Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

1977. Planul securității de pătrundere în locuința lui Gelu Voican Voiculescu Aprilie 21, 2017


Actualizare 23 aprilie 2017: Introducere explicații pentru prescurtarea A.C.T.

Continui prezentarea de documente din dosarul de securitate a lui Gelu Voican Voiculescu, din seria de documente fără cenzurarea numelor pe care o practică CNSAS. În documentul alăturat este vorba de planul făcut de securitate pentru pătrunderea în locuința lui Voiculescu cu scopul instalării unui „post A.C.T.” (ascultare convorbiri telefonice). Nu știu ce e „post A.C.T.” (rog cititorii blogului care știu să lămurească) bănuiesc că este vorba de un dispozitiv de înregistrare a convorbirilor.

MINISTERUL DE INTERNE     STRICT SECRET
I.M.B. – SECURITATE               Exemplar nr.
213/BV                  Nr. 001673
27 iunie 1977

SE APROBĂ

[adnotare scrisă de mînă: – ap. pt. fotografiat
-Să nu lăsați urme
– Atenție la copiii din bloc
ss col. indescifrabil]

PLAN DE MĂSURI

pentru asigurarea pătrunderii în locuința obiectivului D.U.I. [dosarului de urmărire informativă] „Viorel”, pentru instalarea unui post A.C.T.

Locuința este amplasată într-un bloc nou construit din șos. Nicolae Titulescu nr. 163, bloc 20, scara B, ap. 46, sectorul 8.

Voiculescu Gelu Voican locuiește într-un apartament cu trei camere, proprietatea concubinei sale, Sandu Aurelia. Locuiesc împreună cu fiul concubinei sale Dinu Dan George, în vîrstă de 8 ani.

Voiculescu Gelu Voican lucrează în același birou cu Sandu Aurelia, în cadrul Întreprinderii geologice de prospecțiuni pentru substanțe minerale solide, în localul din șos. Kisselef nr. 2.

Pe perioada pătrunderii, asigurarea celor în cauză va fi efectuată la locul de muncă, cînd inginerul-șef al întreprinderii va analiza activitatea grupei de lucru din care fac parte cei doi.

[Adnotare scrisă de mînă: Atenție să nu descopere acțiunea, adică să fie f. verosimil și de esență]

Și în cazul în care Voiculescu Gelu Voican va intra în concediu, deoarece pînă pe 27 iunie 1977 a fost plecat în deplasare, va fi chemat la analiză de către inginerul șef, analiza referindu-se la zăcămîntul de substanțe minerale solide, unde Voiculescu a fost în deplasare.

Controlul acestei acțiuni va fi efectuat de către cpt. Bobocea Călin, care cunoaște obiectivul acțiunii și care va menține legătura cu noi, prin telefon.

Copilul Dinu Dan George, pe perioada vacanței, locuiește la mama lui Sandu Aurelia.

Din discuțiile purtate cu ofițerul de la Unitatea specială „F” a rezultat că cel în cauză nu o vizitează pe mama lui Sandu Aurelia, cînd aceasta este la serviciu. De asemenea, nu a rezultat că cheia apartamentului ar mai fi și la altă persoană.

Pe palier mai sînt amplasate trei apartamente, dintre care cel mai apropiat este locuit de Nigrim Mihaela, artistă la teatrul „Giulești”, împreună cu mama sa.

Ușa apartamentului familiei Nigrim nu este prevăzută cu vizor. Familia Nigrim s-a mutat recent în apartament (pînă în urmă cu două săptămîni, locuia familia Ciocan, inginer la Grivița Roșie).

Dat fiind faptul că Nigrim s-a mutat recent, nu întreține nici un fel de relații cu Voiculescu și nu este necesară asigurarea lor.

Din verificările efectuate nu au rezultat date din care am putea concluziona că Sandu Aurelia și Voiculescu Gelu ar întreține relații apropiate cu vecinii de pe palier, mai ales că blocul este nou. De aceea, considerăm că nu este necesară luarea unor măsuri de asigurare.

Pătrunderea va avea loc pe 29 iunie 1977, între orele 8,00-10,00, cînd vecinii sînt plecați la serviciu, iar copiii încă nu au început să iasă la joacă.

Împreună cu ofițerul de la unitatea specială „T”, în locuință va pătrunde maior Niță Grigore, și această echipă va fi înzestrată cu un aparat de radio STORNO.

Ofițerul care asigură pe Voiculescu Gelu și Sandu Lia va da un telefon, cînd totul este gata, la nr. 58.56.80. Acest telefon este al casei de întîlniri „GARA” situată la circa 5 minute de blocul 20. După primirea semnalului de la cpt. Bobocea Călin, se va trece la efectuarea pătrunderii.

Asigurarea la intrarea în bloc va fi efectuată de locot. major Bercaru Virgil, care cunoaște ambii locatari ai apartamentului, fără a fi cunoscut de aceștia și care va avea al doilea STORNO, pentru legătura cu cei ce intră în obiectiv.

Menționăm că s-a confecționat cheia apartamentului, a fost probată și funcționează.

Față de cele raportate mai sus, propunem a se aproba pătrunderea în vederea introducerii unui post A.C.T.

OFIȚER SPECIALIST II   Maior Niță Grigore

Locot. major Bercaru Virgil [semnătură]

DE ACORD

ȘEFUL SERVICIULUI colonel Olaru Constantin [semnătură]

