Brateș: Telefonul Televiziunii este la dispoziția forțelor patriotice. Situația în Giurgiu, Galați, Brăila și Sibiu se află sub controlul forțelor populare revoluționare (video)

Teodor Brateș anunță în timpul emisiunii TVR din decembrie 1989 că telefonul televiziunii este la dispoziția forțelor patriotice.

Transcriere înregistrare:

1987. Văduva preotului reformat Leo Peuker scrie episcopului Laszlo Papp, plîngîndu-se de Laszlo Tokes: „adresez rugămintea Preaonoratului Domn Episcop de a-l pedepsi în mod exemplar şi public pe actualul preot”

După moartea fostului preot al parohiei reformate din Timișoara-Centru, Leo Peuker, văduva acestuia se plînge într-o scrisoare adresată episcopului din Oradea Laszlo Papp, despre felul cum e tratată de consiliul parohial condus acum de Laszlo Tokes. Reproduc această scrisoare și tălmăcirea ei în românește făcută de domnul Zoltan Makkai. S-a păstrat inclusiv plicul poștal cu care scrisoarea a fost trimisă la episcopia din Oradea.

Preaonoratului  domn episcop dr. Papp László
Oradea

Preaonorate  Domnule Episcop!

Îmi cer scuze pentru că vă deranjez cu rîndurile mele. Sînt convinsă că aveţi preocupări mai importante decît să citiţi scrisoarea unei văduve, dar, pentru că am beneficiat şi pînă acum de sprijinul Dumneavoastră, totodată nici nu am cui altcuiva să mă adresez, vă rog să-mi oferiţi puţină atenţie citindu-mi scrisoarea. Nu mă plîng, doar vă relatez fapte.

Mi-a fost transmisă – fără ştampilă şi semnătură – copia procesului verbal a şedinţei din data de 15 februarie 1987 a Consiliului parohial din Timişora. Cele cuprinse în procesul verbal m-au îndemnat să vă scriu.

În primul rînd am trecut printr-o decepţie cruntă deoarece am fost convinsă pînă acum că preotul paroh decedat este considerat al parohiei, fiind obligaţia acesteia să se ocupe de toate cele trebuincioase. Cererea formulată de mine privitoare la aceasta problemă, respectiv achitarea cheltuielilor de înmormîntare, mi-a fost refuzată de Consiliul parohial. Aş fi acceptat această atitudine a consiliului parohial, dacă nu ar fi dat dovadă de ipocrizie, comunicîndu-mi că din „compasiune” renunţă la imputarea veniturilor pe care ar fi trebuit să le încaseze parohia din presupusa închiriere a unei locuinţe de către soţul meu decedat. Chiar aş dori să văd şi eu contractul pe baza căruia soţul meu ar fi închiriat locuinţa respectivă! Dealtfel prim-epitropul Unterwéger Tibor se ocupa cu contractele de închiriere, ar fi trebuit să cunoască realitatea.

Emisiune Digi 24 – Cine a tras în noi, după 22? (video)

Emisiune la postul TV Digi24, în care am apărut și eu (minutul 3,42 – 4,18). Precizez ca am spus ziariștilor mai multe lucruri decît apar în emisiune, realizatorii se pare că au ales doar ceea ce coincide cu tema „Cine a tras în noi, după 22?”. Totodată emisiunea folosește multe înregistrări video din timpul revoluției pe care le-ați putut vedea anterior pe blogul meu. Remarc și prezența domnului procuror Dan Voinea, care vorbește despre elicopterele care au atacat televiziunea, confirmînd cele scrise de mine în 2009 pe acest blog, în articolul „Adevărul despre elicopterul care a tras la televiziune, speriindu-l pe actualul procuror general adjunct Tiberiu Mihail Niţu” (linc), dar adăugînd și niște informații suplimentare pe acel subiect.

