecător:Popescu Iuliana
Procuror: Isar Tudor
Grefier: Vornicu Ileana

Pe rol fiind judecarea acţiunii penale de faţă.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă inculpatul VOICULESCU GELU VOICAN personal şi asistat de avocat Mihuţ Dumitru, martorii Ivănceanu Radu Şerban şi Constantin Benone, lipsind părţile civile BANCA ROMÂNĂ DE COMERŢ EXTERIOR, INSTITUTUL DE CERCETARE, INGINERIE TEHNOLOGICĂ ŞI PROIECTARE MINIERĂ PENTRU LIGNIT CRAIOVA şi martorul German Zaveleta Lentz.

Liviu Antonesei despre „revoluția” din Iași

Pe pagina sa de facebook (linc), scriitorul ieșean Liviu Antonesei a scris în 13 iunie 2015 următorul mesaj despre evenimentele care ar fi avut loc în 14 decembrie 1989 în Iași:

14 Decembrie 1989 ?

De cite ori trec pe straduta 14 Decembrie 1989 sau prin piateta cu acelasi nume, ma apuca o criza de ris din care nu ma pot opri cu una cu doua! De ce? Pentru ca sint probabil singurele locuri de acest fel din lume botezate dupa un eveniment inexistent! Pe placa omagiala din piateta, scrie ca pe 14 12 1989, ora 16, la Iasi, a inceput Revolutia Romana! Mi-e teama sa nu fi ajuns gogorita asta si prin manualele de istorie… In fapt, cu citeva zile inainte de data cu pricina, aparusera manifeste care convocau lumea la o adunare populara impotriva lui Ceausescu. Aceasta n-a avut loc! Decit daca socotim ca au facut-o militienii in surplus, pompierii cu cele doua tunuri de apa sau judocanii de la Dinamoviada cazati la Hotel Traian! Civili erau chiar mai putini decit de obicei. Am ajuns prin urmare sa aniversam ceva ce ar fi putut avea loc! Sigur, principalii vinovati nu sint posibilii revolutionari avortati avant la letre, ci primarul Simirad, care in 1992, a girat aceasta gogoasa… Dar cu patriotismul local nu te pui! Normal ca dupa atita ris, m-am asezat pe o banca sa-mi trag sufletul. Erau si vreo 34 de grade la umbra!

Hotărîrea judecătorească în cazul Marin Oană contra SSPR. „Obligaţia motivării actului administrativ reprezintă o condiţie de legalitate a acestuia, sancţiunea pentru nemotivarea actului administrativ neputînd fi decît anularea lui (…) Curtea apreciază ca fiind de respins capătul doi de cerere, vizînd obligarea SSPR să propună reacordarea titlului către reclamant, întrucît nu se poate stabili în acest moment dacă sînt îndeplinite de către reclamant condiţiile pentru a-i fi acordat titlul solicitat”