Vezi alte documente din dosarul de la CNSAS a lui Gelu Voican Voiculescu:
Gelu “748000 de euro” Voican: “Despre faptul că falsific deconturile, în afară de şeful meu, mai cunoşteau majoritatea colegilor mei”
“Inculpatul Voiculescu Gelu Voican a dat dovadă de sinceritate în timpul urmăririi penale”
Analiză a Securităţii: “Voiculescu Gelu solicită sarcini pe linie SLOMR, menţionînd pe un ton de reproş că dacă nu-l folosim cîndva se va retrage undeva la ţară şi va creşte păsări”
Gelu Voican Voiculescu, chemat la securitate pentru un presupus plan de părăsire a ţării: “Contactul avut m-a îmbogăţit în viziunea mea asupra unor realităţi sociale, resimţind că realmente există preocuparea de a se veghea asupra destinelor oamenilor”
Gelu Voican Voiculescu, amintiri despre un cetăţean dominican
Securitatea, bănuitoare faţă de Gelu Voican Voiculescu
Istoria lui Gregorian Bivolaru “în toată intimitatea devenirii sale existenţiale”, scrisă pentru securitate de Gelu Voican Voiculescu
Gelu Voican explică securităţii: Gregorian Bivolaru e greu recuperabil prin reeducare. Numai un stagiu militar dur, făcut anume pentru a-l frînge, cu toate asprimile cîmpului de instrucţie la infanterie, l-ar putea lecui
Gelu Voican despre persoana care i-a adăpostit cărţi şi xeroxuri: “Discutînd pe marginea unor aspecte social-economice din ţară sau de ordin cultural, am reţinut că făcea unele aprecieri care puteau fi interpretate ca negative”
Paul Goma, în dosarul CNSAS a lui Gelu Voican Voiculescu
Securitatea despre Gelu Voican Voiculescu: “Se confirmă pe a treia linie că a deconspirat legătura cu organele de securitate”
Departamentul juridic al CNSAS a cerut declararea lui Gelu Voican Voiculescu drept colaborator al securităţii
Nota de constatare a CNSAS în cazul Gelu Voican Voiculescu
Raport al securităţii despre Gregorian Bivolaru
Spicuiri din dosarul CNSAS a lui Gelu Voican Voiculescu, despre Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei
Spicuiri din dosarul CNSAS a lui Gelu Voican Voiculescu, despre Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei (2)
Biblioteca lui Gelu Voican Voiculescu, confiscată şi apoi restituită de securitate
O zi din viaţa lui Gelu Voican Voiculescu
– Procesul Verbal al ședinței colegiului CNSAS în care s-a discutat cazul Gelu Voican Voiculescu
– Relațiile lui Gelu Voican Voiculescu cu Paul Goma (1)
– Relațiile lui Gelu Voican Voiculescu cu Paul Goma (2). Informatorul „Gigi”: „A relatat că-l cunoaște foarte bine pe Goma modul de cunoștiință fiind la un nivel foarte intim”
– 1968: Studenta Stoian și conferențiarul Niculescu dezvăluie activitatea subversivă a lui Gelu Voican Voiculescu

Mai citeşte despre evoluțiile de pînă acum din procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS:
Yoghinul Gregorian Bivolaru, descris pentru Securitate de Gelu Voican Voiculescu
Decizia CNSAS legată de Gelu Voican Voiculescu, atacată în instanţă din 2 părţi diferite
Evenimentul Zilei relatează despre contestarea în justiţie a adeverinţei CNSAS despre Gelu Voican Voiculescu
Urmările pe care le-au avut turnătoriile lui Gelu Voican Voiculescu
Procesul cu CNSAS şi Gelu Voican Voiculescu – amînat pentru 1 martie
Dosarul Gregorian Bivolaru contra CNSAS a fost conexat la dosarul Marius Mioc contra CNSAS şi Gelu Voican Voiculescu
Apărarea lui Gelu Voican (1). Lipsa calităţii procesuale active a lui Marius Mioc
Apărarea lui Gelu Voican (2). Lipsa calităţii procesuale pasive a lui Gelu Voican
Apărarea lui Gelu Voican (3). Lipsa calităţii de reprezentant a lui Bivolaru a avocatei Mîţu şi lipsa discernămîntului lui Gregorian Bivolaru
Apărarea lui Gelu Voican (4). Fondul chestiunii
Instanţa a rămas în pronunţare pe excepţii
Instanţa a respins excepţiile şi se va trece la judecarea fondului
Gelu Voican Voiculescu recuză judecătorul la procesul cu CNSAS. Procesul celor 748000 euro – amînat pe 21 noiembrie
Scor 6-0. Cererea de recuzare depusă de Gelu Voican Voiculescu a fost respinsă
Motivarea respingerii excepţiilor ridicate de Voican Voiculescu
Cererea de recuzare şi respingerea ei
Gelu Voican declară fals contractul avocaţial a lui Gregorian Bivolaru, obţinînd astfel o nouă amînare a procesului său
Cererea de înscriere în fals depusă de Gelu Voican Voiculescu – respinsă. Deasemeni, respinsă cererea mea pentru prezentarea restului filelor de la dosarul lui Gelu Voican
Gelu Voican Voiculescu cere suspendarea procesului legat de colaborarea cu securitatea. CNSAS refuză să-mi dea acces la dosarul original a lui GVV
Cererea de suspendare respinsă. Voican Voiculescu a depus o nouă cerere de recuzare
A 2-a cerere de recuzare depusă de Gelu Voican Voiculescu – respinsă. Ce alte procese a mai avut GVV
A 3-a cerere de recuzare a judecătorului Ionel Radu
Gelu Voican Voiculescu, amendat cu 700 lei. Cererea de recuzare – respinsă
Motivele amendării lui Gelu Voican Voiculescu, cel care era cît p-aci să ajungă secretar de stat la SSPR
Instanţa a amînat pronunţarea pe 11 septembrie
Nouă amînare în procesul cu Gelu Voican şi CNSAS: 25 septembrie
Concluziile mele scrise şi soluţia primei instanţe
Sentinţa din procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS
Recursul în procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS – reprogramat pentru 4 martie 2014
Interviu despre procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS (video)
Recursul lui Gregorian Bivolaru în procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS
Procesul cu CNSAS şi Gelu Voican Voiculescu – amînat pentru 16 septembrie. Cerere de intervenţie a unor asociaţii
Procesul cu Gelu Voican Voiculescu și CNSAS – trimis spre rejudecare
ÎCCJ: Stabilirea calităţii de colaborator al securităţii necesită administrarea unui probatoriu complet
Gelu Voican Voiculescu cere revizuirea deciziei ÎCCJ din procesul legat de colaborarea sa cu securitatea
Dovezile a căror înfăţişare a fost dispusă de instanţă
Am mai primit 3,8 kg documente din dosarul de securitate a lui Gelu Voican Voiculescu
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie respinge cererea de revizuire formulată de Gelu Voican Voiculescu
Procesul cu CNSAS şi Gelu Voican Voiculescu – amînat pe 22 septembrie. S-a cerut audierea ca martor a ofiţerului de securitate Moisă
Nouă amînare în procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS
Concluziile mele scrise la procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS
– Curtea de Apel București: Informațiile furnizate de Gelu Voican Voiculescu securității nu îndeplinesc cumulativ condițiile de denunțare de activități potrivnice regimului și de a urmări îngrădirea drepturilor omului
Recursul în procesul cu Gelu Voican Voiculescu și CNSAS

