Alegerile din Moldova – izbîndă a forţelor necomuniste

Pentru a analiza rezultatele recentelor alegeri din Republica Moldova e folositor să le comparăm cu cele 2 scrutine anterioare, din aprilie şi iulie 2009:

Rezultatul final al alegerilor din Moldova, comparat cu iulie 2009

Rezultatele finale ale alegerilor din Moldova sînt:

Partidul Comuniştilor 676291 voturi (39,29%), va avea 42 de deputaţi. În iulie 2009 a avut 706732 voturi (44,69%) şi 48 deputaţi.

Partidul Liberal Democrat 505638 voturi (29,38%), va avea 32 deputaţi. În iulie 2009 a avut 262028 voturi (16,57%) şi 18 deputaţi.

Partidul Democrat 218861 voturi (12,72%), va avea 15 deputaţi. În iulie 2009 a avut 198268 voturi (12,54%) şi 13 deputaţi.

Partidul Liberal 171445 voturi (9,96%), va avea 12 deputaţi. În iulie 2009 a avut 232108 voturi (14,68%) şi 15 deputaţi.

Alte formaţiuni, care n-au intrat în parlament:

Alegerile din Moldova, votul în străinătate

Conform Jurnal de Chişinău (linc), la alegerile moldoveneşti de acum în diaspora au votat 65200 alegători. Din aceştia 919 au votat pe foi A4, care nu se ştie dacă vor fi luate în consideraţie.

În Italia au votat peste 28000 de cetăţeni moldoveni, în România – 9724, Rusia – 4330, SUA – 2778, Spania – 2528, Grecia – 2499, Franţa – 2447.

Voturile din străinătate s-au repartizat astfel: PLDM – peste 31000 de voturi, PL – 16000, PD – 5000, PCRM – 4350 de voturi.

Alegerile din Moldova, rezultate parţiale oficiale

După 97,5% voturi numărate: PCRM – 39,9%, PLDM – 29,0%, PDM – 12,8%, PL – 9,6%, AMN – 2,1%, MAE – 1,2%, PUM – 0,9%. Mai sînt de centralizat numai voturi din Chişinău şi diasporă.

După 95,4% voturi numărate: PCRM – 40,51%, PLDM – 28,66%, PDM – 12,90%, PL – 9,33%, AMN – 2,1%, MAE – 1,2%, Partidul Umanist – 0,9%.

După 94,6% voturi numărate: PCRM – 40,7%, PLDM – 28,5%, PDM – 13,0%, PL – 9,2%, AMN – 2,1%, MAE – 1,3%, Partidul Umanist – 0,9%. Mai sînt de centralizat voturi din diasporă, Chişinău (cele mai multe – cam un sfert din voturile chişinăuenilor n-au fost încă centralizate), Găgăuzia, Criuleni, Cahul şi Hînceşti.

După 93,4% voturi numărate: PCRM – 41,02%, PLDM – 28,29%, PDM – 13,03%, PL – 9,02%, AMN – 2,1%, MAE – 1,3%, Partidul Umanist – 0,9%.

După 92,4% voturi numărate: PCRM – 41,1%, PLDM – 28,2%, PDM – 13,1%, PL – 8,9%, AMN – 2,1%, MAE – 1,3%, Partidul Umanist – 0,9%. Mai sînt de centralizat voturi din diasporă, Chişinău, Hînceşti, Dubăsari, Ştefan Vodă, Criuleni, Cahul şi Găgăuzia.

După 45% voturi numărate: PCRM – 41,8%, PLDM – 27,4%, PDM – 13,4%, PL – 8,4%, AMN – 2,2%, MAE – 1,5%, Partidul Umanist – 1,0%. S-au centralizat 100% din rezultatele în raionul Ocniţa (tradiţional procomunist), dar numai 9,4% din rezultatele raionului Taraclia (deasemeni tradiţional procomunist, cu minoritate bulgară).

