Rezultatele finale ale alegerilor din Moldova

Comisia Electorală de la Chişinău a isprăvit numărarea voturilor. Rezultatele alegerilor comunicate pe saitul comisiei sînt:

Rich Andrew Hall – Cazul Petre Olaru (7). Dar basmul modern al României are rădăcini adînci

Actualizare 8 decembrie 2018: Fiindcă legăturile către saitul ziua.net nu mai funcționau, am înlocuit cu legături către saitul ziua.ro

Un nou fragment din cele scrise de profesorul american Rich Andrew Hall despre cazul Petre Olaru. Vezi şi celelalte fragmente prezentate pe acest blog:
– Introducere
– Ziarul „Ziua” dezvăluie cazul Petre Olaru
– Petre Olaru: cel mai căutat om din România postceauşistă
– Scepticism şi sarcasm în unele părţi faţă de dezvăluirile lui Olaru
– „Ziua” şi compania ripostează: Calvarul lui Olaru continuă
– O victorie a bunului simţ, ca urmare a competiţiei profesionale şi economice benefice din presă

Opiniile exprimate aparţin autorului, intervenţiile mele fiind cu litere cursive între paranteze drepte. Pentru a publica în alte părţi scrierile domnului Hall e nevoie să cereţi aprobarea autorului, pe care-l puteţi contacta la hallria@comcast.net

Dar basmul modern al României are rădăcini adînci

Este practic suprarealist că la mai bine de 10 ani de la evenimentele din decembrie 1989 un binecunoscut intelectual şi ziarist din România poate să argumenteze cu aroganţă unei audienţe vestice în paginile „East European Politics and Societies” [„Politică şi Societăţi est-europene”, revistă occidentală de studii politice] că relatările despre evenimentele din decembrie 1989 cad în două categorii: cele susţinute de rămăşiţele partidului-stat comunist

Cum au votat moldovenii din România

La cele 2 secţii de votare din Bucureşti (de la ambasada, respectiv consulatul Republicii Moldova), au votat 3637 persoane, astfel:
Partidul Comuniştilor PCRM – 63 voturi (1,73%)
Partidul Popular Creştin Democrat PPCD-76 voturi (2,09%)
Alianţa Moldova Noastră AMN- 212 voturi (5,83%)
Partidul Liberal PL- 1984 voturi (54,55%)
Partidul Liberal Democrat PLDM – 1095 voturi (30,11%)
Partidul Democrat PDM- 183 voturi (5,03%)
Partidul Social Democrat PSD – 32 voturi (0,88%)
Partidul Ecologist – 11 voturi (0,30%)

Sursa

Prin stabilirea alegerilor în zi de miercuri, comuniştii s-au asigurat că numărul votanţilor de la secţiile de peste hotare va fi mai scăzut.

Rezultatele alegerilor din Moldova, numărătoare aproape completă

După ce s-au numărat 98% din voturi, saitul alegeri.md anunţă următoarele rezultate:

Partidul Comuniştilor 45,1% (48 mandate) (49,48% voturi în aprilie 2009)
Partidul Liberal Democrat 16,4% (17 mandate) (12,43% voturi în aprilie 2009)
Partidul Liberal 14,4% (15 mandate) (13,14% voturi în aprilie 2009)
Partidul Democrat 12,6% (13 mandate) (2,97% voturi în aprilie 2009)
Alianţa Moldova Noastră 7,4% (8 mandate) (9,77% voturi în aprilie 2009)
Partidul Popular Creştin Democrat 1,9% (3,03% voturi în aprilie 2009)
Partidul Social Democrat 1,9% (3,7% voturi în aprilie 2009)
Partidul Ecologist 0,4%

Rezultatele alegerilor din Republica Moldova, conform sondajului la ieşirea de la urne

Conform sondajului făcut la ieşirea de la urne, rezultatele alegerilor din Republica Moldova ar fi:

Partidul Comuniştilor – 41,7% – 45 mandate
Partidul Liberal Democrat – 17,4% – 19 mandate
Partidul Liberal – 16% – 16 mandte
Partidul Democrat – 12,5% – 13 mandate
Alianţa Moldova Noastră – 8% – 8 mandate

Sub pragul electoral:
PPCD – 2,1%
PSD – 2%

Cele 4 aprtide de opoziţie ar putea forma guvernul dacă s-ar uni, dar n-ar putea impune preşedintele. Interesant de urmărit cum se va orienta Partidul Democrat, condus de fostul apropiat a lui Voronin Marian Lupu.