Alte articole despre Gelu Voican Voiculescu:
De aniversarea revoluţiei, Gelu Voican ne serveşte minciuni proaspete
Agenda Zilei: Un ziar care refuză să dea dezminţiri (între timp ziarul respectiv a dispărut de pe piaţă)
Gelu Voican Voiculescu: Gîndul meu se îndreaptă spre cei disimulaţi sub infracţiuni de drept comun. Să se revizuiască situaţiile judiciare! TVR decembrie 1989 (video)
Tribunalul Bucureşti confirmă că Gelu Voican Voiculescu a fost un borfaş de drept comun. Noi aberaţii conspiraţioniste în “Adevărul”
CPRD respinge contestaţia mea legată de Ion Iliescu şi amînă soluţionarea contestaţiilor legate de Gelu Voican Voiculescu şi Constantin Aldescu
Osîndirea lui Gelu Voican Voiculescu din 1985. „Inculpatul a falsificat deconturile prezentînd în 10 cazuri acte justificative nereale”
Hotărîrea Tribunalului Bucureşti cu privire la Gelu Voican Voiculescu, în procesul celor 748000 de euro
Ziarul „Libertatea” dezinformează despre Gelu Voican Voiculescu

 

3 Responses to “1977. Planul securității de pătrundere în locuința lui Gelu Voican Voiculescu”

  1. Constantin Dobre Says:

    Marius Mioc spune: ” În documentul alăturat este vorba de planul făcut de securitate pentru pătrunderea în locuința lui Voiculescu cu scopul instalării unui „post A.C.T.”. Nu știu ce e „post A.C.T.” (rog cititorii blogului care știu să lămurească)”

    A.C.T. – Ascultarea Convorbirilor Telefonice. In mod sigur In locuinta lui Voiculescu se afla un post telefonic pentru uz personal si prin instalarea ACT-lui se dorea ascultarea convorbirilor telefonice.

    In cazul meu, ne-dispunand de telefon in locuintele mele din Valea Jiului (inainte de stramutare) si Craiova (dupa stramutare) au folosit T.O. – Tehnica Operativa (Instalaţii de ascultare, înregistrare (audio şi video) sau interceptare, în incinte sau în spaţii deschise, a căror utilizare constituia profilul de muncă al Unitatii Speciale „T”) si „F” – Filaj (Supravegherea directă a deplasărilor unei persoane între diverse locaţii, operaţiune efectuată de cadre specializate ale Securităţii, aparţinând Unităţii Speciale „F”).

    Daca prezinta interes si se doreste pot reveni cu INDEXUL DE TERMENI ŞI ABREVIERI
    CU UTILIZARE FRECVENTĂ ÎN DOCUMENTELE SECURITĂŢII.

    • mariusmioc Says:

      Mulțumesc. Am introdus explicația în articol.

      • Constantin Dobre Says:

        Nici-o problema.

        Pentru cine intereseaza, public mai jos:

        1.INDEXUL DE TERMENI ŞI ABREVIERI
        CU UTILIZARE FRECVENTĂ ÎN DOCUMENTELE SECURITĂŢI *

        2. INDICATIVELE CENTRALE SI LOCALE ALE UNITATILOR SECURITATII, de la inffintare pana la disparitie in decembrie 1989 *

        INDEX DE TERMENI ŞI ABREVIERI
        CU UTILIZARE FRECVENTĂ ÎN DOCUMENTELE SECURITĂŢII

        A.C. – Angajat Civil (în unităţile militare).

        A.C.T. – Ascultarea Convorbirilor Telefonice.

        A.I. – Acţiune informativă sau de urmărire a unei persoane.

        A.S. – Arhiva Siguranţei.

        A.T.S. – Ascultare Telefonică Specială.

        A.V. – Acţiune de verificare, constând în supravegherea sau urmărirea unei persoane pe o perioadă limitată de timp (3-6 luni), pentru clarificarea unor suspiciuni sau verificarea unor informaţii de primă sesizare. Rezultatele acestui tip de supraveghere informativă erau consemnate de regulă într-o mapă de verificare (vezi şi M.V.). Dacă se considera necesar, închiderea mapei de verificare se putea face şi prin trecerea la o formă superioară de supraveghere, dosarul de urmărire informativă (vezi D.U.I.).

        A.Z.S. – Adventişti de Ziua a Şaptea.

        ABANDONARE – Excluderea unei surse din reţeaua informativă. Ca şi recrutarea sau introducerea în reţea, abandonarea unui informator era motivată şi consemnată într-un raport (propunere de abandonare sau de excludere din reţea) supus aprobării superiorilor ierarhici. Motivele cele mai frecvente care justificau abandonarea unei surse erau lipsa posibilităţilor informative, deconspirarea legăturii cu Securitatea, refuzul de a mai furniza informaţii, încheierea stagiului militar (în cazul soldaţilor recrutaţi de organele de contrainformaţii militare) sau dobândirea calităţii de membru de partid. În acest ultim caz, sursa putea continua să colaboreze cu Securitatea numai cu aprobarea conducerii organizaţiei locale a P.C.R. şi fără parcurgerea procedurilor standard, valabile în cazul unui dosar de reţea.

        AGENTURĂ – Reţea informativă, compusă din totalitatea surselor aflate în legătura unui ofiţer sau a unei unităţi a Securităţii la un moment dat.

        ANGAJAMENT – Document scris prin care o persoană se obliga să furnizeze, în mod organizat, conspirat şi secret, date şi informaţii de interes pentru Securitate. Prin semnarea Angajamentului se oficializa statutul de colaborator (informator, rezident sau gazdă casă de întâlniri) pe care o persoană îl prelua de bună voie (atunci când recrutarea se făcea „pe baza sentimentelor patriotice”) sau prin constrângere, prin „mijloace compromiţătoare” sau şantaj. Circumstanţele în care era semnat angajamentul de colaborare cu Securitatea se consemnau detaliat în rapoartele ofiţerilor. De regulă, o dată cu semnarea Angajamentului sursa prelua şi un nume conspirativ, pe care îl putea stabili de comun acord cu lucrătorul de Securitate. Preluarea / predarea unui informator în legătura altei unităţi (impusă de schimbarea domiciliului, a locului de muncă etc.), sau reactivarea la un anumit interval de timp după abandonare sau după excluderea din reţea era însoţită uneori şi de semnarea unui nou Angajament. În cazurile în care persoana ezita să semneze acest document, sau respectarea textului standard era contraindicată, recrutarea se putea finaliza şi în lipsa Angajamentului scris, sau textul lui se reformula, făcându-se referire la păstrarea confidenţialităţii discuţiilor cu ofiţerul. Motivele pentru care includerea persoanei în reţea se făcea fără semnarea unui Angajament trebuiau consemnate în raportul privind modul cum a decurs recrutarea. Semnarea Angajamentului era obligatorie în cazul persoanelor recrutate „pe bază de material compromiţător”, caz în care în textul acestuia se menţionau şi faptele incriminate.
        Deşi este un element esenţial în definirea noţiunii de colaborator sau informator, Angajamentul nu reprezintă totuşi o condiţie suficientă, nefiind urmat întotdeauna şi de furnizarea efectivă de informaţii. Reciproca este de asemenea valabilă, fiind frecvente situaţiile în care Securitatea a preluat în mod secret informaţii cu valoare operativă de la persoane nerecrutate după formula standard, prin semnarea unui Angajament. Angajamentul semnat la recrutare nu trebuie confundat cu documentele (purtând acelaşi titlu) prin care persoanele eliberate din detenţie, anchetate sau avertizate de Securitate se obligau să nu comunice nimănui date şi informaţii privind arestul sau desfăşurarea anchetei.