După 30,0% voturi numărate: PCRM – 43,9%, PLDM – 26,0%, PDM – 12,8%, PL – 8,2%, AMN – 2,3%, MAE – 1,5%, Partidul Umanist – 1,0%

După 20,3% voturi numărate: PCRM – 45,4%, PLDM – 24,4%, PDM – 13,0%, PL – 7,7%, AMN – 2,5%, MAE – 1,6%, Partidul Umanist – 1,0%

După 19,5% voturi numărate: PCRM – 45,7%, PLDM – 24,1%, PDM – 13,3%, PL – 7,4%, AMN – 2,5%, MAE – 1,5%.

După numărarea a 15,6% din voturi: PCRM 46,5%, PLDM 23,6%, PDM 13,5%, PLM 6,8%, AMN 2,5%, MAE 1,7%

După numărarea a 4% din voturi: PCRM 50,0%, PLDM 21,7%, PDM 12%, PLM 6,5%, Alianţa Moldova Noastră 3,5%, Mişcarea Acţiunea Europeană 1,4%, restul sub 1%.

Alegerile din Moldova, exit-polluri

Conform sondajelor de la ieşirea de la urne, alianţe anticomunistă va avea 64 sau 65 de deputaţi, adică destul pentru a alege preşedintele republicii.

4 partide au trecut pragul electoral: Partidul Comuniştilor (Vladimir Voronin), Partidul Liberal-Democrat (Vladimir Filat), Partidul Liberal (Mihai Ghimpu) şi Partidul Democrat (Marian Lupu). Alianţa „Moldova Noastră” condusă de Serafim Urechean şi care făcea parte din Alinaţa pentru Integrare Europeană alături de PLDM, PLM şi PDM, se pare că nu va intra în parlament.

Două sondaje au fost făcute, rezultatele lor diferă substanţial mai ales în ceea ce priveşte scorul Partidului Comuniştilor şi cel al Partidului Liberal, dar tendinţa generală care arată o înfrîngere a comuniştilor se vede la amîndouă.

Rezultatele exit-pollurilor sînt:
CBS-Axa: PCRM 33,80%, PLDM 32,20%, PDM 14,10%, PLM 10,20%, ceea ce ar însemna 64 deputaţi necomunişti şi 37 comunişti
IRES: PCRM 26%, PLDM 34,4%, PDM 15,1%, PLM 15,6%

Exit-pollurile n-au inclus votul de peste hotare, care, după cum a fost în trecut, inclusiv sub guvernarea comunistă, este majoritar anticomunist.

Alegerile din Moldova

Actualizare: Conform rezultatelor preliminare, prezenţa la vot a fost de 59,1%. În 4 secţii de votare din străinătate (Paris, Padova, Roma şi Bologna) alegerile au fost prelungite pentru 2 ore, pentru a se îngădui să voteze celor care au venit acolo.
Cea mai mare prezenţă – la Basarabeasca (73,03%). La Chişinău prezenţa a fost 64,92%, la Bălţi 58,7%. Cea mai mică prezenţă în Găgăuzia (52,16%) şi Leova (53,89%).

Actualizare: Pînă la ora 18 au votat 54,95% din alegători
Cea mai mare prezenţă: Basarabeasca 69,54%.
La Chişinău au votat 59,14%, la Bălţi 53,21%. Cea mai slabă prezenţă la vot a fost în Găgăuzia (47,93%) şi în Floreşti (49,02%).
La unele secţii de votare din străinătate: Moscova, Paris, Padova, Bologna, n-au ajuns buletinele de vot tipărite şi se votează pe foi A4 pe care se trece numele candidatului ales şi se pune ştampila secţiei de votare! Nu este sigur că Curtea Constituţională va accepta valabilitatea acestor voturi exprimate pe foi A4, spune „Jurnal de Chişinău” (linc).

