Alegerile din Republica Moldova. Igor Dodon și Maia Sandu rămîn pentru turul 2. Șansa Maiei – convingerea celor care nu s-au prezentat la vot în turul 1

Actualizare 2 noiembrie 2016: Rezultatele finale

În Republica Moldova au avut loc alegeri pentru președinte. După centralizarea rezultatelor a 98,32% din secțiile de votare, rezultatele arată astfel:

Igor Dodon (Partidul Socialist) 48,71%. Rezultat final: 680550 voturi (47,98%)

Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate) 37,94%. Rezultat final: 549152 voturi (38,71%)

Dumitru Ciubașenco (Partidul Nostru) 6,03%. Rezultat final: 85466 voturi (6,03%)

Iurie Leancă (Partidul Popular European) 3,13%. Rezultat final: 44065 voturi (3,11%)

Mihai Ghimpu (Partidul Liberal, candidat declarat unionist) 1,81%. Rezultat final: 25490 voturi (1,8%)

Valeriu Ghilețchi (independent) 1,05%. Rezultat final: 15354 voturi (1,08%)

Maia Laguta (independentă) 0,75%. Rezultat final: 10712 voturi (0,76%)

Silvia Radu (independentă) 0,40%. Rezultat final: 5276 voturi (0,37%)

Ana Guțu (Partidul „Dreapta”) 0,17%. Rezultat final: 2453 voturi (0,17%)

Pentru turul doi, va conta mult mobilizarea alegătorilor nehotărîți, care nu s-au prezentat în turul 1. La aceeași prezență la vot, Dodon poate miza cam pe 55% din voturi (votanții lui Ciubașenco îl vor prefera în majoritate pe Dodon). Șansa Maiei Sandu e să convingă să se prezinte la vot un număr mare de alegători care nu s-au prezentat în turul 1.

Prezența la vot în turul 1 a fost 49%.

Ianuarie 1990: Procurorul general Gheorghe Robu declară recurs extraordinar în procesul legat de Laszlo Tokes. Decizia Curții Supreme

Pe un alt sait al meu – documente1989.wordpress.com – am pus în întregime dosarul 117/1990 al Curții Supreme de Justiție cu judecarea recursului extraordinar în procesul lui Laszlo Tokes. Deși hotărîrea judecătorească de evacuare a pastorului fusese deja executată în noaptea de 16/17 decembrie 1989, iar după căderea lui Ceaușescu Laszlo Tokes nu dădea semne că ar dori să-și reia postul de preot la Timișoara (a venit doar în vizită; în final a fost numit episcop la Oradea, în locul fostului episcop Laszlo Papp, care demisionase), în 22 ianuarie 1990 procurorul general Gheorghe Robu a înaintat Curții Supreme de Justiție un recurs extraordinar în care a cerut casarea sentinței de evacuare a domnului Tokes. Prin Decizia nr. 323 din 22 februarie 1990 Curtea Supremă a admis recursul extraordinar, a anulat hotărîrile anterioare ale Judecătoriei Timișoara și Tribunalului Timiș și a stabilit că cererea de evacuare a preotului Laszlo Tokes din locuința parohială era neîntemeiată.

Toate acestea le-am prezentat deja în cartea mea „Revoluția fără mistere. Începutul revoluției române: cazul Laszlo Tokes”. Datorită costurilor legate de tipar, în acea carte am prezentat doar parțial documentele din dosarul recursului extraordinar. Acum toate documentele le-am făcut disponibile pentru toți cei interesați, pe saitul indicat (linc).

Redau mai jos, sub formă de text, o parte din dosarul recursului extraordinar, iar sub formă de facsimil decizia Curții Supreme, cei interesați putînd vedea în întregime documentele la lincul amintit.