        AVERTIZARE – măsură operativă cu scop preventiv, de intimidare sau descurajare, prin care persoane urmărite de Securitate pentru atitudini, opinii sau fapte incompatibile cu ideologia oficială erau determinate să-şi recunoască vinovăţia şi să îşi asume în scris adoptarea unei alte conduite pe viitor. Avertizarea putea avea loc la sediul organelor de Securitate sau la locul de muncă, în cazul din urmă impunându-se prezenţa ofiţerului alături de cea a martorilor (persoane din conducerea întreprinderii sau din structurile P.C.R., colegi de serviciu, membri ai familiei etc.). Modul în care a decurs avertizarea se consemna detaliat în rapoartele ofiţerilor, iar reacţia persoanei după aplicarea acestei măsuri era de asemenea monitorizată şi consemnată în documente.

        B.I.D. – Biroul de Informatică şi Documentare. Compartiment corespondent al Centrului de Informatică şi Documentare (vezi şi C.I.D.), înfiinţat la nivelul unităţilor locale (inspectoratele judeţene) ale Securităţii şi care îndeplinea aceleaşi atribuţii privind completarea şi gestionarea sistemului de evidenţe.

        B.L. (sau B.O.L.) – Bază de Lucru (sau Bază Operativă de Lucru). Cuprindea persoanele aflate într-o formă generală de supraveghere, anterioară deschiderii unei acţiuni de verificare (vezi A.V.) sau de urmărire informativă (vezi D.U.I.), despre care se primiseră informaţii de primă sesizare sau care fuseseră semnalate ca prezentând interes pentru Securitate.

        CANDIDAT LA RECRUTARE – Persoană studiată şi selectată de ofiţerul de Securitate în vederea recrutării. Selectarea unui candidat la recrutare se făcea după un studiu prealabil (numit uneori şi „punctare”), urmărindu-se îndeplinirea mai multor criterii, între care posibilităţile informative ale persoanei, disponibilitatea de a colabora, riscul de a desconspira legătura cu Securitatea, identificarea unor posibile elemente de constrângere sau şantaj care puteau fi folosite în cazul unui refuz etc. Calitatea de „candidat la recrutare” era atribuită de ofiţer fără a fi adusă la cunoştinţa persoanei vizate. Documentele privind studiul pentru recrutare se păstrau în dosarul de reţea chiar dacă recrutarea candidatului nu mai avea loc.

        CARTOTECA GENERALĂ DOCUMENTARĂ – Evidenţă sau bază de date centralizată, organizată în cadrul Centrului de Informare şi Documentare (C.I.D.) şi al inspectoratelor judeţene ale Ministerului de Interne, conţinând fişe-tip cu informaţii privitoare la mai multe categorii de persoane care la un moment dat au prezentat interes pentru organele de Securitate: persoane supravegheate informativ, persoane incluse în reţeaua informativă, cei condamnaţi pentru infracţiuni de competenţa Securităţii, cunoscuţi cu antecedente politice sau penale, care au făcut obiectul unor măsuri de prevenire, care au cerut aprobarea de a pleca temporar sau definitiv din ţară, care aveau rude sau relaţii în străinătate, care au solicitat aprobarea căsătoriei cu un cetăţean străin etc. Nu figurau în cartoteca generală documentară persoanele aflate în primele 30 de zile de verificare după primirea unei informaţii de primă sesizare şi soldaţii în termen recrutaţi de organele de contrainformaţii militare.

        CASĂ CONSPIRATIVĂ – Apartament sau imobil deţinut sau utilizat în mod conspirativ de Securitate pentru întâlnirile ofiţerilor cu informatorii sau pentru rezolvarea altor sarcini operative.

        CASĂ DE ÎNTÂLNIRI – Locuinţă, birou sau spaţiu pus temporar la dispoziţia organelor Securităţii în urma unui acord scris cu proprietarul, chiriaşul sau utilizatorul curent, pentru întâlniri conspirative ale ofiţerilor cu informatorii sau rezidenţii din reţea. Persoanele care acceptau o astfel de convenţie cu Securitatea deveneau gazde case de întâlniri.

        C.E. – Corespondenţă Externă.

        C.I. – Contrainformaţii.

        C.I. – Corespondenţă Internă.

        C.I.E. – Centrul de Informaţii Externe. Unitate centrală a Securităţii, menţionată în documente şi cu indicativul numeric U.M. 0544 în perioada 1978-1989, având în subordine mai multe subunităţi (U.M. 0195, U.M. 0282, U.M. 0225, U.M. 0503, U.M. 0525, U.M. 0107 etc.). La nivelul inspectoratelor judeţene funcţionau Grupele Operative Teritoriale 0544 (G.O.T. 0544), păstrând aceleaşi atribuţii şi fiind coordonate de unitatea centrală.

        C.I.S. – Cheltuieli Informative Speciale. Operaţiuni de decontare a unor sume de bani dintr-un fond special gestionat de Securitate (fondul C.I.S.), având ca destinaţie recompensarea unor surse din reţeaua informativă sau plata altor servicii (transport, cheltuieli de protocol) sau cheltuieli ocazionale.

        C.M. – Colonie de Muncă.

        COLABORATOR – Persoană recrutată de Securitate cu respectarea aceloraşi proceduri ca în cazul altor categorii de surse, având însă posibilităţi limitate sau ocazionale de a furniza informaţii de interes operativ. Colaboratorul putea fi trecut în categoria superioară a informatorilor sau dimpotrivă, în cea inferioară a persoanelor de sprijin, în funcţie de valoarea rezultatelor obţinute, a informaţiilor la care avea acces sau de aptitudinile dovedite pe parcursul relaţiei cu ofiţerul.