Actualizare: Pînă la ora 15,00, prezenţa a fost de 41,87%.
Cea mai mare prezenţă: Basarabeasca 59,19%. Prezenţă mare a fost la Donduşeni (51,90%), Teleneşti (49,94%), Şoldăneşti (49,31%)
Cea mai slabă prezenţă: Chişinău 34,61% – fief proromânesc. Prezenţă slabă de asemenea în Găgăuzia (36,73%) şi Bălţi (38,48%) – acestea două fiefuri proruseşti.

Pînă la ora 12,00 prezenţa la vot a fost de 22,46%.
Prezenţa cea mai mare a fost în raionul Basarabeasca – 36,8%
La Chişinău, fief al partidelor pro-româneşti, prezenţa la vot a fost mică – 9,74%.

Moldova Suverană: Foştii combatanţi români din Kosovo, Iraq şi Afganistan vin la Chişinău să instaureze administraţie românească

Duminică 28 noiembrie sînt alegeri în Republica Moldova. Inclusiv la Timişoara se va deschide o secţie de votare, la colegiul de artă „Ion Vidu” de pe strada Cluj (lîngă complexul studenţesc).
Atmosfera s-a încins la fraţii noştrii de peste Prut. „Moldova Suverană”, ziar apropiat de Partidul Comuniştilor condus de fostul preşedinte Vladimir Voronin, s-a lansat deja în scenarii cu război civil. Într-un articol iscălit de Mihai Conţiu (linc) – care, de altfel, nu este basarabean ci român din România, dar cîştigă şi el o pîine la Chişinău – citim:

Foştii combatanţi români din razboaiele din Kosovo, Iraq şi Afganistan vin la Chişinău să instaureze administraţie românească!
Ce mai pot face etnicii ruşi de aici? Să cheme în ajutor Rusia

RSS Moldovenească, 1989. Lupta pentru alfabetul latin prin caricaturi

Printre mijloacele folosite de săptămînalul chişinăuan „Literatura şi Arta” în lupta pentru restabilirea alfabetului latin, declanşată în contextul schimbărilor politice iniţiate de Mihail Gorbaciov, se numără şi caricaturile.

Pentru a reaminti atmosfera anului 1989 din Basarabia, redau cîteva din aceste caricaturi.

1988, RSS Moldovenească. Uniunea Scriitorilor respinge criticile care i-au fost aduse

Prezint acum un nou crîmpei din istoria luptei naţionale din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească: Rezoluţia adunării generale a scriitorilor din 14 septembrie 1988. Aceasta a fost publicată abia în 27 octombrie 1988, în săptămînalul „Literatura şi Arta” care era editat de Uniunea Scriitorilor. Se poate observa că una din problemele discutate în rezoluţie este şi ideea conducerii de partid de a scoate săptămînalul „Literatura şi Arta” de sub controlul Uniunii Scriitorilor, idee care (din fericire pentru mişcarea naţională basarabeană) nu s-a materializat. Am scanat documentul în două părţi. Pentru cei care nu cunosc alfabetul chirilic dau şi transcrierea:

Rezoluţia adunării generale a scriitorilor din 14 septembrie 1988

Octombrie 1988, RSS Moldovenească: Declararea limbii de stat va traduce în viaţă „principiile politicii naţionale leniniste”

De la venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov şi pînă cînd, în Basarabia, oamenii de cultură au îndrăznit să pună problema identităţii dintre limba română şi cea „moldovenească” şi să ceară revenirea la alfabetul latin şi decretarea limbii materne ca limbă de stat a republicii a trebuit să treacă cîţiva ani. Un prim apel colectiv în acest sens a fost publicat în gazeta „Învăţămîntul Public”, gazetă a învăţătorilor moldoveni, în 17 septembrie 1988. După „Învăţămîntul Public”, „Literatura şi Arta”, săptămînal al Uniunii Scriitorilor din RSSM (Republica Socialistă Sovietică Moldovenească) este revista care va prelua aceste idei şi va milita pentru ele.