Decembrie 1989: Evacuarea lui Edith Tokes, soția lui Laszlo Tokes

După ce sentința Judecătoriei Timișoara cu privire la evacuarea lui Laszlo Tokes rămăsese definitivă și după ce, în 7 decembrie 1989, Laszlo Tokes primise de la executorul judecătoresc, somația prin care i se punea în vedere să evacueze locuința în răstimp de 8 zile (linc), pe data de 10 decembrie, la slujba duminicală, Laszlo Tokes și-a anunțat enoriașii despre acestea. Totodată a comentat că sentința judecătoriei Timișoara se referă doar la evacuarea sa, nu și a soției.

La vremea respectivă, Laszlo Tokes locuia împreună cu soția Edith, care era gravidă. În prezent cuplul a divorțat iar Laszlo Tokes s-a recăsătorit (are și un copil cu noua nevastă și mai așteaptă unul, pe lîngă cei trei copii din prima căsătorie).

Autoritățile au luat notă despre afirmația lui Tokes, au constatat că este întemeiată – adică într-adevăr sentința de evacuare se referă numai la Laszlo Tokes, nu și la soția acestuia -, și, ca urmare, încearcă să corecteze omisiunea. În 13 decembrie 1989 episcopia reformată din Oradea depune la Judecătoria Timișoara o cerere de ordonanță prezidențială prin care se cere evacuarea și a soției lui Laszlo Tokes. Judecarea cererii a fost programată pentru 15 decembrie 1989, adică exact ziua cînd expira răstimpul prevăzut în somație ca Laszlo Tokes să evacueze de bună voie locuința.

Dosarul 12015/1989 al Judecătoriei Timișoara cu privire la evacuarea lui Edith Tokes conține doar 2 file: cererea de evacuare formulată de Episcopia Oradea și Încheierea de ședință din 15 decembrie 1989 prin care se suspendă cauza, ca urmare a faptului că nici una din părți nu s-a prezentat la proces. De remarcat că încheierea de ședință a fost dactilografiată pe formular pretipărit, dar nu a fost semnată nici de judecător, nici de grefier. Cred că e vorba aici de o oarecare derută a autorităților, care nu erau complet hotărîte despre felul cum să procedeze.

Redau cele consemnate în respectivul dosar:

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (134). Buftea (jud. Ilfov)

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

În octombrie 2015 în dosarul revoluției s-a dat o nouă ordonanță de clasare, pentru ca ulterior cercetările să fie redeschise. Eu voi continua să prezint pînă la capăt ordonanța din 2010. Ordonanța din 2015 copiază în mare parte ceea ce fusese stabilit prin ordonanța din 2010.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale – Istoricul dosarului – Situaţia de fapt generală – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7) – Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu – Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare – Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989 – Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989 – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8) – Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi – Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii – Bucureşti. CC – situaţie generală – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1) – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2) – Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3) – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4) – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5) – Bucureşti. Un securist rătăcit în CC – Bucureşti. Moartea generalului Milea – Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1) – Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2) – Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu – Bucureşti. Televiziune – situaţia generală – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1) – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2) – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3) – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4) – Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism) – Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5) – Bucureşti. Radiodifuziune – Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1) – Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism) – Otopeni – Bucureşti. Şoseaua Olteniţei – Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi? – Bucureşti. Casa Scînteii – Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor – Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas – Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor – București. Str. Lemnea – București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor – București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet – București. Cadavre neidentificate – Timișoara – Brașov. Deschiderea focului – Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean – Brașov. Zona Capitol – Brașov. Zona Parc – Poștă – Brașov. Zona Modarom – Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei – Brașov. Alte victime – Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului – Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti – Brașov. Alte victime (2) – Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1) – Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu – Brașov. Magazinul Universal Tîmpa – Brașov. Zona centrală – Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2) – Brașov. Alte victime (3) – Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3) – Brașov. Victime ale UM 01107 Brașov – Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4) – Brașov. Persoane reținute – Arad – Alba Iulia – Cugir – Zlatna, jud. Alba – Blaj – Reșița (1) – Caransebeș – Reșița (2) – Caransebeș. Împușcat lîngă aeroport – Caransebeș. Răspînditori de manifeste – Reșița (3) – Reșița. Reținuți sub acuzația de terorism – Caransebeș. Împușcat în dispozitivul de apărare al unității militare – Craiova – Brădești, jud. Dolj. Sovieticii împușcați – Brăila – Galați – Buzău – Bacău – Focșani – Piatra Neamț – Iași – Cluj și Turda – Tîrgu Mureș – Miercurea Ciuc – Cristurul Secuiesc – Odorheiul Secuiesc – Sfîntul Gheorghe (județul Covasna) – Tîrgu Secuiesc (județul Covasna) – Baraolt (județul Covasna) – Sibiu – Hunedoara – Hațeg (jud. Hunedoara) – Orăștie (jud. Hunedoara) – Vînju Mare (jud. Mehedinți) – Arestatul din Turnu Severin – Rîmnicu Vîlcea – Tîrgoviște – Penitenciarul Mărgineni – Boteni (jud. Dîmbovița) – Pitești – Giurgiu – Prundu (jud. Giurgiu) – Mihai Bravu (jud. Giurgiu) – Ilfov (localități neprecizate) – Mogoșoaia (jud. Ilfov) – Pantelimon (jud. Ilfov)