        CONTROLUL SECRET AL CORESPONDENŢEI. Măsură operativă folosită curent de Securitate, constând în interceptarea corespondenţei private prin intermediul unităţilor specializate: Serviciul „F” (1956 – 1967), Direcţia XII (1967-1968), Direcţia IX (1968-1972), Direcţia VI (1972-1973) şi Unitatea Specială „S” (1973-1989). Controlul corespondenţei se folosea atât în acţiunile de urmărire, cât şi în cele de verificare a persoanelor recrutate, scrisorile fiind transcrise şi repuse în circuitul poştal, sau reţinute şi arhivate în dosar în original, în funcţie de conţinutul lor şi de interesul operativ pe care-l prezentau.

        C.P.P. (sau C.P.) – Cod de Procedură Penală (sau Cod Penal).

        C.R. – Contrarevoluţionar (în special sub forma „condamnat c. r.”).

        C.S.S. – Consiliul Securităţii Statului (în perioada 1967-1978).

        CUNOAŞTERE PERSONALĂ – Studiu anterior introducerii unei persoane în reţeaua informativă, constând în contactul direct între ofiţer şi candidatul la recrutare, prilej cu care se evaluau aptitudinile şi potenţialul acestuia din urmă. Rezultatele cunoaşterii personale se consemnau într-un raport detaliat, la finele căruia se propunea introducerea în reţea sau dimpotrivă, se constata faptul că persoana „nu corespunde”. În ambele situaţii, documentele privind rezultatele cunoaşterii personale se arhivau în dosarul de reţea.

        D.A. – DOSAR DE ANCHETĂ (vezi şi FOND PENAL).

        DECONSPIRARE – Divulgarea, voită sau involuntară, a secretului colaborării cu Securitatea, a unor acţiuni operative sau identităţi sub acoperire. Obligaţia păstrării conspirativităţii era prevăzută explicit în textul Angajamentului semnat de persoanele recrutate, iar încălcarea acestei reguli atrăgea după sine scoaterea sursei din reţea (sau abandonarea). Totodată, asumarea unei false identităţi de către ofiţer sau de către cei introduşi în reţeaua informativă (rezidenţi sau informatori) constituia o metodă frecventă de pătrundere într-un mediu supravegheat şi de culegere de informaţii. În cazul ofiţerilor, regula conspirării surselor era valabilă atât în relaţia cu persoanele din afara sistemului, cât şi în interiorul acestuia, impunând restricţii în privinţa menţionării persoanelor care făceau parte din reţeaua proprie în documentele destinate altor unităţi.

        DESTRĂMARE (A ANTURAJULUI) – Măsură operativă cu scop preventiv şi de combatere a acţiunilor împotriva regimului, urmărind întreruperea sau încetarea legăturilor dintre anumite persoane urmărite, care aveau opinii şi interese comune sau care frecventau aceleaşi medii.

        DEZINFORMARE – Măsură operativă constând în diseminarea intenţionată a unor informaţii denaturate sau false într-un anumit mediu, prin intermediul surselor din reţeaua informativă sau al ofiţerilor, pe baza unui plan bine stabilit şi supus în prealabil aprobării superiorilor ierarhici. De regulă, dezinformarea avea ca scop compromiterea unei persoane sau crearea unei reputaţii false, pregătirea sau contracararea unor evenimente sau acţiuni, promovarea intereselor conducerii partidului sau statului român, pe plan intern sau extern. După reformarea administrativă a Ministerului de Interne în 1967, acţiunile de dezinformare au fost coordonate de Serviciul „D”, ca unitate specializată.

        D.G.I.E. – Direcţia Generală de Informaţii Externe în perioada 1963-1972. Ca unitate militară, e consemnată în documente şi sub indicativele U.M. 0123 /I şi U.M. 0755. Anterior anului 1963, atribuţiile acestei unităţi
        centrale au fost executate de Direcţia I, iar după 1972 a preluat denumirea de Direcţia de Informaţii Externe (D.I.E.), având indicativul U.M. 0920.

        D.G.I.I. – Direcţia Generală de Informaţii Interne.

        D.G.S.P. – Direcţia Generală a Securităţii Poporului (în perioada 1948-1951).

        D.G.S.S. – Direcţia Generală a Securităţii Statului (în perioada 1951-1956).

        D.S.S. – Direcţia Generală a Securităţii Statului (în perioada 1978-1989).

        D.G.T.O. – Direcţia Generală de Tehnică Operativă.

        D.O. – Domiciliu Obligatoriu.

        D.O. (sau D.P.) – DOSAR DE OBIECTIV (sau DOSAR DE PROBLEMĂ). Cuprinde materiale privind supravegherea informativă a unor instituţii sau grupuri mari de persoane, prin acţiuni operative de largă acoperire orientate tematic („artă-cultură”, „învăţământ” sau „tineret studios”, „culte-secte”, „evazionişti” etc.) sau în funcţie de profilul instituţiilor sau unităţilor economice de interes pentru Securitate. Dosarele de problemă se deschideau la propunerea unităţilor centrale de profil, cu aprobarea Ministrului de Interne, iar dosarele de obiectiv se deschideau la propunerea şefilor de unităţi, pentru instituţiile sau întreprinderile din raza de competenţă. Aceste dosare erau arhivate în FONDUL DOCUMENTAR (vezi F.D.).

        D.P. – Dosar Personal sau de Reţea. Cuprinde totalitatea materialelor privitoare la o persoană inclusă în reţeaua informativă, indiferent de calitatea în care aceasta a fost recrutată (colaborator, informator, rezident, gazdă casă de întâlniri). Materialele furnizate de sursă (notele informative) se arhivau în original în mapa anexă (vezi M.A.), iar copiile acestora se exploatau, de regulă, în dosarele persoanelor care constituiau subiectul informării. În primii ani de funcţionare a Securităţii, denumirea „dosar personal” desemna dosarul de urmărire, în vechea accepţiune folosită de Siguranţa Statului înainte de 1945. Arhivarea acestui tip de dosare se făcea în FONDUL DE REŢEA (vezi F.R.).

        D.S. – Deschiderea încuietorilor în vederea realizării pătrunderilor secrete în locuinţă sau birou.

        D.S.S. – Departamentul Securităţii Statului.

        D.U.I. – Dosar de Urmărire Informativă. Cuprinde documentele emise de Securitate pe parcursul supravegherii unei persoane sau a unui grup, consemnând aplicarea unor măsuri operative mai complexe decât cele utilizate în cazul verificării (vezi şi A.V. sau M.V.). Deschiderea şi, respectiv, închiderea unui dosar de urmărire informativă erau aprobate de şefii unităţilor centrale sau locale ale Securităţii, de locţiitorii acestora sau de şefii serviciilor. În cazul membrilor de partid, pentru deschiderea unui d.u.i. era necesară şi aprobarea conducerii organizaţiei locale a P.C.R. Arhivarea acestei categorii de dosare se făcea în FONDUL INFORMATIV (vezi F.I.).