Transcriere parțială (lipsesc discuțiile din înregistrările făcute chiar în timpul revoluției) a emisiunii pusă pe saitul Digi24 (linc):

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (140). Cernavodă (jud. Constanța)

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

În octombrie 2015 în dosarul revoluției s-a dat o nouă ordonanță de clasare, pentru ca ulterior cercetările să fie redeschise. Eu voi continua să prezint pînă la capăt ordonanța din 2010. Ordonanța din 2015 copiază în mare parte ceea ce fusese stabilit prin ordonanța din 2010.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale – Istoricul dosarului – Situaţia de fapt generală – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7) – Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu – Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare – Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989 – Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989 – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8) – Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi – Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii – Bucureşti. CC – situaţie generală – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1) – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2) – Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3) – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4) – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5) – Bucureşti. Un securist rătăcit în CC – Bucureşti. Moartea generalului Milea – Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1) – Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2) – Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu – Bucureşti. Televiziune – situaţia generală – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1) – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2) – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3) – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4) – Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism) – Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5) – Bucureşti. Radiodifuziune – Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1) – Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism) – Otopeni – Bucureşti. Şoseaua Olteniţei – Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi? – Bucureşti. Casa Scînteii – Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor – Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas – Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor – București. Str. Lemnea – București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor – București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet – București. Cadavre neidentificate – Timișoara – Brașov. Deschiderea focului – Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean – Brașov. Zona Capitol – Brașov. Zona Parc – Poștă – Brașov. Zona Modarom – Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei – Brașov. Alte victime – Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului – Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti – Brașov. Alte victime (2) – Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1) – Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu – Brașov. Magazinul Universal Tîmpa – Brașov. Zona centrală – Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2) – Brașov. Alte victime (3) – Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3) – Brașov. Victime ale UM 01107 Brașov – Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4) – Brașov. Persoane reținute – Arad – Alba Iulia – Cugir – Zlatna, jud. Alba – Blaj – Reșița (1) – Caransebeș – Reșița (2) – Caransebeș. Împușcat lîngă aeroport – Caransebeș. Răspînditori de manifeste – Reșița (3) – Reșița. Reținuți sub acuzația de terorism – Caransebeș. Împușcat în dispozitivul de apărare al unității militare – Craiova – Brădești, jud. Dolj. Sovieticii împușcați – Brăila – Galați – Buzău – Bacău – Focșani – Piatra Neamț – Iași – Cluj și Turda – Tîrgu Mureș – Miercurea Ciuc – Cristurul Secuiesc – Odorheiul Secuiesc – Sfîntul Gheorghe (județul Covasna) – Tîrgu Secuiesc (județul Covasna) – Baraolt (județul Covasna) – Sibiu – Hunedoara – Hațeg (jud. Hunedoara) – Orăștie (jud. Hunedoara) – Vînju Mare (jud. Mehedinți) – Arestatul din Turnu Severin – Rîmnicu Vîlcea – Tîrgoviște – Penitenciarul Mărgineni – Boteni (jud. Dîmbovița) – Pitești – Giurgiu – Prundu (jud. Giurgiu) – Mihai Bravu (jud. Giurgiu) – Ilfov (localități neprecizate) – Mogoșoaia (jud. Ilfov) – Pantelimon (jud. Ilfov) – Buftea (jud. Ilfov) – Călărași – Slobozia (jud. Ialomița) – Constanța – Eforie Nord (jud. Constanța) – Eforie Sud (jud. Constanța)

În acest fragment prezint evenimente din Cernavodă (jud. Constanța)

27. Parte vătămată Lungianu Corneliu (Constanţa-Vol. 5) – rănit

Crăciun fericit!

Tuturor cititorilor acestui blog le doresc un Crăciun fericit! Vă ofer mai jos o reconstituire a unui Crăciun tipic de pe vremea ceaușistă, făcută de TV Antena 1.

