Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Datele recensămîntului din 2014 din Republica Moldova Aprilie 3, 2017


Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova a dat publicității principalele rezultate ale recensămîntului populației și locuințelor (linc) făcut în această țară în 2014. Datele se referă la teritoriul controlat de guvernul de la Chișinău, adică fără zona separatistă nistreană.

În aprilie 2006, după ce Vladimir Voronin fusese ales a 2-a oară președinte al Republicii Moldova,  am scris un articol (linc) pe răposatul sait altermedia (acest blog încă nu exista pe atunci) în care analizam datele recensămîntului moldovenesc din 2004 și trăgeam concluzia: „în Basarabia (partea controlată de guvernul Republicii Moldova), timpul a început să curgă, încet dar sigur, în favoarea românilor”. Puțină lume m-a luat în serios, patrioții români fiind ocupați să plîngă cu privire la situația catastrofală de peste Prut, unde comuniștii antiromânului și prorusului Voronin dominau viața politică. Se știe că principalele preocupări ale adevăraților patrioți români sînt frica (de unguri, ruși, evrei, Soros, oculta mondială) și smiorcăiala cu privire la soarta cea crudă și nedreaptă pe care a suferit-o poporul nostru. Conform unei opinii larg răspîndite pe malurile Dîmboviței, cine nu manifestă destulă frică (de unguri, ruși, etc.) și nu se smiorcăie destul pentru suferințele poporului e un tip dubios, lipsit de patriotism, foarte posibil trădător de țară.

Datele ultimului recensămînt, recent publicate, confirmă tendința de românizare a Basarabiei (partea controlată de guvernul de la Chișinău) pe care o anticipam în 2006. Astfel, numărul celor care s-au declarat „moldoveni” sau „români” în 2014 a ajuns la 82,1%, față de 78% în 2004. Pentru a avea imaginea completă, să notăm că la ultimul recensămînt sovietic – din 1989 – moldovenii erau 64,5% din populația RSS Moldovenești, iar dacă excludem zona separatistă nistreană (pentru a avea date comparabile), proporția moldovenilor era de 69,9%. Așadar, în regiunea analizată, proporția minorităților etnice a scăzut în 25 de ani de la 30,1% la 17,9%. Lucian Boia ar putea scrie o carte pe subiectul ăsta (linc)!

Sînt mai mulți factori care au contribuit la aceste schimbări populaționale. În primul rînd a fost repatrierea unui mare număr de cetățeni care fuseseră colonizați în Basarabia în perioada sovietică. Aceasta a fost pricinuită nu de vreo politică antirusească a guvernelor de la Chișinău ci mai ales de dezastrul economic din anii ’90 realizat de guvernarea agrariană (altminteri, prietenoasă cu minoritatea rusă și cu destule nostalgii de tip sovietic). Mulți ruși și ucraineni colonizați aici în perioada sovietică s-au întors în locurile de baștină, unde se trăia totuși mai bine. Bineînțeles, sînt și mulți moldoveni plecați în Rusia pentru un trai mai bun, dar moldovenii n-au plecat în aceeași proporție. E ca și cînd ar veni un dezastru economic în Spania, și ar ajunge nivelul de trai în România mai mare decît cel din Spania. Dintre românii din Spania majoritatea s-ar întoarce în România, dar spaniolii de baștină doar într-o mică măsură ar emigra în România. Un efect îl are și reidentificarea unor persoane din familii mixte, care se declarau ruși în perioada sovietică că era la modă să fii rus, se declară acum moldoveni că e la modă să fi moldovean, și dacă va fi la modă să te declari român se vor declara români.

Față de 2004, proporția rușilor a scăzut de la 6% la 4,1% și cea a ucrainenilor de la 8,4% la 6,6%. Singura minoritate etnică în creștere procentuală sînt găgăujii (de la 4,4% la 4,6%), probabil din motiv că s-a înființat autonomia găgăuză, zonă în care e la modă să te declari găgăuz.

În cadrul majorității moldo-române a crescut simțitor proporția celor care se declară români. Dacă în 2004 se considerau de naționalitate română 2,2% dintre cei recenzați, iar de limbă maternă română 16,5%, acum proporțiile respective sînt de 7,0% respectiv 23,5%. Nu e vorba de vreo emigrare masivă de români în Republica Moldova, ci de persoane care la recensămintele anterioare se declarau de naționalitate „moldoveni” care vorbesc „limba moldovenească”, iar acum se declară români vorbitori de limbă română. Îmi mențin părerea exprimată în articolul sus-citat din 2006, că e doar o problemă de timp pînă cînd discuțiile despre existența așa-zisei limbi moldovenești vor dispărea.

Dacă neglijăm artificiala împărțire între limba moldovenească și cea română, limba maternă a locuitorilor Republicii Moldova (fără zona separatistă nistreană) este româna pentru 80,2% (76,5% în 2004), rusa pentru 9,7% (11,3% în 2004), ucraineana pentru 3,9% (5,5% în 2004), găgăuza pentru 4,2% (4,1% în 2004), bulgara pentru 1,5% (1,6% în 2004). Din punct de vedere al „limbii vorbite de obicei”, româna este folosită de 78,6% dintre cetățenii de peste Prut (75,2% în 2004), rusa de 14,5%, ucraineana de 2,7%, găgăuza de 2,7%, bulgara de 1,0%.

Concluzia pe care o trag în urma datelor recensămîntului este aceeași pe care o trăgeam în 2006: „în Basarabia (partea controlată de guvernul Republicii Moldova), timpul a început să curgă, încet dar sigur, în favoarea românilor”. Nici Vladimir Voronin, nici Igor Dodon nu vor schimba asta.

Mai citește:
Ultimele date ale recensămîntului din Republica Moldova (articol din 2006, în care comentam recensămîntul din 2004)
– Mircea Druc: „Cînd am venit la Bucureşti m-a şocat teama patologică faţă de ruşi”
– Propunere de curățire etnică a Transnistriei în folosul Rusiei dar pe cheltuiala României, prezentată propagandistic ca slujind ideea națională românească

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s