Etichetă: Ştefan Guşă

Filmări din revoluție puse pe contul meu rumble (video)

Fiindcă youtube-ul e cenzurat și există și primejdia ca contul meu de acolo (linc), care a ajuns la peste 6000 de abonați și 5,7 milioane vizualizări (incluzînd filmările șterse) să fie șters, am hotărît ca încet-încet, cînd timpul îmi îngăduie, să pun filmările de acolo și pe platforme video mai puțin cenzurate, precum bitchute (linc) și rumble (linc). Pe platformele acestea alternative am pus filmări legate de subiectul c0vid, care nu sînt acceptate pe youtube, dar voi pune și filmările despre revoluția din 1989, care sînt majoritatea filmărilor de pe contul meu youtube. Filmările de pe youtube în majoritate au fost prezentate și pe acest blog. Deocamdată, iată filmări despre revoluție existente pe youtube, prezentate anterior și pe acest blog, dar care acum sînt disponibile și pe rumble:

Ilie Verdeț în 22 decembrie 1989:

Articol pe blog: https://mariusmioc.wordpress.com/2012/12/21/ilie-verdet-in-22-decembrie-1989/

George Șerban (1997): „Pe 22 decembrie nu s-a întîmplat nici o lovitură de stat”: Citește în continuare „Filmări din revoluție puse pe contul meu rumble (video)”

Dumitru Dincă: Securiști arestați duși la generalul Gușă, erau eliberați, apoi i-am văzut înarmați (video)

Dumitru Dincă, unul din revoluționarii din decembrie 1989 de la București, prezent atît în 21 decembrie în Piața Universității cît și în 22 decembrie, cînd a fost printre cei intrați în clădirea Comitetului Central, povestește în 1990 despre revoluție dar și despre evenimentele anului 1990 (manifestațiile din 12 ianuarie, 28 ianuarie, contramanifestațiile feseniste).

Transcriere înregistrare: Citește în continuare „Dumitru Dincă: Securiști arestați duși la generalul Gușă, erau eliberați, apoi i-am văzut înarmați (video)”

Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (18). Solicitarea intervenției militare din partea URSS

Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției”. Prezint acum partea legată de cererea de ajutor militar de la Uniunea Sovietică.

Vezi fragmentele anterioare ale rechizitoriului, comentate pe acest blog:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Diversiunea radio-electronică – componentă a inducerii în eroare
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Cazul Otopeni. Conduita inculpatului Rus Iosif – șeful Aviaţiei Militare
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Execuția fostului președinte Ceaușescu Nicolae
Clasarea cauzei față de anumiți făptuitori, bănuiți și părți civile. Disjungerea cauzei legată de avionul prăbușit în 28 decembrie 1989

În esență, acest fragment al rechizitoriului explică că s-a cerut ajutor militar sovietic, ceea ce constituie infracțiunea de trădare, dar răspunderea penală pentru această infracțiune e prescrisă.

În dimineața de 23 decembrie 1989 TVR a anunțat că s-a cerut ajutor militar sovietic. Acesta este un fapt cert, însă rămîne de lămurit a cui inițiativă a fost. Crainicul TVR George Marinescu nu putea avea inițiativa asta de capul său. Nimeni însă n-a recunoscut respectiva inițiativă, nici în cursul cercetării Parchetului, nici în fața Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” pe ale cărei cercetări se bizuie în mare parte rechizitoriul. Citește în continuare „Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (18). Solicitarea intervenției militare din partea URSS”

Rechizitoriul în procesul revoluției (13). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media

Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției”. Din capitolul „Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea)”, prezint acum subcapitolul „Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN”.

Vezi fragmentele anterioare ale rechizitoriului, comentate pe acest blog:

– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
Rechizitoriul în procesul revoluției (12). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”

În subcapitolul care urmează se vorbește despre dezinformarea făcută prin intermediul mijloacelor de informare în masă. Principala dezinformare a fost făcută prin televiziunea română (la pagina TVR în decembrie 1989 găsiți multe asemenea exemple). Aspectul cel mai important relevat în rechizitoriu este că în 22 decembrie 1989 „la orele 15:00, în biroul adjunctului directorului TVR (etajul XI), s-a instalat un grup militar de control şi cenzură a informaţiei ce urma a fi difuzată prin această instituţie. Comandamentul Militar a fost condus de gl. (r) Nicolae Tudor, impus în această funcţie de gl. lt. Stănculescu Atanasie Victor (ministrul apărării în acel moment), adjuncţii acestuia fiind cpt. de rang I Dumitrescu (Cico) Emil şi col. Oană Florea Marin”. Cu alte cuvinte, emisiunea TVR din 22 decembrie 1989 se împarte în perioade distincte: dimineața, cînd TVR era încă sub controlul lui Ceaușescu și s-a transmis comunicatul despre moartea lui Milea, după intrarea revoluționarilor în TVR pînă la ora 15, cînd a existat un relativ haos și spuneau revoluționarii ce voiau, și după ora 15, cînd Stănculescu instituie controlul militar la TVR, prin intermediul generalului Nicolae Tudor și al inculpatului Emil Dumitrescu poreclit Cico. Acest inculpat a murit în timpul urmăririi penale. Nu știu care e situația generalului Tudor. Citește în continuare „Rechizitoriul în procesul revoluției (13). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media”

Rechizitoriul în procesul revoluției (12). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”

Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției”. Din capitolul „Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea)”, prezint acum subcapitolul „Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN”.