Ion Iliescu, Petre Roman și alți șefi FSN, puși sub acuzare în dosarul mineriadei din 1990

Conform unui comunicat al Ministerului Public (linc), o serie de șefi ai FSN din 1990 printre care fostul președinte Ion Iliescu și fostul primministru Petre Roman, au fost puși sub acuzare în dosarul mineriadei din iunie 1990, pentru infracțiuni împotriva umanității. Remarc prezența printre acuzați și a lui Adrian Sârbu, care pare să fie fostul patron al ProTV. Redau comunicatul:

Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

În cauza cunoscută generic sub denumirea „Mineriada 13 – 15 iunie 1990”, procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, prin ordonanța din data de 23 decembrie 2016, punerea în mişcare a acţiunii penale, sub aspectul săvârşirii de infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1, lit a, g și j din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, faţă de inculpaţii:
– ILIESCU ION, la data săvârșirii faptelor, președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României;
– ROMAN PETRE, la data săvârșirii faptelor, prim-ministru al Guvernului  interimar al României;
– VOICULESCU GELU VOICAN, la data săvârșirii faptelor, viceprim-ministru al guvernului interimar al României;
– NICOLAE DUMITRU, la data săvârșirii faptelor, prim-vicepreședinte al Frontului Salvării Naționale;
– MĂGUREANU VIRGIL, la data săvârșirii faptelor, director al Serviciului Român de Informații;
– general (rez.) FLORESCU MUGUREL CRISTIAN, la data săvârșirii faptelor, adjunct al procurorului general al României și șef al Direcției Procuraturilor Militare.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele:

În perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat și coordonat un atac generalizat și sistematic, lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației municipiului București, atac în care au implicat participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și a unui număr de peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării, atac ce a avut următoarele consecințe:
1. uciderea prin împușcare a 4 persoane şi rănirea prin împușcare a 3 persoane, fapte ce constituie 7 acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. a din C.p.;
2. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1269 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;
3. privarea de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1242 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p..

De asemenea, în aceeaşi cauză, s-a dispus punerea în mișcarea acțiunii penale sub aspectul săvârşirii de infracțiuni contra umanității în forma prev. de art. 439 alin. 1, lit.  g și j din Codul penal, față de următorii inculpaţi:
– amiral (rez.) DUMITRESCU EMIL, la data săvârșirii faptelor, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și șef al Direcției Generale de Cultură, Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne;
– IONESCU CAZEMIR BENEDICT, la data săvârșirii faptelor, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională;
– SÂRBU ADRIAN, la data săvârșirii faptelor, șef de cabinet și consilier al primului ministru;
– COZMA MIRON, la data săvârșirii faptelor, președinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”;
– DRELLA MATEI, la data săvârșirii faptelor, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni;
– BURLEC PLĂIEȘ CORNEL, la data săvârșirii faptelor, ministru adjunct la Ministerul Minelor;
– general (rez.)DOBRINOIU VASILE, la data săvârșirii faptelor, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne;
– general (rez.) PETER PETRE, la data săvârșirii faptelor, comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele: în perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii  au aderat la atacul generalizat și sistematic lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației Bucureștiului, atac în care a fost  implicată participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și a unui număr de peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării și a avut  următoarele consecințe:
1. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1269 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;
2. privarea de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1242 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p.;

În cauză, urmărirea penală se efectuează, în continuare, față de alți 18 suspecți, sub aspectul săvârșirii acelorași infracțiuni de crime  împotriva umanității, prev. de art. 439 alin. 1 lit a, g și j din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

 Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Un atac la adresa libertății de exprimare: Propunerea unei legi de incriminare a negării revoluției din 1989

Domnul Adrian Niculescu, membru în Consiliul Științific al Institutului Revoluției Române (linc), totodată conferențiar la Facultatea de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (S.N.S.P.A.), lansează în revista „22” un apel către noul parlament al României (linc) în care cere o lege care să condamne negarea revoluției din 1989 după modelul legilor care interzic negarea holocaustului și a genocidului împotriva armenilor. Redau respectivul apel:

Generalul Grigorie Ghiță, unul din cei vinovați de măcelul de la Otopeni, explică poporului: trupele de securitate nu trebuie confundate cu „acele forțe speciale de securitate și elemente teroriste care au fost pregătite în ascuns de dictator într-o totală conspirativitate”

Actualizare 24 decembrie 2016: Adăugare trimitere la interviul lui Silviu Brucan.