În 9 iunie, cînd am fost la Bucureşti, am izbutit în sfîrşit să obţin hotărîrea judecătorească în procesul deschis de generalul Marin Oană împotriva SSPR cu scopul de a reprimi certificat de revoluţionar, proces despre care am mai scris pe acest blog. După mai bine de un an hotărîrea judecătorească a fost în sfîrşit redactată. Lucrul s-a întîmplat după ce în 22 mai, la precedenta mea vizită la Bucureşti, am depus o cerere prin care am cerut urgentarea redactării hotărîrii. Interesant în această hotărîre este că, pe de o parte anulează hotărîrea SSPR de a anula certificatul de revoluţionar a lui Marin Oană, cu motivaţia că hotărîrea SSPR nu era motivată, dar pe de altă parte respinge capătul de cerere a lui Marin Oană ca SSPR să propună Administraţiei Prezidenţiale reacordarea titlului de revoluţionar (care a fost retras prin decret prezidenţial de Traian Băsescu). Aşadar, Marin Oană a rămas într-o situaţie ambiguă, pe de o parte are certificat de revoluţionar valabil, că anularea certificatului a fost anulată, dar titlul de revoluţionar nu-l are, căci decretul prezidenţial de retragere a titlului rămîne valabil şi SSPR (acum SSRMLÎRC) nu e obligat să propună Preşedinţiei reacordarea titlului. Cred că SSRMLÎRC ar trebui să emită o nouă hotărîre de anulare a certificatului lui Oană Marin, care să fie însă şi motivată corespunzător. Propria sa declaraţie – prezentată şi pe acest blog (linc) – arată că în 21 decembrie 1989 Oană a organizat deplasarea de forţe de represiune din cadrul regimentului pe care îl comanda cu scopul ca aceste forţe să fie folosite pentru dispersarea manifestanţilor (cum au şi fost folosite), a propus a se trimite 3 tancuri împotriva baricadei ridicate de manifestanţi (propunere pusă în practică), ceea ce a avut ca efect dispersarea manifestanţilor şi a înlesnit arestarea ulterioară a unora dintre ei, ceea ce reprezintă acţiuni împotriva revoluţiei. În conformitate cu art. 8 din legea 341/2004, respectivele fapte îl fac pe domnul Oană Marin incompatibil cu dobîndirea certificatului de revoluţionar. La procesul cu Oană eu am prezentat respectiva declaraţie dar ea nu a putut fi invocată de SSPR ca motiv al acţiunii administrative de anulare a certificatului căci SSPR nu era în posesia respectivei declaraţii în momentul cînd a anulat certificatul lui Oană.

Redau mai jos hotărîrea Curţii de Apel Bucureşti (folosesc prescurtările SSPR şi CPRD pentru Secretariatul de Stat pentru problemele Revoluţionarilor respectiv Comisia parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989):

ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA A VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

DOSAR NR. 3761/2/2011*

DECIZIA CIVILĂ NR. 2986
ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.04.2014
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREŞEDINTE: POGORAN OANA DANIELA
JUDECĂTOR: CANACHEU CLAUDIA MARCELA
JUDECĂTOR: GRECU GHEORGHE
GREFIER: CONSTANTIN DOINA

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (92). Reșița (1)

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
– Bucureşti. Radiodifuziune
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Otopeni
– Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
– Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
– Bucureşti. Casa Scînteii
– Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
– Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
– Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
– București. Str. Lemnea
– București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
– București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
– București. Cadavre neidentificate
– Timișoara
– Brașov. Deschiderea focului
– Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
– Brașov. Zona Capitol
– Brașov. Zona Parc – Poștă
– Brașov. Zona Modarom
– Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
– Brașov. Alte victime
– Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului
– Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti
– Brașov. Alte victime (2)
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1)
– Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu
– Brașov. Magazinul Universal Tîmpa
– Brașov. Zona centrală
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2)
– Brașov. Alte victime (3)
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3)
– Brașov. Victime ale UM 01107 Brașov
– Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4)
– Brașov. Persoane reținute
– Arad
– Alba Iulia
– Cugir
– Zlatna, jud. Alba
– Blaj

În fragmentul următor prezint victime din Reșița.