În acest fragment prezint cele arătate în rezoluția parchetului despre orașul Buftea, județul Ilfov.

9. Parte vătămată Dincă Ion (Ilfov-Vol. 3) – rănit

Evacuarea lui Laszlo Tokes din locuința parohială, în decembrie 1989. Dosarul de executare al sentinței – integral pe internet

Începutul revoluției române din 1989 se leagă de adunarea mai multor persoane în jurul casei preotului Laszlo Tokes, cu scopul de a împiedica evacuarea acestuia din locuință. Laszlo Tokes însuși e cel care, la slujba duminicală din 10 decembrie 1989, a anunțat enoriașii că pe 15 decembrie e plănuită evacuarea sa. Cu privire la aceasta, au apărut ulterior diferite speculații. De pildă, Radu Portocală, în maculatura intitulată „România. Autopsia unei lovituri de stat” apărută în Franța în 1990 și tradusă în românește în 1991 (Editura Agora Timișoreană în colaborare cu Editura Continent), scria: „Cu o lună mai tîrziu – şi totul conduce la concluzia că ar fi vorba de ramura conspirativă – autorităţile ecleziastice, prin vocea episcopului reformat László Papp, decid mutarea disciplinară a pastorului Tőkés în satul Mineu. (…) Amănunt interesant: în România s-a aflat totdeauna despre cineva că a fost arestat, niciodată că va fi arestat. (…) Miliţia ar fi trebuit să pună în practică executarea sentinţei, dar Securitatea veghează de la distanţă şi lansează zvonul – la începutul lunii decembrie – că pastorul va fi arestat între 15 şi 17 ale aceleaşi luni” (pag. 31-32 la traducerea românească). Antonia Rados, în cartea „Complotul Securităţii. Revoluţia trădată din România”, Editura Saeculum I.O., Bucureşti 1999 (traducere după originalul apărut în Germania în 1990), capitolul „Cine l-a avertizat pe Tőkés?”, pag. 39-40, scria: „Tőkés era un pastor incomod (…) Încă din primele zile ale lunii decembrie i se adusese la cunoştiinţă că urma să fie mutat într-o comună îndepărtată. Dar însuşi faptul de a fi fost informat era cu totul neobişnuit, căci regimul n-avea obiceiul să-şi anunţe planurile de represiune în prealabil, secretul fiind păstrat cu stricteţe”.