        D.V. (vezi şi M.V.) – Dosar de Verificare (sau Mapă de Verificare).

        EVAZIUNE – Trecerea ilegală a frontierei de stat. Prevenirea tentativelor de trecere frauduloasă a frontierei constituia o „linie de muncă” de sine stătătoare, fiind supravegheate informativ atât persoanele suspectate ca având „intenţii de evaziune”, cât şi cele condamnate pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei, după executarea pedepsei şi punerea în libertate.

        EVIDENŢA OPERATIVĂ – Bază de date organizată la nivel central (vezi C.I.D.) şi la nivelul unităţilor locale (vezi B.I.D.), cuprinzând fişe tipizate cu informaţii despre persoanele, obiectivele sau problemele care la un moment dat au prezentat interes pentru organele de Securitate. Organizarea şi gestionarea evidenţei operative s-a aflat în sarcina Serviciului C în perioada 1956-1972, şi a Centrului de Informatică şi Documentare (C.I.D.) în perioada 1972-1989.

        EXPLOATARE ÎN ORB – Metodă operativă constând în culegerea de informaţii sub acoperirea unei identităţi false. Obţinerea unor informaţii prin metoda exploatării în orb era obligatoriu consemnată ca atare în documente.
        „F” – Filaj. Supravegherea directă a deplasărilor unei persoane între diverse locaţii, operaţiune efectuată de cadre specializate ale Securităţii, aparţinând Direcţiei „F” (1951-1956), Direcţiei a VII-a (1956-1967), Direcţiei a IX-a (1967-1972) sau Unităţii Speciale „F” (1973-1989; vezi şi U.S.). De regulă, filajul ca metodă operativă avea ca scop identificarea relaţiilor („legăturilor”) unor persoane care prezentau interes pentru Securitate, sau prevenirea unor acţiuni (vizitarea reprezentanţelor diplomatice străine, contactarea cetăţenilor străini etc.).

        F.C. – FOND CORESPONDENŢĂ. Era destinat arhivării corespondenţei operative între unităţile Securităţii sau între acestea şi alte instituţii ale statului, conţinând de asemenea condici şi evidenţe de registratură, cereri şi memorii ale unor persoane fizice sau juridice adresate Ministerului de Interne, precum şi alte documente cu conţinut similar.

        F.D. – FOND DOCUMENTAR. Era destinat arhivării dosarelor de obiectiv sau de problemă (vezi D.P. sau D.O.).

        F.F. – Fotografierea şi /sau Filmarea unor momente operative în cadrul acţiunilor de urmărire.

        F.I. – FOND INFORMATIV. Era destinat în principal arhivării dosarelor de urmărire informativă (vezi D.U.I.) sau a mapelor de verificare (vezi M.V.), dar şi a altor documente rezultate din supravegherea informativă în cadrul dosarelor de obiectiv sau de problemă.

        F.N. – FĂRĂ NUMĂR. Notaţie folosită în antetul unor documente care erau emise de Securitate fără a fi înregistrate în evidenţele operative. Apare frecvent în cazul dosarelor surselor membri P.C.R., care nu se arhivau potrivit normelor specifice.

        F.P. – FOND PENAL sau de URMĂRIRE PENALĂ. Era destinat arhivării dosarelor instrumentate pe numele persoanelor cercetate pentru infracţiuni de competenţa organelor de profil ale Securităţii, a dosarelor de penitenciar şi a mapelor de evidenţă a bunurilor.

        F.R. – FOND REŢEA. Era destinat arhivării dosarelor personale (vezi D.P.), a dosarelor de reţea şi a mapelor anexă ale persoanelor care au făcut parte din reţeaua informativă. În acest fond se clasau şi materialele privitoare la persoanele studiate pentru recrutare, dar care au refuzat în cele din urmă colaborarea cu Securitatea. Din acest motiv, simpla menţiune a existenţei unui dosar în fondul de reţea pe numele unei persoane nu atestă transmiterea efectivă de informaţii către Securitate şi, implicit, deţinerea calităţii de colaborator.

        G.C.I. – GAZDĂ CASĂ DE ÎNTÂLNIRI. Persoana care, pe baza unui acord prealabil cu ofiţerul, accepta să îşi pună la dispoziţie domiciliul sau, după caz, biroul de la locul de muncă, pentru întâlniri cu informatorii, rezidenţii sau alte persoane din reţea, precum şi pentru rezolvarea altor sarcini operative curente. Gazda casei de întâlniri nu participa la aceste acţiuni şi nu cunoştea identitatea persoanelor introduse în domiciliul său. Pentru a fi recrutate în calitate de gazde case de întâlniri erau preferate persoanele necăsătorite, care locuiau singure, lipseau mult timp de la domiciliu şi prezentau garanţii în privinţa respectării conspirativităţii. Nu se recrutau ca gazde case de întâlniri cetăţeni străini aflaţi pe teritoriul României sau persoane „cunoscute cu probleme operative de securitate”.

        G.O.T. – GRUPĂ OPERATIVĂ TERITORIALĂ. Compartiment înfiinţat la nivelul inspectoratelor judeţene sau al altor unităţi locale ale Securităţii, având aceleaşi atribuţii ca unitatea centrală care îl coordona (de exemplu, Grupa Operativă Teritorială 0544, coordonată de C.I.E. sau U.M. 0544).

        I.C.D.T. – Interceptarea Convorbirilor şi Discuţiilor Interioare prin Intermediul Telefonului.

        I.C.E. – Interceptarea Corespondenţei Externe.

        I.C.H. – Interceptarea Camerelor de Hotel.

        I.C.I. – Interceptarea Corespondenţei Interne.

        I.C.T. – Interceptarea Convorbirilor Telefonice.

        I.D.E.B. – Interceptarea Discuţiilor prin Intermediul Emiţătorilor Alimentaţi la Baterie.

        I.D.M. – Interceptarea Discuţiilor prin Microfoane.

        I.D.E.R. – Interceptarea Discuţiilor prin Intermediul Emiţătorilor la Reţea.

        INFORMATOR – Persoană cu aptitudini şi disponibilităţi pentru culegerea de informaţii şi care, în mod organizat, conspirat şi secret culegea date de interes pentru Securitate, transmiţându-le ofiţerului sau rezidentului şi acţionând sub îndrumarea directă a acestuia. Informatorii erau introduşi în reţea după un studiu prealabil şi erau abandonaţi în situaţiile în care se deconspirau (voit sau accidental), nu mai aveau acces la date cu valoare operativă („nu mai aveau posibilităţi”), se eschivau sau refuzau să transmită informaţii. Dacă scoaterea din reţea nu era considerată oportună, puteau fi trecuţi la o încadrare inferioară (de persoană de sprijin sau gazdă casă de întâlniri). În primii ani de funcţionare a Securităţii s-au utilizat şi categoriile „informatori necalificaţi” sau „informatori calificaţi”, pentru a distinge între sursele mai slabe şi cele care dovedeau calităţi personale, posibilităţi operative mai mari şi o atitudine ofensivă în culegerea de informaţii.