Vezi fragmentele anterioare ale rechizitoriului, comentate pe acest blog:

– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României

În acest subcapitol sînt prezentate induceri în eroare care au contribuit la crearea psihozei teroriste efectuate de persoane din conducerea Ministerului Apărării Naționale. Vinovăția inculpaților civili din cadrul CFSN (Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu) provine din faptul că ei au acceptat această dezinformare. Însuși unul din inculpați – Gelu Voican Voiculescu – a declarat în 1994 la Comisia Senatorială că diversiunea „a făcut-o armata (…) lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie, că armata a fost, a făcut și a dres”. Citește în continuare „Rechizitoriul în procesul revoluției (12). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei””

Adina Anghelescu-Stancu – Interviu din 1991 cu generalul Nicolae Militaru

Pe internet găsesc un interviu (linc) dat de generalul Nicolae Militaru pentru Adina Anghelescu, în 1991, și publicat în revista „Baricada”. Reporterița scrie că a păstrat ciorna manuscrisului pe care sînt adnotări „făcute chiar de mîna generalului atunci cînd acesta a solicitat să vadă materialul înaintea publicării lui”. Generalul Militaru a murit în 1996 „în urma unui aşa-numit cancer galopant, la puţin timp după ce anunţase că va fi contracandidatul lui Ion Iliescu la Preşedinţia României”, scrie doamna Anghelescu. În fapt Militaru nu doar a anunțat că va fi contracandidatul lui Ion Iliescu la alegeri ci chiar a fost contracandidatul acestuia, dar a avut un număr nesemnificativ de voturi (0,22%) și a murit puțin după alegeri.

În contextul în care în rechizitoriul din dosarul revoluției se fac multe referiri la generalul Militaru, cred folositor să readuc în atenție acest interviu și cititorilor mei. În acest dosar al revoluției Nicolae Militaru nu a mai putut fi audiat, deci punctul lui de vedere cu privire la evenimente îl putem afla doar din asemenea interviuri date cînd încă mai trăia. Citește în continuare „Adina Anghelescu-Stancu – Interviu din 1991 cu generalul Nicolae Militaru”

Rechizitoriul în procesul revoluției (10). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN

Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției”. Încep acum capitolul „Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea)”. Fiindcă e un capitol mai lung, prezint acum primele 2 subcapitole ale acestuia – cel de introducere și cel legat de inducerea în eroare făcută nemijlocit de conducerea CFSN.

Vezi și episoadele anterioare din acest rechizitoriu:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
Preluarea puterii de către CFSN

Capitolul „Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea) este de fapt partea de rechizitoriu în care sînt explicitate faptele pe care se întemeiază trimiterea în judecată a inculpaților.

Primul subcapitol – introducerea – prezintă niște considerații teoretice cu privire la folosirea dezinformării și diversiunii. Sînt lucruri care se predau în Academiile Militare din multe țări, inclusiv România.

Se invocă, printre altele, „Manualul privind planificarea şi executarea inducerii în eroare a adversarului la nivelurile operativ şi tactic” – Ediţia 2013. Pentru puterea argumentației juridice, ar fi fost de preferat invocarea unui manual asemănător tipărit în perioada regimului ceaușist. Se invocă însă și „DO-5 – ordin privind mascarea obiectivelor şi acţiunilor militare la pace şi în situaţii de criză”. Nu se spune din ce an e ordinul acesta. Dacă este de dinainte de 1989, e un argument juridic bun. Citește în continuare „Rechizitoriul în procesul revoluției (10). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN”

Rechizitoriul în procesul revoluției (9). Preluarea puterii de către CFSN

Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției” printr-un nou episod, în care e descrisă preluarea puterii de către CFSN.

Vezi și episoadele anterioare din acest rechizitoriu:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
Revoluția în orașele României

În acest capitol Parchetul descrie preluarea puterii de către CFSN. Se face referire și la niște înregistrări video, pe care le-am prezentat și eu pe blog – de pildă la Pregătirile CFSN de preluare a puterii (video) – linc și la Ion Iliescu citeşte la TVR programul CFSN şi componenţa acestuia (linc). Se arată că la ora 16 din ziua de 22 decembrie 1989, Ion Iliescu însoțit de alte cîteva persoane (printre care generalul în rezervă Nicolae Militaru) s-a dus la sediul M.Ap.N. unde a fost recunoscut ca „noul comandant suprem al Forțelor Armate Române” de către cei aflați acolo, generali și ofițeri superiori din armată, dar și din Ministerul de Interne și din securitate, căci, zice Parchetul, se aflau atunci la M.Ap.N. și persoane din conducerea miliției și securității. Ion Iliescu a înființat atunci un „comandament unic militar și civil care avea să coordoneze inclusiv operațiunile militare, pe întregul teritoriu al țării”. Din capitolul precedent al rechizitoriului rezultă că la acea oră era liniște în țară din punct de vedere militar, poate cu excepția Sibiului. Citește în continuare „Rechizitoriul în procesul revoluției (9). Preluarea puterii de către CFSN”

Rechizitoriul în procesul revoluției (7). Principalele evenimente desfăşurate în intervalul orar 12:06 -16:00 din data de 22 decembrie 1989

Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției” printr-un nou episod, legat de evenimentele din București, în 22 decembrie 1989, după fuga lui Ceaușescu și pînă la orele 16.

Vezi și episoadele anterioare din acest rechizitoriu:

– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu

În acest fragment se descriu evenimentele de după fuga lui Ceaușescu (cînd se consideră că acesta a pierdut puterea), pînă la ora 16, cînd s-a consolidat „grupul Iliescu”. Au fost cucerite de revoluționari sediul securității, televiziunea și radioul. Deasemeni și în provincie revoluționarii au ocupat sediile comitetelor județene PCR, ale miliției și securității.

Puțin înainte de fuga președintelui din C.C., fratele său, generalul Ilie Ceaușescu, dăduse un ordin – notă telefonică – ca toate unitățile militare să acționeze conform stării de necesitate, dar această notă telefonică a fost primită numai de o parte dintre unități (după cum reiese din jurnalele acțiunilor de luptă și din declarația lui Victor Stănculescu).

În jurul orei 14,10 generalul Eftimescu transmite o notă telefonică prin care se poruncește tuturor unităților să se retragă în cazărmi și să execute doar ordinele primite de la Ministerul Apărării Naționale. Parchetul apreciază că acesta e momentul în care conducerea superioară a armatei a preluat prerogativele comandantului suprem Nicolae Ceaușescu.

La 5 minute după acest moment generalul Stănculescu trimite trupe la Televiziunea Română, iar mai tîrziu, pînă la orele 16, vor fi înconjurate cu trupe și alte obiective (sediul CC, Radiodifuziunea, Banca Națională, Casa Scînteii – unde erau redacțiile și tipografia multor ziare, Palatul Primăverii, mari întreprinderi din București). La acele momente în toată țara situația era calmă și astfel „nu existau motive întemeiate pentru reînarmarea trupelor și trimiterea lor în stradă”, explică Parchetul.

În sediul CC se încercau constituirea a diferite comitete revoluționare care să preia puterea. Iosif Dan a declarat că au fost vreo 14 guverne, „la fiecare etaj s-a făcut un guvern”. Din alte declarații reies și unii dintre cei care încercau să încropească o nouă putere: Ion Moțoi Chicideanu, Ilie Verdeț, Constantin Dăscălescu (prim-ministrul lui Ceaușescu), Dumitru Mazilu, Nicolae Dide.

La Televiziunea Română, după ce a fost cucerită de revoluționari, începînd cu ora 15 a fost instituit un comandament militar, în frunte cu generalul Nicolae Tudor și cu inculpatul Emil (Cico) Dumitrescu, care a avut drept scop „cenzura și controlul informațiilor”. Cu alte cuvinte, Televiziunea Română Liberă (cum se prezenta) nu a mai fost chiar așa de liberă după ora 15.

VI. Principalele evenimente desfăşurate în intervalul orar 12:06 -16:00 din data de 22 decembrie 1989 Citește în continuare „Rechizitoriul în procesul revoluției (7). Principalele evenimente desfăşurate în intervalul orar 12:06 -16:00 din data de 22 decembrie 1989”

Mircea Diaconu, despre participarea sa la revoluție: Pe domnul (Ion) Iliescu l-a adus Dumitru Iliescu… Diaconu plecase la teatru pentru că aveam spectacole… Am fost vicepreședinte al Alianței Civice (video)

Domnul Mircea Diaconu (actual candidat la președinția României) a dat, într-o filmare pusă pe facebook și youtube, explicații legate de participarea sa la revoluție și implicarea sa civică din anul 1990. Reproduc filmarea și pentru cititorii mei.

Vezi pe acest blog filmări din revoluția bucureșteană în care apare și Mircea Diaconu:
– Demisia lui Dăscălescu. 22 decembrie 1989
– Ilie Verdeţ în 22 decembrie 1989
– În clădirea CC al PCR, 22 decembrie 1989. Dăscălescu: La Timișoara am eliberat deținuții. Cetățean: Dacă în această anarhie nu se face ordine va fi lovitură de stat militară

Transcriere înregistrare: Citește în continuare „Mircea Diaconu, despre participarea sa la revoluție: Pe domnul (Ion) Iliescu l-a adus Dumitru Iliescu… Diaconu plecase la teatru pentru că aveam spectacole… Am fost vicepreședinte al Alianței Civice (video)”