Constatarea CNSAS referitoare la Marian Munteanu

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a dat publicității constatările instituției referitoare la Marian Munteanu, unul dintre conducătorii mișcării protestatare din Piața Universității din 1990, totodată unul dintre primii membri ai asociației „21 Decembrie 1989” din București (nu știu dacă acum mai are calitatea de membru al asociației). Totodată, CNSAS a emis și un comunicat de presă (linc) în care precizează:

Urmare interesului public față de verificarea domnului Marian Teofan Dragoș MUNTEANU de către CNSAS, facem următoarele precizări:

Față de cererile pe care domnul Marian Teofan Dragoș Munteanu le-a adresat CNSAS, arătăm că în anul 2004, acesta a formulat cerere de acces la propriul dosar, revenind în cursul anului 2005 și cu solicitarea de a aproba „în condițiile prevăzute de lege, eliberarea unei adeverințe privind neapartenența și necolaborarea mea cu organele de securitate”. La data respectivă domnia sa era necunoscut în evidențele CNSAS. Prin urmare au fost întreprinse toate demersurile legale în vederea obținerii dosarului întocmit pe numele în cauză de către Securitate. După preluarea și prelucrarea arhivistică a dosarului, la data de 13.08.2009, dl. Marian Teofan Dragoș Munteanu l-a vizionat la sala de lectură a instituției. Precizăm că legea asigură dreptul de a solicita deconspirarea surselor identificate în dosar, precum și obținerea de fotocopii de pe acesta, dar domnia sa nu și-a exercitat acest drept.

La data de 05.07.2016 dl. Marian Teofan Dragoș Munteanu a fost invitat de către CNSAS să vizioneze microfilmul dosarului întocmit de fosta Securitate pe numele domniei sale; în ziua de 06.07.2016 domnia sa a solicitat amînarea programării, urmînd ca, de comun acord, să se stabilească o dată în acest sens. Precizăm că, pînă în prezent, domnul Marian Teofan Dragoș Munteanu nu a dat curs acestei invitații.

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (133). Pantelimon (jud. Ilfov)

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

În octombrie 2015 în dosarul revoluției s-a dat o nouă ordonanță de clasare, pentru ca ulterior cercetările să fie redeschise. Eu voi continua să prezint pînă la capăt ordonanța din 2010. Ordonanța din 2015 copiază în mare parte ceea ce fusese stabilit prin ordonanța din 2010.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale – Istoricul dosarului – Situaţia de fapt generală – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7) – Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu – Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare – Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989 – Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989 – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8) – Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi – Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii – Bucureşti. CC – situaţie generală – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1) – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2) – Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3) – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4) – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5) – Bucureşti. Un securist rătăcit în CC – Bucureşti. Moartea generalului Milea – Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1) – Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2) – Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu – Bucureşti. Televiziune – situaţia generală – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1) – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2) – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3) – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4) – Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism) – Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5) – Bucureşti. Radiodifuziune – Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1) – Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism) – Otopeni – Bucureşti. Şoseaua Olteniţei – Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi? – Bucureşti. Casa Scînteii – Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor – Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas – Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor – București. Str. Lemnea – București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor – București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet – București. Cadavre neidentificate – Timișoara – Brașov. Deschiderea focului – Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean – Brașov. Zona Capitol – Brașov. Zona Parc – Poștă – Brașov. Zona Modarom – Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei – Brașov. Alte victime – Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului – Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti – Brașov. Alte victime (2) – Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1) – Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu – Brașov. Magazinul Universal Tîmpa – Brașov. Zona centrală – Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2) – Brașov. Alte victime (3) – Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3) – Brașov. Victime ale UM 01107 Brașov – Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4) – Brașov. Persoane reținute – Arad – Alba Iulia – Cugir – Zlatna, jud. Alba – Blaj – Reșița (1) – Caransebeș – Reșița (2) – Caransebeș. Împușcat lîngă aeroport – Caransebeș. Răspînditori de manifeste – Reșița (3) – Reșița. Reținuți sub acuzația de terorism – Caransebeș. Împușcat în dispozitivul de apărare al unității militare – Craiova – Brădești, jud. Dolj. Sovieticii împușcați – Brăila – Galați – Buzău – Bacău – Focșani – Piatra Neamț – Iași – Cluj și Turda – Tîrgu Mureș – Miercurea Ciuc – Cristurul Secuiesc – Odorheiul Secuiesc – Sfîntul Gheorghe (județul Covasna) – Tîrgu Secuiesc (județul Covasna) – Baraolt (județul Covasna) – Sibiu – Hunedoara – Hațeg (jud. Hunedoara) – Orăștie (jud. Hunedoara) – Vînju Mare (jud. Mehedinți) – Arestatul din Turnu Severin – Rîmnicu Vîlcea – Tîrgoviște – Penitenciarul Mărgineni – Boteni (jud. Dîmbovița) – Pitești – Giurgiu – Prundu (jud. Giurgiu) – Mihai Bravu (jud. Giurgiu) – Ilfov (localități neprecizate) – Mogoșoaia (jud. Ilfov)