Ziarul „Adevărul” din 19 ianuarie 1990 publică o precizare a Ministerului Apărării Naționale semnată de general-maior Grigorie Ghiță, prin care opinia publică este lămurită cu privire la diferența existentă între trupele de securitate și „acele forțe speciale de securitate și elemente teroriste care au fost pregătite în ascuns de dictator într-o totală conspirativitate”.

Prin Decizia penală nr. 20/2001 a Curții Supreme de Justiție generalul Grigorie Ghiță a fost osîndit la 6 ani închisoare, fiind găsit vinovat de omor din culpă în cazul Otopeni, unde 50 de ostași ai trupelor de securitate au fost uciși și 13 răniți, fiind confundați cu teroriștii. În 2002 procurorul general Tănase Joița a promovat recurs în anulare în acest caz (linc), dar în 2003 Curtea Supremă respinge recursul și păstrează osînda de 6 ani închisoare. Scurt timp după aceasta, președintele Ion Iliescu (faimos pentru calitatea sa de ocrotitor al criminalilor din decembrie 1989 – linc) l-a grațiat pe generalul Ghiță (linc).

Redau mai jos articolul generalului Ghiță și un alt articol apărut lîngă acesta, cu aceeași temă – explicarea faptului că trupele de securitate au fost alături de popor la revoluție și nu trebuie confundate cu „acele forțe speciale care au însîngerat străzile și bulevardele”. Al doilea articol e iscălit de N. Militaru, ziarist la „Adevărul”, care nu trebuie confundat cu generalul cu același nume. Cu litere cursive între paranteze drepte am adăugat niște comentarii ale mele.

Să se cunoască adevărul
O precizare a Ministerului Apărării Naționale

Piața CC, cu împușcături și scandări de „nu plecăm”. TVR 22 decembrie 1989 (video)

Fragment din emisiunea TVR din 22 decembrie 1989 în care se văd împușcăturile din zona de lîngă sediul CC al PCR. De remarcat scandările de „nu plecăm!” ale mulțimii.

Transcriere înregistrare:

CFSN cere încetarea completă și imediată a focului pe întreg teritoriul țării (video)

Actualizare 21 decembrie 2016, ora 0,02: Observ că pe youtube există filmarea cu citirea respectivului comunicat, pusă acolo de TVR. O adaug și eu aici. Remarc că în descrierea care însoțește filmarea pe youtube, se pretinde că e vorba de emisiunea din seara de 22 decembrie 1989. De fapt e vorba cel mai devreme de emisiunea din seara de 24 decembrie 1989, căci a apărut în ziarul din 25 decembrie. Dacă s-ar fi difuzat în seara de 22 decembrie, s-ar fi publicat cel mai tîrziu în ziarele din 23 decembrie, sau nu s-ar mai fi publicat deloc.

În ziarul „Adevărul” din 25 decembrie 1989 publică un comunicat al CFSN care ar fi fost dat citire de Virgil Măgureanu, nu e clar unde, posibil să fie vorba de TVR. În comunicat se cere încetarea completă și imediată a focului pe întreg teritoriul țării. Comunicatul n-a împiedicat însă apariția unor victime și în zilele ulterioare (vezi cazul avionului doborît în 28 decembrie 1989 – linc). În comunicat se mai cere ca „organismele noilor structuri ale democrației” să intre „imediat în subordinea Consiliului”. În diferite localități din țară se formaseră comitete cetățenești care preluaseră puterea, și acest comunicat practic cere tuturor acestor comitete să intre în subordinea CFSN. După o zi, inclusiv Frontul Democratic Român din Timișoara, care dintre toate comitetele cetățenești avea cea mai mare legitimitate în a refuza subordonarea față de CFSN, va accepta această cerere (linc). Iată comunicatul CFSN și o intervenție a lui Ion Iliescu care a urmat după acesta, prezentate de ziarul „Adevărul”: