Scurte îndreptări la cartea lui Emil Constantinescu – „Revoluţia din ’89 aşa cum a fost”

Fostul preşedinte al României Emil Constantinescu a publicat, cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, la editura Minerva 2009, cartea „Revoluţia din ’89 aşa cum a fost”, avînd supratitlul „Păcatul original, sacrificiul fondator”. Volumul se doreşte a fi primul dintr-o serie intitulată „7 adevăruri despre România”.

Cartea domnului Constantinescu merită o recenzie mai amănunţită, pe care o voi scrie cînd timpul îmi va îngădui. Deocamdată doresc să punctez doar cîteva inexactităţi, înainte ca acestea să se impună ca adevăruri incontestabile. Continuă lectura

S-au dat 4 paşi înapoi, apoi au tras

Prezint acum o altă mărturie a unui rănit în revoluţia timişoreană, pe care am publicat-o în cartea „Revoluţia din Timişoara aşa cum a fost” (şi republicat-o în „Revoluţia din Timişoara şi falsificatorii istoriei”).

Constantin Jinga, născut la 5 februarie 1969 la Timişoara, era în 1989 student la Filologie. A fost împuşcat în piept. Azi este preot la biserica ortodoxă de pe strada Ştefan cel Mare (cartierul Fabric) din Timişoara, deasemenea profesor asociat la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii de Vest Timişoara şi muzeograf la muzeul de artă bisericească veche al Mitropoliei Banatului. Este totodată autorul mai multor cărţi pe probleme bisericeşti, dar şi a unei cărţi despre protopopul Gheorghe Ciuhandu, bunicul actualului primar al Timişoarei care poartă acelaşi nume. Domnul Jinga mi-a dat declaraţia pe care o reproduc mai jos în 24 iulie 1995. Interesant la această declaraţie este că pomeneşte de mişcări revoluţionare încă din 14 decembrie, ceea ce n-am găsit la alţi martori. Nu m-am lămurit încă dacă este ceva real sau doar o confuzie a autorului cu privire la dată.

Joi 14 decembrie 1989 aveam cursuri după-masa, de la ora 16. O colegă care locuia în Calea Şagului ne-a întrebat dacă am auzit ca „e revoluţie în oraş”, pentru că ea, trecînd prin Piaţa Maria, a observat că la Biserica Reformată sînt oameni adunaţi. Aceeaşi colegă a venit a doua zi, 15 decembrie, cu amănunte: ştia că e vorba de nişte tulburări legate de „un popă ungur”, dar oamenii din tramvaiul cu care venise la şcoală vorbeau despre „revoluţie”. Continuă lectura

Frati pi dracu!

Reproduc mai jos o declaraţie cu privire la întîmplările din revoluţia timişoreană pe care mi-a dat-o în 30 septembrie 1995 Kali Adrian Matei, rănit în revoluţie (împuşcat în spate). Am publicat această declaraţie în cărţile „Revoluţia din Timişoara aşa cum a fost” (1997) şi „Revoluţia din Timişoara şi falsificatorii istoriei” (1999).

Născut la 30 iulie 1968 în Timişoara, în 1989 Adrian Kali era muncitor la IJPIPS. Acum este profesor de istorie şi a scris inclusiv cărţi despre revoluţia din 1989.

În 1989 urmăream evoluţia politică din ţările vecine prin intermediul televiziunilor iugoslavă şi ungară. Simţeam ca trebuie făcut şi la noi ceva. În perioada august-noiembrie 1989 am reuşit să dăm de furcă autorităţilor murdărind zidurile cu sloganuri anti-regim. Continuă lectura

Culisele revoluţiei (12). Măgureanu: La procesul Ceauşescu am fost doar martor, fără nici o implicare (video)

A 12-a parte a emisiunii „Culisele revoluţiei” difuzată în decembrie 2003 la TVR Timişoara. Invitaţi: Virgil Măgureanu (fost director SRI), Radu Tinu (fost adjunct al şefului Securităţii Timiş), Remus Avramescu (reporter la TV Belgrad, printre primii ziarişti străini care au transmis despre revoluţia din Timişoara), Miodrag Milin (istoric timişorean, autor al mai multor cărţi despre revoluţie), Constantin Chiticaru (maior în rezervă, fost membru al mişcării CADA), Florin Kovacs (avocat, cîştigător al unui proces de daune legat de revoluţie), Adrian Sanda (fost membru al Frontului Democratic Român, avea să devină apoi secretar de stat la SSPR din partea PSD), Tudorin Burlacu (deasemeni fost membru al Frontului Democratic Român), Sorin Oprea (lider al mulţimii în 16 decembrie 1989, şef al gărzii Frontului Democratic Român), Marius Mioc, Costel Bursuc (pe atunci preşedinte al Asociaţiei Luptătorilor Timişoreni Arestaţi în Revoluţie). Emisiunea era transmisă în direct în Piaţa Operei. Comentariile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele unsprezece părţi ale emisiunii:
Noi am mers cu gîndul „acum ori niciodată”.
Revoluţia n-a început de la Tokes. Enoriaşii au fost una, revoluţionarii au fost alţii
Acel scenariu cu aprilie ’90 care s-a vehiculat nu e atît de important
Să ne spună domnul Radu Tinu dacă şi-a realizat visul de a-l lovi peste coaie pe cheferist
În 18 decembrie Timişoara părea înfrîntă
Măgureanu: „Terorişti externi n-au putut fi probaţi şi există suficiente amănunte pentru a demonstra imposibilitatea existenţei unor asemenea terorişti”
În noaptea de 22 în Operă s-a făcut o pană de curent. A fost momentul în care colonelul Zeca a reuşit pentru prima dată să-şi introducă soldaţii printre noi
Măgureanu: „Nu exista nici o persoană din România care să facă parte din vreo înţelegere cu cineva din afară. O spun cu toată certitudinea”
În 1994 am cerut destituirea domnului Măgureanu datorită lipsei de profesionalism a raportului SRI despre revoluţie
Stănculescu n-a făcut o asemenea afirmaţie gogonată, cu 1000 de terorişti
Chiticaru: Armata nu avea puşti cu lunetă!

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

Căinţă şi sfidare – Nomenclatura comunistă în puşcărie. Nicu Ceauşescu, şeful arestaţilor. Ion Dincă îşi exprimă profunde regrete

Ziarul „Adevărul” din 19 ianuarie 1990 publica un dialog dintre ziaristul Sergiu Andon şi procurorul general al României Gheorghe Robu despre comportamentul în puşcărie a membrilor C.P.Ex. şi al copiilor familiei Ceauşescu. „Respectînd cerinţele de secret inerente urmăririi penale, ne-am interesat totuşi de comportamentul celor vinovaţi în noua lor calitate – de arestaţi – ştiut fiind că adevărata fire a persoanelor se dezvăluie cel mai bine în situaţii limită”, scrie ziarul.

Continuă lectura

Culisele revoluţiei (11). Chiticaru: Armata nu avea puşti cu lunetă! (video)

A 11-a parte a emisiunii „Culisele revoluţiei” difuzată în decembrie 2003 la TVR Timişoara. Invitaţi: Virgil Măgureanu (fost director SRI), Radu Tinu (fost adjunct al şefului Securităţii Timiş), Remus Avramescu (reporter la TV Belgrad, printre primii ziarişti străini care au transmis despre revoluţia din Timişoara), Miodrag Milin (istoric timişorean, autor al mai multor cărţi despre revoluţie), Constantin Chiticaru (maior în rezervă, fost membru al mişcării CADA), Florin Kovacs (avocat, cîştigător al unui proces de daune legat de revoluţie), Adrian Sanda (fost membru al Frontului Democratic Român, avea să devină apoi secretar de stat la SSPR din partea PSD), Tudorin Burlacu (deasemeni fost membru al Frontului Democratic Român), Sorin Oprea (lider al mulţimii în 16 decembrie 1989, şef al gărzii Frontului Democratic Român), Marius Mioc, Costel Bursuc (pe atunci preşedinte al Asociaţiei Luptătorilor Timişoreni Arestaţi în Revoluţie). Emisiunea era transmisă în direct în Piaţa Operei. Comentariile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele zece părţi ale emisiunii:
Noi am mers cu gîndul „acum ori niciodată”.
Revoluţia n-a început de la Tokes. Enoriaşii au fost una, revoluţionarii au fost alţii
Acel scenariu cu aprilie ’90 care s-a vehiculat nu e atît de important
Să ne spună domnul Radu Tinu dacă şi-a realizat visul de a-l lovi peste coaie pe cheferist
În 18 decembrie Timişoara părea înfrîntă
Măgureanu: „Terorişti externi n-au putut fi probaţi şi există suficiente amănunte pentru a demonstra imposibilitatea existenţei unor asemenea terorişti”
În noaptea de 22 în Operă s-a făcut o pană de curent. A fost momentul în care colonelul Zeca a reuşit pentru prima dată să-şi introducă soldaţii printre noi
Măgureanu: „Nu exista nici o persoană din România care să facă parte din vreo înţelegere cu cineva din afară. O spun cu toată certitudinea”
În 1994 am cerut destituirea domnului Măgureanu datorită lipsei de profesionalism a raportului SRI despre revoluţie
Stănculescu n-a făcut o asemenea afirmaţie gogonată, cu 1000 de terorişti

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

Urmările pe care le-au avut turnătoriile lui Gelu Voican Voiculescu

Alături de mine, de Asociaţia Victimelor Mineriadelor şi de Asociaţia „Adevăr şi Dreptate”, şi yoghinul Gregorian Bivolaru s-a hotărît să conteste în justiţie (linc) adeverinţa CNSAS care spune că fostul viceprimministru FSN-ist Gelu Voican Voiculescu nu ar fi fost colaborator al securităţii.

