Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Pauză Iunie 27, 2016

Filed under: General — mariusmioc @ 12:01 am

Voi lua o pauză de aproximativ o lună la scrierea articolelor pe acest blog. În această perioadă aprobarea comentariilor ar putea să întîrzie.

 

Amintiri din 16 decembrie 1989 (video) Iunie 24, 2016


Actualizare 24 iunie 2016: Adăugare de lincuri explicative.

Pamflet. Istoria revoluției din 1989 pe placul lui Grigore Cartianu, Alex Mihai Stoenescu, Cristian Troncotă și alți stupid people. Textul respectiv l-am publicat încă din 2008 pe acest blog, sub numele „Marius Mioc rupe tăcerea!” (linc). Acum e cu variantă video.

Mă trezesc de dimineaţă, îmi aprind un Kent şi mă mai uit o dată la pumnul de dolari şi alte valute pe care îl primisem pentru începerea operaţiunii. „Iubiţico, nu vrei şi tu o ţigară?” îi spun gagicii. „Lasă-mă-n pace!”, răspunde ea somnoroasă. Nu vrea Kent și nici valută, ea visează la ziua de 22 decembrie, cînd va apărea Petre la televizor. (more…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (124). Tîrgoviște Iunie 22, 2016


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

În octombrie 2015 în dosarul revoluției s-a dat o nouă ordonanță de clasare, pentru ca ulterior cercetările să fie redeschise. Eu voi continua să prezint pînă la capăt ordonanța din 2010. Ordonanța din 2015 copiază în mare parte ceea ce fusese stabilit prin ordonanța din 2010.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
Otopeni
Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
Bucureşti. Casa Scînteii
Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
București. Str. Lemnea
București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
București. Cadavre neidentificate
Timișoara
Brașov. Deschiderea focului
Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
Brașov. Zona Capitol
Brașov. Zona Parc – Poștă
Brașov. Zona Modarom
Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
Brașov. Alte victime
Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului
Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti
Brașov. Alte victime (2)
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1)
Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu
Brașov. Magazinul Universal Tîmpa
Brașov. Zona centrală
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2)
Brașov. Alte victime (3)
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3)
Brașov. Victime ale UM 01107 Brașov
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4)
Brașov. Persoane reținute
Arad
Alba Iulia
Cugir
Zlatna, jud. Alba
Blaj
Reșița (1)
Caransebeș
Reșița (2)
Caransebeș. Împușcat lîngă aeroport
Caransebeș. Răspînditori de manifeste
Reșița (3)
Reșița. Reținuți sub acuzația de terorism
Caransebeș. Împușcat în dispozitivul de apărare al unității militare
Craiova
Brădești, jud. Dolj. Sovieticii împușcați
Brăila
Galați
Buzău
Bacău
Focșani
Piatra Neamț
Iași
Cluj și Turda
Tîrgu Mureș
Miercurea Ciuc
Cristurul Secuiesc
Odorheiul Secuiesc
Sfîntul Gheorghe (județul Covasna)
Tîrgu Secuiesc (județul Covasna)
Baraolt (județul Covasna)
Sibiu
Hunedoara
Hațeg (jud. Hunedoara)
Orăștie (jud. Hunedoara)
Vînju Mare (jud. Mehedinți)
Arestatul din Turnu Severin
Rîmnicu Vîlcea

În acest fragment prezint victime înregistrate la Tîrgoviște.

III.10.13. SITUAŢIE DE FAPT DÂMBOVIŢA
1. Parte vătămată Florea Valentin (Târgovişte-Vol. 1) – rănit (more…)

 

A murit fostul general Victor Atanasie Stănculescu Iunie 20, 2016


Fostul general Victor Atanase Stănculescu, care fusese osîndit la 15 ani închisoare pentru participare la reprimarea revoluției din Timișoara, din care a ispășit efectiv vreo 5 (a beneficiat de reducere de pedeapsă pentru bună purtare și vîrstă înaintată), a murit ieri 19 iunie 2016, la vîrsta de 88 de ani, anunță ProTV (linc). (more…)

 

Protestul pentru păstrarea denumirii podului Decebal din Timișoara (2 video) Iunie 16, 2016


În 15 iunie 2016, la ora 17, cum fusese de altfel anunțat pe acest blog (linc), a avut loc un protest cetățenesc față de hotărîrea Consiliului Local Timișoara de a schimba denumirea podului Decebal din localitate, pod lîngă care, în 17 decembrie 1989 au fost uciși 5 timișoreni și răniți aproximativ 30. (more…)

 

Miercuri 15 iunie ora 17: Miting neautorizat de protest împotriva schimbării denumirii podului Decebal din Timișoara Iunie 13, 2016

Filed under: Timisoara — mariusmioc @ 12:01 am
Tags: , , ,

podDecebalPrin hotărîrea 216 din 27 mai 2016 (linc) Consiliul Local Timișoara a hotărît, printre altele, schimbarea denumirii podului „Decebal” în „Traian” (linc). Pe de altă parte, denumirea de „Decebal” este atribuită unui alt pod din Timișoara, care se numea pînă acum podul Dacilor și se află lîngă vechiul pod Decebal, tot în zona pieței Traian.