În acest fragment prezint cele arătate în rezoluția parchetului despre localitatea Pantelimon, județul Ilfov.

3. Parte vătămată Balotescu Marian (Ilfov-Vol. 2) – rănit

În decembrie 1989 securiștii au fost înarmați ori au ținut armele în depozit?

La lansarea la Timișoara a cărții generalului Aurel Rogojan (linc) „Factorul intern. România în spirala conspirațiilor”, dar și cu multe alte prilejuri, s-a afirmat că în decembrie 1989 generalul Iulian Vlad (șeful securității ceaușiste) ar fi transmis securiștilor ordinul de a nu se înarma. Toate armele ar fi fost ținute în depozit, nici măcar în rasteluri, s-a pretins la respectiva lansare de carte.

Această susținere nu este nouă. Cu titlul de exemplu, încă din 2008 fostul vicepreședinte FSN-ist Gelu Voican Voiculescu a pretins, într-un interviu din ziarul timișorean „Agenda Zilei” (linc), că generalul Iulian Vlad „ceruse încă din 18 decembrie să se sigileze armamentul și să se adopte o atitudine pasivă față de demonstranți”. O mulțime de alte articole din presa scrisă și online au susținut același lucru, că în timpul revoluției Iulian Vlad a cerut tuturor securiștilor să nu se înarmeze. Este motivul pentru care în cartea domnului Rogojan (fost șef de cabinet a lui Iulian Vlad) se pomenește chiar de necesitatea ridicării unei statui pentru Iulian Vlad. Ideea ar fi fost enunțată de fostul președinte italian Francesco Cossiga (linc), domnul Rogojan doar ne transmite părerea lui Cossiga.

Că afirmația despre păstrarea armelor securiștilor doar în depozit, în timpul revoluției, reprezintă o minciună, ne arată primul mare proces al revoluției din Timișoara, așa-numitul „proces al celor 25” (cu inculpat principal Ion Coman). La respectivul proces mai mulți securiști au recunoscut faptul că au fost înarmați în timpul revoluției. Singurul lucru pe care nu l-au recunoscut este că au tras în populație. Inculpatul locotenent-colonel Gheorghe Atudoroaie a recunoscut faptul că a transmis ordinul de înarmare pentru securiști. În final Atudoroaie a fost achitat, simpla transmitere a ordinului de înarmare, fără a se dovedi că a transmis și ordin de deschidere a focului împotriva manifestanților, nefiind îndestulătoare pentru condamnarea acestuia. Șeful securității Timiș, Traian Sima, în cazul căruia s-a dovedit ca a dat nu doar ordin de înarmare ci și de folosire a armelor, a fost însă condamnat la închisoare. Declarațiile lui Atudoroaie se coroborează cu declarațiile multor alți securiști (de pildă, maiorul Radu Tinu recunoștea că a fost înarmat cu pistol mitralieră dar a spus că nu l-a folosit), cît și cu documentele aflate la dosarul procesului cu privire la eliberarea armamentului. Toate acestea au fost consemnate în hotărîrea judecătorească din respectivul proces, hotărîre a cărei motivare am publicat-o integral în 2004 în cartea „Curtea Supremă de Justiție – Procesele revoluției din Timișoara (1989)”. Ulterior cartea respectivă a fost publicată și pe internet, pe saitul „Procesul Comunismului” (linc).