III.6. SITUAŢIE DE FAPT CARAŞ-SEVERIN
Începând cu data de 20.12.1989, Miliţia Judeţului Caraş Severin a luat măsuri suplimentare de asigurare a ordinii şi liniştii publice în zona de responsabilitate a fiecărei subunităţi.
În dimineaţa zilei de 21.12.1989 s-au luat măsuri suplimentare de asigurare a securităţii spaţiilor comerciale, a depozitelor de carburanţi, materiale explozive, furaje, a locurilor de păstrare a armamentului precum şi a sediilor proprii ale miliţiei.
În jurul orei 1500, cetăţenii din mun. Reşiţa şi Caransebeş au început să se organizeze în coloane de demonstranţi, îndreptându-se către sediul Consiliului Popular Judeţean Reşiţa, respectiv Consiliul Popular Caransebeş.
În oraşul Caransebeş, în data de 21.12.1989, demonstranţii s-au deplasat şi la sediul miliţiei unde au solicitat punerea în libertate a persoanelor arestate în mun. Timişoara şi predarea armamentului din dotare. De asemenea demonstranţii au aruncat cu sticle incendiare, pietre, bâte şi alte obiecte contondente în sediul miliţiei. Cadrele de miliţie au acţionat pentru apărarea sediului folosind şi armamentul din dotare, context în care au rezultat decesul numitului Cimpoieş Viorel şi rănirea altor 13 persoane, împrejurările în care au fost rănite făcând obiectul dosarului nr. 23/P/1990 al Procuraturii Militare Timişoara (prin rechizitoriul nr. 23/P/1990 Procuratura Militară Timişoara a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor cpt. Roseti Gheorghe, lt. maj. Horga Liviu, lt. maj. Ploştinaru Vasile, lt. Pădeanu Paul, lt. maj. Ferenţ Ion, lt. maj. Bratu Sorin, lt. Marcu Mihai, plt. adj. Margine Ioan Petru, sg. maj. Miron Ion, sg. maj. Negrii Dumitru, sg. maj. Ihnatiuc Vasile, toţi din cadrul Miliţiei Caransebeş. În sarcina inculpaţilor s-a reţinut faptul că, în data de 21.12.1989, folosind armamentul din dotare au executat foc în direcţia manifestanţilor adunaţi în faţa sediului Miliţiei Caransebeş, împrejurare în care a decedat civ. Cimpoieş Viorel şi au fost răniţi numiţii Brănişteanu Marian, Sălceanu Valeriu, Irimescu Martin, Covaci Lascu, Ciutean Andrei, Sucală Liviu, Pascu Ion, Stîngu Cristina, Cîrpaci Ion, Puraci Samfir, Onise Vasile, Roşu Sever şi Carp Ionica). În noaptea de 21/22.12.1989 cadrele de miliţie din Caransebeş şi Bocşa au fost aduse la sediul miliţiei judeţene din mun. Reşiţa.
În data de 22.12.1989 atât în mun. Reşiţa cât şi în oraşele din judeţul Caraş Severin au continuat demonstraţiile şi s-a constituit Consiliul Judeţean al Salvării Naţionale care a solicitat organelor de miliţie să asigure paza obiectivelor importante şi controlul circulaţiei.
Începând cu noaptea de 22/23.12.1989, pe fondul zvonurilor privind prezenţa pe raza mun. Reşiţa a unor elemente teroriste, în zona UM 01929 Reşiţa, a Centrului Militar Judeţean şi a sediului Miliţiei Judeţene Reşiţa s-au executat focuri de armă rezultând mai multe victime.
Cu ocazia cercetărilor efectuate în prezenta cauză au fost identificate următoarele victime:
1. Parte vătămată Damian Nicolae (Reşiţa) – rănit

Procesul cu CNSAS şi Gelu Voican Voiculescu – amînat pe 22 septembrie. S-a cerut audierea ca martor a ofiţerului de securitate Moisă

Actualizare 25 iunie 2014: Observ pe portalul instanţelor (linc) că cererea de audiere a martorului a fost respinsă. Eu reţinusem că instanţa se va pronunţa ulterior asupra acestei cereri şi înţelesesem că pronunţarea va fi la şedinţa următoare. Am întrebat-o şi pe avocata lui Bivolaru, ea mi-a spus că am înţeles greşit, instanţa a spus că se va pronunţa prin încheiere.

Azi a avut loc la Curtea de Apel Bucureşti o nouă şedinţă din procesul legat de lămurirea colaborării cu securitatea a fostului viceprimministru FSN-ist Gelu Voican Voiculescu. Trenul Timişoara-Bucureşti iar a avut întîrziere (niciodată nu ajunge la timp), în loc de 7,30 a ajuns în gară la 8,45. Pe la 9,15 am ajuns în sala de judecată, părţile fuseseră deja chemate în faţa judecătorului, fiind primul proces pe listă. Se propusese audierea ca martor a ofiţerului de securitate Moisă, care apare în dosarul lui Gelu Voican Voiculescu. N-am înţeles cine a propus audierea asta – Voiculescu ori CNSAS. Cînd am ajuns eu reprezentantul CNSAS tocmai argumenta necesitatea audierii. Oricum, a rămas că instanţa se va pronunţa asupra admiterii acestei probe la sorocul următor.