În hotărîre e scris:

Art.1: Se redenumesc 8 poduri peste Bega din Municipiul Timişoara şi se păstrează denumirile celorlalte poduri, conform Anexei nr. 1 – Lista cu denumirile podurilor peste Bega din Municipiul Timişoara şi Anexei nr. 2 – Planurile de situaţie ale podurilor, care fac parte integrantă din prezenta hotarîre.

iar în anexă se precizează: (more…)

 

Discuții pe saitul „În linie dreaptă” despre relațiile româno-ruse, Mircea Druc vocea KGB-ului, Pacepa și revoluția din 1989 Iunie 10, 2016


Saitul „În Linie Dreaptă” al autodeclaraților „conservatori români” pretinde să reprezinte poziția anticomunistă în societatea românească. Colaboratori ai acelui sait sînt diferite persoane caracterizate prin ignoranță și dilentantism în probleme de politică și relații internaționale, dar care, cu multă îngîmfare, se erijează în formatori de opinie. Gîndirea politică dominantă la saitul respectiv (mai ales în anul 2011, cînd au avut loc discuțiile de mai jos) se rezuma la proclamarea fesenistului Traian Băsescu ca reprezentant principal al anticomunismului românesc și acuzarea celor care au rezerve față de Traian Băsescu ori guvernarea PDL din acea vreme că ar fi vînduți rușilor. Acuzațiile vehemente la adresa celor cu alte păreri că ar fi vînduți rușilor se împletesc însă pe acest sait cu articole care susțin interesele imperialiste rusești, cum ar fi cazul propunerii de curățire etnică a Transnistriei în folosul Rusiei, dar pe cheltuiala României (linc).

În urmă cu cîțiva ani am avut niște dialoguri pe acel sait, pînă administratorii acestuia au considerat necesar să-mi interzică să mai comentez acolo. Aduc acum în atenția cititorilor acestui blog niște discuții pe care le-am avut pe saitul „În Linie Dreaptă” în 2011, cu prilejul comentării articolului lui Constantin Tănase „Intelectualii români și frica de ruși” (linc) apărut inițial în ziarul chișinăuan „Timpul”. Articolul inițial de la care au pornit discuțiile nu-l mai reproduc, putînd fi citit la lincul indicat.

În cadrul discuției, fiindcă la un moment dat am făcut referire la niște spuse ale lui Mircea Druc, fostul primministru al Republicii Moldova, mi s-a replicat că prin Mircea Druc vorbește KGB-ul. După ce am arătat că Mircea Druc fusese propus candidat la deputăție de PDL, am stîrnit derută între interlocutori, căci în mintea lor PDL era principala forță politică anticaghebistă din societatea românească. Pentru nulitățile agresive de pe saitul respectiv, afilierea de partid e argumentul principal de apreciere a unei persoane. La momentul respectiv, cînd PDL era la guvernare, ei echivalau poziția pro-PDL cu anticaghebismul și apărarea intereselor României în fața rușilor, iar poziția anti-PDL (anti-Băsescu) cu procaghebismul și prorusismul. Acum, că PDL și Băsescu nu mai guvernează, poate și-au mai nuanțat părerile. La aprecierea lui Mircea Druc, de pildă, nu conta atît activitatea politică de mai multe decenii a acestuia (pe care pretinșii specialiști în politică n-o cunosc) cît aderarea sa la un partid.

Tot în cadrul discuției mi s-a servit argumentul „Pacepa”, răstălmăcindu-se niște afirmații despre revoluția din 1989 ale fostului șef al securității ceaușiste Ion Mihai Pacepa. Între timp Pacepa a făcut declarații cît se poate de clare, prin care a numit poveștile despre invazia de agenți sovietici în decembrie 1989 în România „cîntece de adormit Mițura” (linc). După cum mă așteptam, aceste declarații ale lui Pacepa au fost ignorate de pretinșii săi fani (linc).

Iată mai jos dialogul de pe saitul „În Linie Dreaptă”, relevant pentru niște mentalități care stăruie în societatea românească. Am intervenit doar prin adăugarea diacriticelor și mici corecții ortografice. Totodată, pentru că saitul altermedia despre care se discuta nu mai există acum, am înlocuit trimiterile la el cu copia acestui sait de pe web.archive.rog (un sait foarte folositor care arhivează alte saituri, păstrînd astfel articole de pe internet care au dispărut de pe saiturile în care au apărut inițial) (more…)