        I.S.M.B. – Inspectoratul de Securitate al Municipiului Bucureşti (cu indicativul numeric U.M. 0224 în 1968 şi U.M. 0696 în perioada 1968-1972). A funcţionat şi sub denumirile de Inspectoratul Municipiului Bucureşti – Securitate (I.M.B.S., în perioada 1972-1982) şi Securitatea Municipiului Bucureşti (S.M.B., în perioada 1982-1989).

        I.T.I. – Interceptarea Convorbirilor Telefonice Internaţionale.

        I.T.T. – Interceptarea Transmisiunilor Telex.

        ÎN ATENŢIE – Expresie cu sens echivoc, folosită de ofiţeri pentru a desemna faptul că o persoană prezenta interes pentru Securitate, fie în calitate de urmărit, fie în calitate de sursă sau candidat la recrutare. În ambele cazuri, sintagma „în atenţie” era folosită pentru a asigura, în interiorul structurii Securităţii, conspirativitatea acţiunii operative în care era inclusă persoana respectivă.

        LEGĂTURĂ PERSONALĂ – Relaţie conspirativă stabilită de comun acord între ofiţer şi persoana introdusă în reţeaua informativă. Modul în care aveau loc contactele dintre ofiţer şi sursă se consemna de regulă într-un raport privind sistemul de legătură. Legătura personală era directă, atunci când se realiza nemijlocit între ofiţerul de Securitate şi sursă, şi indirectă atunci când era intermediată de rezident. Preluarea informaţiilor de la sursele din reţea se putea face şi prin legătură impersonală (folosindu-se adrese, diverse ascunzători sau containere conspirative, căsuţe poştale, coduri de comunicare convenţională în scris sau telefonic etc.).

        LEGENDĂ – Scenariu fictiv transmis de ofiţer unui civil, cu scopul de a conspira acţiuni sau persoane care acţionau sub acoperire. De regulă, legenda era pregătită ca variantă de retragere în cazul eşuării unei tentative de recrutare şi se consemna în raportul cu propunerea de includere a persoanei în reţeaua informativă.

        LUCRĂTOR OPERATIV – Ofiţer de Securitate.

        M.A. – Mapă Anexă. Parte a dosarului personal (numit şi dosar de reţea sau de informator), în care se arhivau materialele informative în original (notele informative redactate de sursă şi rapoartele informative redactate de ofiţer pe baza informaţiilor primite verbal de la sursă), însoţite de o evidenţă a întâlnirilor realizate şi a modului în care au fost exploatate informaţiile.

        MARŞRUTIZARE – Termen folosit în primii ani de funcţionare a Securităţii, însemnând dirijarea informatorilor într-un anumit mediu, pentru îndeplinirea unor sarcini specifice trasate de ofiţer.

        M.D.P. – Membru de Partid.

        M.S.V. – Muncă Silnică pe Viaţă.

        M.V. – Mapă de Verificare. Formă de arhivare a documentelor rezultate în urma unei acţiuni de verificare, întreprinsă de Securitate asupra unei persoane (vezi şi A.V.).

        N.B. – Nota Biroului.

        N.L. – Nota Lucrătorului.

        N.O. – Nota Ofiţerului.

        OBIECTIV – Persoană, grup de persoane sau instituţie în supravegherea informativă a Securităţii.

        PERSOANĂ DE ÎNCREDERE / PERSOANĂ OFICIALĂ – Persoană care, fără a fi recrutată oficial, sprijinea Securitatea la solicitarea ofiţerilor, participând la realizarea anumitor sarcini operative (ca influenţarea pozitivă, dezinformarea, destrămarea anturajului etc.). Îndeplinirea unor astfel de sarcini de către persoana de încredere sau persoana oficială devenea posibilă prin natura atribuţiilor de serviciu, funcţia sau poziţia pe care o ocupa în cadrul unei ierarhii, contactele sau prestigiul său într-un anumit mediu profesional.

        PERSOANĂ DE SPRIJIN – Persoană care, pe baza unui instructaj general putea furniza informaţii cu valoare operativă mai scăzută sau putea îndeplini anumite sarcini privind operaţiuni de filaj, investigaţii la domiciliu etc. Persoanele de sprijin se foloseau în special pentru obţinerea informaţiilor de primă sesizare, privind situaţii sau fapte de interes pentru Securitate.

        POST ACOPERIT – Incintă (imobil, locuinţă, birou) de unde ofiţerii de Securitate puteau efectua supravegherea (în special filajul) unor persoane urmărite.

        POST DESCOPERIT – Spaţiu deschis (de regulă loc public) folosit de ofiţerii de Securitate pentru supravegherea unor persoane sau a unor instituţii în timpul acţiunilor operative.

        REACTIVARE / REACTIVIZARE – Reluarea colaborării cu Securitatea în cazul unei surse anterior abandonate sau scoase din reţea. Reintroducerea unei persoane în reţeaua informativă era posibilă cu aprobarea conducătorului compartimentului sau unităţii din care făcea parte ofiţerul (autorul propunerii de reactivare) şi cu condiţia ca abandonarea să nu fi avut loc datorită deconspirării sursei sau refuzului de a furniza informaţii.

        RECRUTARE – Procesul prin care o persoană stabilea o relaţie conspirativă cu Securitatea, angajându-se în scris (vezi Angajament) sau verbal să transmită în mod organizat şi secret date şi informaţii de interes, sub îndrumarea ofiţerului. Modul în care a decurs recrutarea se consemna obligatoriu într-un raport, în care se precizau şi circumstanţele în care persoana a acceptat să colaboreze: de bună voie („pe baza sentimentelor patriotice”), prin constrângere sau şantaj („pe baza materialelor compromiţătoare”).

        REZIDENT – Persoană introdusă în reţeaua informativă nu doar pentru a furniza date de valoare operativă, ci mai ales pentru a coordona sau dirija surse mai slab pregătite (din categoria persoanelor de sprijin sau a colaboratorilor sau a informatorilor necalificaţi), preluând o parte din sarcinile ofiţerului de legătură. Rezidenţii se recrutau de preferinţă din rândul membrilor de partid sau a ofiţerilor în rezervă şi numai în cazuri excepţionale din rândul informatorilor fără apartenenţă politică. Rezidentul nu putea efectua recrutări (ci doar studiul prealabil introducerii de noi surse în reţea) şi nu avea acces la date complete privind reţeaua informativă din sectorul în care activa.