Redau mai jos fragmente din hotărîrea judecătorească în care instanța constată, printre altele, că securiștii din Timișoara au fost înarmați în timpul revoluției:

Soră-mea la conferința despre iluminatul inteligent de la Milano

De pe youtube, un interviu cu soră-mea, la conferința internațională despre iluminatul inteligent de la Milano.

Tălmăcire:

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (132). Mogoșoaia (jud. Ilfov)

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

În octombrie 2015 în dosarul revoluției s-a dat o nouă ordonanță de clasare, pentru ca ulterior cercetările să fie redeschise. Eu voi continua să prezint pînă la capăt ordonanța din 2010. Ordonanța din 2015 copiază în mare parte ceea ce fusese stabilit prin ordonanța din 2010.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale – Istoricul dosarului – Situaţia de fapt generală – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7) – Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu – Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare – Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989 – Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989 – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8) – Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi – Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii – Bucureşti. CC – situaţie generală – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1) – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2) – Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3) – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4) – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5) – Bucureşti. Un securist rătăcit în CC – Bucureşti. Moartea generalului Milea – Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1) – Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2) – Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu – Bucureşti. Televiziune – situaţia generală – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1) – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2) – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3) – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4) – Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism) – Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5) – Bucureşti. Radiodifuziune – Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1) – Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism) – Otopeni – Bucureşti. Şoseaua Olteniţei – Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi? – Bucureşti. Casa Scînteii – Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor – Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas – Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor – București. Str. Lemnea – București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor – București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet – București. Cadavre neidentificate – Timișoara – Brașov. Deschiderea focului – Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean – Brașov. Zona Capitol – Brașov. Zona Parc – Poștă – Brașov. Zona Modarom – Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei – Brașov. Alte victime – Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului – Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti – Brașov. Alte victime (2) – Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1) – Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu – Brașov. Magazinul Universal Tîmpa – Brașov. Zona centrală – Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2) – Brașov. Alte victime (3) – Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3) – Brașov. Victime ale UM 01107 Brașov – Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4) – Brașov. Persoane reținute – Arad – Alba Iulia – Cugir – Zlatna, jud. Alba – Blaj – Reșița (1) – Caransebeș – Reșița (2) – Caransebeș. Împușcat lîngă aeroport – Caransebeș. Răspînditori de manifeste – Reșița (3) – Reșița. Reținuți sub acuzația de terorism – Caransebeș. Împușcat în dispozitivul de apărare al unității militare – Craiova – Brădești, jud. Dolj. Sovieticii împușcați – Brăila – Galați – Buzău – Bacău – Focșani – Piatra Neamț – Iași – Cluj și Turda – Tîrgu Mureș – Miercurea Ciuc – Cristurul Secuiesc – Odorheiul Secuiesc – Sfîntul Gheorghe (județul Covasna) – Tîrgu Secuiesc (județul Covasna) – Baraolt (județul Covasna) – Sibiu – Hunedoara – Hațeg (jud. Hunedoara) – Orăștie (jud. Hunedoara) – Vînju Mare (jud. Mehedinți) – Arestatul din Turnu Severin – Rîmnicu Vîlcea – Tîrgoviște – Penitenciarul Mărgineni – Boteni (jud. Dîmbovița) – Pitești – Giurgiu – Prundu (jud. Giurgiu) – Mihai Bravu (jud. Giurgiu) – Ilfov (localități neprecizate)

În acest fragment prezint cele arătate în rezoluția parchetului despre localitatea Mogoșoaia, județul Ilfov.

2. Parte vătămată Chelcan Mihai (Ilfov-Vol. 1) – rănit