Procuror Romeo Bălan: Teroriștii din Timișoara, după 22 decembrie 1989 (6). Bulevardul Revoluţiei

Continui serialul cu investigațiile parchetului militar despre teroriștii din Timișoara cu prezentarea victimelor din zona străzii Oituz Bulevardului Revoluţiei şi a parcului Poporului. E vorba de fragmente din cartea “Victimele revoluției. Timișoara 1989″ scrisă de procurorul pensionar Romeo Bălan și apărută în 2011 la editura Memorialul Revoluției din Timișoara.

Vezi și fragmentele anterioare despre teroriștii din Timișoara, prezentate pe acest blog:
– Piaţa Operei
– Bulevardul Republicii
– Piaţa Libertăţii
– Strada Oituz
– Zona Take Ionescu

Tot din cartea procurorului Bălan, mai citește Identificarea victimelor incinerate.

BULEVARDUL REVOLUŢIEI

În primele zile de după căderea lui Ceauşescu s-a răspândit zvonul că în Parcul Poporului sunt ascunşi terorişti chiar în adăposturi subterane. Pe baza acestor informaţii neverificate în zonă au acţionat mai mulţi militari şi civili înarmaţi, care au deschis focul spre personale considerate suspecte. În aceste împrejurări a fost rănit Kiss Şandor în dimineaţa zilei de 23 decembrie 1989, în jurul orelor 10,30. Acesta a sărit gardul şi a intrat în parc, curios să vadă ce se întâmplă, dar a nimerit într-un schimb de focuri.

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (56). Bucureşti. Şoseaua Olteniţei

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
– Bucureşti. Radiodifuziune
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Otopeni

În acest fragment prezint victimele din Bucureşti, zona Şoseaua Olteniţei.

III.1.9. Alte zone din mun. Bucureşti
În perioada analizată, în mun. Bucureşti, în diverse alte zone, au avut loc evenimente sau incidente în urma cărora au rezultat victime, după cum urmează:
III.1.9.A. Olteniţei
1. Bejinar Ion (Olteniţei-Vol. 1) – decedat

Miliardarul basarabean Petro Poroşenco – noul preşedinte al Ucrainei. Să ne amintim de „planul Poroşenco” pentru Transnistria

Conform rezultatelor preliminare, miliardarul basarabean Petro Poroşenco a cîştigat încă din primul tur alegerile prezidenţiale din Ucraina, dobîndind 55% din voturi (linc). Următoarea candidată, Iulia Timoşenco, a primit doar în jur de 13% din voturi.

Petro Poroşenco este născut în sudul Basarabiei, în oraşul Bolgrad care conform împărţelii făcută de autorităţile sovietice în 1940 a fost atribuit RSS Ucrainene. Oraşul Bolgrad a aparţinut României de la întemeierea statului (unirea Principatelor din 1859) pînă în 1878, cînd, alături de 3 judeţe din sudul Basarabiei, a fost anexat de Rusia (România primind în schimb Dobrogea). Între 1918-1940 şi 1941-1944 Bolgradul a făcut din nou parte din România.

Alegeri europarlamentare. Rezultate la secţia 211 Timişoara

Am fost preşedinte de secţie de votare şi la actualele alegeri europarlamentare, tot la secţia 211 unde fusesem preşedinte în 2012 la referendum şi la alegeri parlamentare. Remarc prezenţa scăzută la vot, lipsa unei forţe politice care să poată pretinde că reprezintă voinţa naţiunii (voturi împărţite la multe forţe politice, toate fiind departe de majoritate) şi rezultatul bun obţinut de independentul Mircea Diaconu. Iată rezultatele de la această secţie:

Număr de alegători pe liste permanente = 1137

Europarlamentare. Teodor Mărieș a părăsit Forța Civică în favoarea ecologiștilor

În trecut am mai publicat analize ale candidaților în alegeri, văzuți strict prin prisma legăturii lor cu subiectul principal de dezbatere al acestui sait, revoluția din 1989:
– Candidaţi la alegerile parlamentare, văzuţi din punctul de vedere al revoluţiei din 1989
– Candidaţi la alegerile parlamentare, văzuţi din punctul de vedere al revoluţiei din 1989 (2)

M-am gîndit să fac o analiză asemănătoare și cu privire la candidații actualelor alegeri pentru parlamentul european.

Victor Atanasie Stănculescu a fost eliberat din închisoare

Fostul general Victor Atanasie Stănculescu, care fusese osîndit la 15 ani de închisoare pentru participare la reprimarea revoluției din Timișoara, a fost eliberat ieru din închisoare, anunță ziarul „România Liberă” (linc).

Minciunile istoricului Cristian Troncotă. Declaraţia lui Iulian Vlad în procesul revoluţiei de la Timişoara

Cristian Troncotă este un istoric la modă, care apare des în diferite emisiuni televizate (de pildă, în serialul „Moştenirea clandestină” al Monicăi Ghiurco). Pe saitul CNSAS poate fi citită revista „Securitatea” din decembrie 1987 (linc), publicaţie cu circuit închis a fostului Departament al Securităţii Statului, la care colabora cu un articol şi locotenentul major Cristian Troncotă. Avem deci explicaţia faptului că atîta lume din presa dîmboviţeană de astăzi îl consideră pe domnul Troncotă un expert în probleme de istorie recentă a României.

Ce a scris locotenentul major Cristian Troncotă în perioada ceauşistă are mai puţină importanţă. La vremea aceea dumnealui era o persoană prea măruntă şi publicase prea puţin ca să izbutească să se compromită din punct de vedere profesional. Adevărata autocompromitere profesională domnul Troncotă o poate realiza abia acum, în condiţiile libertăţii.

Recensămînt în Republica Moldova

Zilele acestea în Republica Moldova are loc recensămîntul populaţiei. Unele ziare de la Chişinău au declanşat o campanie pentru a convinge oamenii să se declare „români” la recensămînt, nu „moldoveni”, cum e datina moştenită de la sovietici. Sînt curios să văd rezultatul recensămîntului, primul în care la conducerea Republicii Moldova se află o guvernare care nu se simte deranjată (în mod oficial, cel puţin) de folosirea autoidentificării naţionale de români de către cetăţenii Republicii Moldova.

Recensămintele anterioare din Republica Moldova au fost în 1989 – în perioada sovietică (RSS Moldovenească) şi în 2004, cînd la putere era regimul comunist condus de Vladimir Voronin.

În 2006, după ce s-au dat publicităţii datele recensămîntului din 2004, am scris pe altermedia un articol (linc) pe care îl repet acum. În ciuda guvernării comuniste la putere pe atunci (Voronin fusese ales a 2-a oară) eram destul de optimist.

ULTIMELE DATE ALE RECENSĂMÎNTULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA

ÎN DATA de 7 aprilie 2006 Comisia de Statistică a Republicii Moldova a comunicat rezultatele finale ale recensămîntului populaţiei efectuat în 2004. Pentru prima oară sînt date publicităţii datele despre limbile vorbite de populaţia republicii. Datele preliminare ale recensămîntului, care nu cuprindeau situaţia limbilor vorbite în republică, au mai fost comentate de Altermedia.

Procuror Romeo Bălan: Teroriștii din Timișoara, după 22 decembrie 1989 (5). Zona Take Ionescu

Continui serialul cu investigațiile parchetului militar despre teroriștii din Timișoara cu prezentarea victimelor din zona străzii Oituz Take Ionescu. E vorba de fragmente din cartea “Victimele revoluției. Timișoara 1989″ scrisă de procurorul pensionar Romeo Bălan și apărută în 2011 la editura Memorialul Revoluției din Timișoara.

Vezi și fragmentele anterioare despre teroriștii din Timișoara, prezentate pe acest blog:
– Piaţa Operei
– Bulevardul Republicii
– Piaţa Libertăţii
– Strada Oituz

Tot din cartea procurorului Bălan, mai citește Identificarea victimelor incinerate.

ZONA TAKE IONESCU

Pe acest bulevard, fostul Leontin Sălăjan, se afla ca şi prezent Inspectoratul M.I. Timiş. După căderea lui Ceauşescu militari şi civili au pătruns în inspectorat, simbol al represiunii fostului regim. Divizia 18 Mecanizată Timişoara a preluat paza inspectoratului.

Lt.col. Zeca Constantin a declarat:

„Începând cu dupăamiaza zilei de 22.12.1989 din ordinul Armatei a III-a Craiova şi la solicitarea revoluţionarilor (Alămureanu) am dat ordin de reţinere a ofiţerilor de securitate la garnizoana Timişoara. Printre cei reţinuţi au fost şi ofiţeri de miliţie, care au fost în inspectorat dar ponderea o constituiau securiştii. Deoarece fusesem anunţat de Alămureanu că există pericol să fie sustras armament din IPJ Timiş am ordonat preluarea pazei acestuia.”[109]

Dispozitivul de pază al inspectoratului a fost comandat de maior Judele Constantin şeful cercetării de la Divizia mecanizată. Paza a fost efectuată atât cu militari cât şi cu civili înarmaţi. În noaptea de 22/23.12.1989 nu au fost evenimente deosebite în zona inspectoratului şi nici nu s-au înregistrat victime.

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (55). Otopeni

Reiau prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
– Bucureşti. Radiodifuziune
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)

În acest fragment prezint victimele apărute în Otopeni.

III.1.8. Zona Otopeni
În zona Otopeni – Băneasa, ce cuprindea două obiective deosebite din punct de vedere al siguranţei naţionale (cele două aeroporturi), a existat, de asemenea, o concentrare deosebită a unităţilor militare M.Ap.N. şi M.I.
Starea de spirit era alimentată, printre altele, de o suspiciune reciprocă. Anunţurile televiziunii şi datele furnizate de coordonatorii de zbor din Aeroportul Otopeni, ca şi cele din Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului, au provocat executarea unui mare număr de lovituri antiaeriene, acestea la rândul lor, creând o adevărată psihoză a atacurilor teroriste.
Pe fondul situaţiei care s-a creat, s-au distribuit cetăţenilor, fără criterii precise, arme şi muniţii din depozitul gărzilor patriotice al I.A.M.C. Otopeni. Intrând în posesia armelor, civilii au acţionat individual, fără a exista între ei vreo coordonare sau organizare a acţiunilor pe care le-au întreprins.
În acest context, în zonă s-au executat numeroase trageri necontrolate care au avut ca urmare decesul său rănirea mai multor persoane, inclusiv militari, după cum urmează:
1. Parte vătămată Nistor Florin Tiberiu (Otopeni-Vol. 1) – rănit