Gelu Voican Voiculescu s-a prezentat în presă ca un apărător a lui Gregorian Bivolaru, pe care l-ar fi descris Securităţii ca un om inofensiv, şi pe care în decembrie 1989 l-ar fi scos de la puşcărie. „La 28 dec. 1989, am intervenit personal la noul ministru de Interne, gen. Mihai Chiţac (numit cu o zi înainte, când s-a constituit guvernul revoluţionar provizoriu, Petre Roman), ca Gregorian Bivolaru să fie eliberat de îndată”, a declarat Gelu Voican ziarului Jurnalul Naţional (linc). În chemarea în judecată adresată Curţii de Apel Bucureşti, Gregorian Bivolaru înfăţişează altfel lucrurile: Continuă lectura

Culisele revoluţiei (10). Stănculescu n-a făcut o asemenea afirmaţie gogonată, cu 1000 de terorişti (video)

A 10-a parte a emisiunii „Culisele revoluţiei” difuzată în decembrie 2003 la TVR Timişoara. Invitaţi: Virgil Măgureanu (fost director SRI), Radu Tinu (fost adjunct al şefului Securităţii Timiş), Remus Avramescu (reporter la TV Belgrad, printre primii ziarişti străini care au transmis despre revoluţia din Timişoara), Miodrag Milin (istoric timişorean, autor al mai multor cărţi despre revoluţie), Constantin Chiticaru (maior în rezervă, fost membru al mişcării CADA), Florin Kovacs (avocat, cîştigător al unui proces de daune legat de revoluţie), Adrian Sanda (fost membru al Frontului Democratic Român, avea să devină apoi secretar de stat la SSPR din partea PSD), Tudorin Burlacu (deasemeni fost membru al Frontului Democratic Român), Sorin Oprea (lider al mulţimii în 16 decembrie 1989, şef al gărzii Frontului Democratic Român), Marius Mioc, Costel Bursuc (pe atunci preşedinte al Asociaţiei Luptătorilor Timişoreni Arestaţi în Revoluţie). Emisiunea era transmisă în direct în Piaţa Operei. Comentariile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele nouă părţi ale emisiunii:
Noi am mers cu gîndul „acum ori niciodată”.
Revoluţia n-a început de la Tokes. Enoriaşii au fost una, revoluţionarii au fost alţii
Acel scenariu cu aprilie ’90 care s-a vehiculat nu e atît de important
Să ne spună domnul Radu Tinu dacă şi-a realizat visul de a-l lovi peste coaie pe cheferist
În 18 decembrie Timişoara părea înfrîntă
Măgureanu: „Terorişti externi n-au putut fi probaţi şi există suficiente amănunte pentru a demonstra imposibilitatea existenţei unor asemenea terorişti”
În noaptea de 22 în Operă s-a făcut o pană de curent. A fost momentul în care colonelul Zeca a reuşit pentru prima dată să-şi introducă soldaţii printre noi
Măgureanu: „Nu exista nici o persoană din România care să facă parte din vreo înţelegere cu cineva din afară. O spun cu toată certitudinea”
În 1994 am cerut destituirea domnului Măgureanu datorită lipsei de profesionalism a raportului SRI despre revoluţie

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

Preschimbarea certificatelor, studiu de caz: Marin Oană şi Ion Suceavă

În februarie 2009 semnalam pe acest blog, în articolul SSPR sfidează Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor? (linc), cazurile ofiţerilor Marin Oană şi Ion Suceavă, care acţionaseră împotriva demonstranţilor în 21 decembrie 1989, dar după fuga lui Ceauşescu s-au pus în slujba FSN şi au dobîndit astfel certificate de revoluţionar. Conform art. 8 din Legea 341/2004, cei care au acţionat „sub orice formă” împotriva revoluţiei nu au dreptul la certificat de revoluţionar, de aceea mi-am exprimat părerea că atribuirea unor asemenea certificate către Marin Oană şi Ion Suceavă constituie o ilegalitate. Continuă lectura