1997: Dificila predare a arhivei despre revoluţionari

Am mai pomenit pe acest blog despre problemele apărute în problema comisiei care elibera certificatele de revoluţionari, după victoria în alegeri a CDR în 1996. Pretenţiei noului guvern de a numi o persoană de încredere la şefia respectivei comisii (Traian Orban) i s-a răspuns cu un nu hotărît din partea fostului şef al comisiei, Costel Balint, susţinut de mai multe asociaţii de revoluţionari. După ce Orban şi-a dat demisia, guvernarea CDR-PD a pus la şefia SSPR pe Cristian Alexandrescu (provenit de la Asociaţia 21 Decembrie din Bucureşti). Cu vreo jumătate de an întîrziere, Alexandrescu a izbutit pînă la urmă să preia arhiva de la Balint. În ce condiţii s-a preluat această arhivă ne spune documentul de mai jos, preluat de mine de pe portalul revoluţiei, unde a fost postat de forumistul „Diplomatul 007”.

Guvernul României
Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989
Nr. 18/2945/12.08.1997

Domnului Remus Opriş
secretar general al guvernului
ministru delegat pe lîngă primul ministru

Vă aduc la cunoştiinţă că procedînd conform ordinelor dumneavoastră privind luarea în primire a documentelor şi a inventarului aparţinînd fostei Comisii Guvernamentale Pentru Aplicarea Legii 42/1990, domnul Balint Costel a predat incomplet documentele aparţinînd acestei comisii, lipsind tocmai elementele de bază

Observatori străini expulzaţi din Republica Moldova

Azi, 29 iulie, au loc alegeri parlamentare în Republica Moldova, ca urmare a faptului că parlamentul ales la 5 aprilie nu a izbutit să aleagă un preşedinte al Republicii. Se cunosc violenţele izbucnite în aprilie la Chişinău ca urmare a bănuielilor că alegerile au fost falsificate. Ar fi fost de aşteptat ca puterea comunistă să dorească să înlăture acum orice bănuială de fraudă, îngăduind o transparenţă maximă. Nu se întîmplă însă aşa.

Jocul propagandistic dublu al comuniştilor din Republica Moldova (video)

Procurorul general al Republicii Moldova, Valeriu Gurbulea, a declarat că nimeni nu acuză România de organizarea protestelor de la Chişinău. „România, ca stat, nu a participat la protestele din 7 aprilie”, citează agenţia moldovenească de presă Interlic afirmaţiile lui Gurbulea. Vezi şi înregistrarea video a acestei declaraţii:

Republica Moldova: fapte din campania electorală

Liderul studenţilor basarabeni din Iaşi a fost reţinut de autorităţile moldovene la vama Leuşeni, de spune „Ziua” din 18 iulie 1999. Pretextul a fost că pe computerul personal acesta avea o versiune nelicenţiată a sistemului de operare Windows. Motivul real este implicarea sa în activităţi politice anticomuniste alături de asociaţia tinerilor basarabeni din Iaşi. După cum arătam într-un articol anterior pe acest blog „trei sînt pretextele cu care se încearcă în lumea modernă limitarea libertăţii de expresie: combaterea pornografiei, combaterea extremismului şi apărarea drepturilor de autor”. Comuniştii moldoveni au învăţat lecţia şi acum aplică metode moderne de hărţuire a oponenţilor.

Rich Andrew Hall – Cazul Petre Olaru (6). O victorie a bunului simţ ca urmare a competiţiei profesionale şi economice benefice din presă

Un nou fragment din cele scrise de profesorul american Rich Andrew Hall despre cazul Petre Olaru. Vezi şi celelalte fragmente prezentate pe acest blog:
– Introducere
– Ziarul „Ziua” dezvăluie cazul Petre Olaru
– Petre Olaru: cel mai căutat om din România postceauşistă
– Scepticism şi sarcasm în unele părţi faţă de dezvăluirile lui Olaru
– „Ziua” şi compania ripostează: Calvarul lui Olaru continuă

Opiniile exprimate aparţin autorului, intervenţiile mele fiind cu litere cursive între paranteze drepte. Pentru a publica în alte părţi scrierile domnului Hall e nevoie să cereţi aprobarea autorului, pe care-l puteţi contacta la hallria@comcast.net

O victorie a bunului simţ ca urmare a competiţiei profesionale şi economice benefice din presă

Dacă „cazul Olaru” este o dovadă a moştenirii culturale şi instituţionale din epoca comunistă, el a fost de asemenea o dovadă a beneficiilor intrinsece ale competiţiei jurnalistice şi personale caracteristice erei postcomuniste (pentru o bună privire de ansamblu asupra tendinţelor dezvoltate în mass-media românească postcomunistă, vezi Gross, P., 1996, Mass Media in Revolution and National Development: The Romanian Laboratory [Mass media în revoluţie şi dezvoltarea naţională: laboratorul românesc], Ames: Iowa State Press). După cum am văzut, Cornel Nistorescu nu a preluat nimic din lovitura jurnalistică proclamată de Roşca Stănescu. Dar mai important şi promiţător din punct de vedere jurnalistic a fost investigaţia ziariştilor de la „Cotidianul”.