        REŢEA INFORMATIVĂ –Totalitatea surselor aflate în legătura unui ofiţer sau a unei unităţi a Securităţii la un moment dat. Definiţiile diverselor categorii de persoane care au alcătuit această structură, considerată a fi principalul instrument de lucru în munca operativă, au variat în timp, păstrându-se însă ca noţiuni de bază cele de colaborator, informator, rezident, persoană de sprijin şi gazdă casă de întâlniri.

        SARCINA „S” – interceptarea corespondenţei interne sau externe (folosită în documentele emise după 1973. Vezi şi Unitatea Specială „S”).

        SARCINA „T” – utilizarea tehnicii operative (a microfoanelor sau altor mijloace de ascultare / înregistrare. Folosită în documentele emise după 1973. Vezi şi Unitatea Specială „T”).

        S.I.G. – Supraveghere informativă generală (şi în varianta prescurtată supraveghere informativă). Formă primară de urmărire, desfăşurată asupra unei persoane sau a unui grup pe o perioadă limitată de timp (de regulă 30 de zile), pentru clarificarea unor suspiciuni sau verificarea unor informaţii de primă sesizare.

        S.I.P. – Supraveghere informativă cu prioritate. Acţiune de urmărire desfăşurată cu predilecţie asupra unei persoane, membră a unui grup sau a unei comunităţi care făcea obiectul unei acţiuni operative la un moment dat.
        S.O. – Supravegherea obiectivelor prin Sondă Optică.

        SURSĂ – Termen generic care desemna o persoană inclusă în reţeaua informativă sau care furniza informaţii Securităţii. În situaţiile în care se preluau informaţii de la persoane neintroduse în reţea, dar contactate de ofiţer în virtutea funcţiei pe care o deţineau sau a atribuţiilor de serviciu, apare şi în varianta „sursă oficială”, respectiv, „sursă neoficială”. De asemenea, în afară de persoane, termenul „sursă” putea desemna şi alte mijloace operative folosite pentru obţinerea de informaţii: Sursa „S” pentru interceptarea corespondenţei, Sursa „T” pentru tehnica operativă etc.

        T.G. – Temniţă Grea.

        „TEOFIL” – Nume conspirativ al tehnicii operative.

        T.O. – Tehnică Operativă. Instalaţii de ascultare, înregistrare (audio şi video) sau interceptare, în incinte sau în spaţii deschise, a căror utilizare constituia profilul de muncă al următoarelor unităţi: Direcţia a VII-a (în perioada 1948-1951), Serviciul „T” (în perioada 1956-1967), Direcţia Generală Tehnico-Operativă şi de Înzestrare (D.G.T.O.I., în perioada 1967-1972), D.G.T.O. (Direcţia Generală de Tehnică Operativă, în perioadă 1972-1973), Unitatea Specială „T” (în perioada 1973-1989).

        T.V. – Supravegherea obiectivelor prin televiziune în circuit închis.

        U.C.O.S. – Uneltire Contra Ordinii Sociale.

        U.I. – Urmărire Informativă (vezi şi D.U.I. sau Supraveghere Informativă).

        U.M. – Unitate Militară.

        U.S. – Unitate Specială. Componentă a structurii Securităţii înfiinţată la nivel central în 1973, specializată în executarea anumitor operaţiuni, cum ar fi: interceptarea corespondenţei (Unitatea Specială „S”), interceptarea convorbirilor telefonice şi utilizarea tehnicii operative (Unitatea Specială „T”), interceptarea transmisiilor în eter, în special ale posturilor de radio considerate ostile regimului comunist (Unitatea Specială „R”), şi lupta antiteroristă (Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă – U.S.L.A.).

        INDICATIVELE UNITĂŢILOR CENTRALE ALE SECURITĂŢII

        Profil de muncă
        Unitate
        Indicativ
        Perioadă

        Direcţia a VIII-a
        UM 0123 / O
        1956-1962

        Direcţia a IV-a
        UM 0123 / O
        1963-1967

        Direcţia a XIII-a
        UM 0651
        1968-1972

        Anchete / Cercetări penale

        Direcţia a VI-a
        UM 0638
        1972-1989

        Detaşamentul Special de Intervenţie Antiteroristă

        UM 0625 / RP
        1975-1977

        Antiterorism

        USLA
        UM 0620
        1977-1989

        Direcţia a II-a

        UM 0805
        1967-1972

        Contrainformaţii economice

        Direcţia a II-a
        UM 0617
        1972-1989

        Direcţia a V-a

        UM 0123 / C
        1953-1967

        Direcţia a IV-a
        1967-1972

        Contrainformaţii militare

        Direcţia a IV-a
        UM 0632
        1972-1989

        Direcţia a II-a

        UM 0123 / U
        1953-1967
        1967-1972

        Contraspionaj

        Direcţia a III-a
        UM 0625
        1972-1989

        Serviciul C
        UM 0123 / E
        1953-1967

        Serviciul C
        UM 0768
        1967-1972

        Evidenţe
        CID
        UM 0680
        1972-1989

        Direcţia a IV-a
        1949-1953

        Direcţia a VII-a

        UM 0123 / P
        1953-1967

        Direcţia a IX-a
        UM 0123 / P
        1967

        Direcţia a IX-a
        UM 0193
        1967

        Direcţia a XII-a
        UM 0193
        1968

        Direcţia a XII-a
        UM 0716
        1968-1972

        Direcţia a IX-a
        1972-1973

        Filaj şi Investigaţii
        Unitatea Specială F (filaj şi investigaţii până în 1976; filaj, 1976-1989, investigaţiile fiind preluate de Serviciul F din IMBS / SMB)
        UM 0672
        1973-1989

        Direcţia I
        UM 0123 / I
        1953-1963

        DGIE
        UM 0123 / I
        1963-1967

        DGIE
        UM 0755
        1967-1972

        DIE
        UM 0920
        1972-1978

        Informaţii externe

        CIE
        UM 0544 (cu subunităţi ca UM 0195, UM 0282, UM 0225, UM 0503, UM 0525, UM 0107)
        1978-1989

        Direcţia a III-a
        UM 0123 / T
        1953-1967

        Direcţia I
        UM 0729
        1967-1972

        Informaţii interne

        Direcţia I
        UM 0610
        1972-1989

        Serviciul F
        UM 0123 / B
        1956-1967
        Direcţia a XII-a
        1967-1968

        Direcţia a IX-a (din DGTO)
        1968-1972

        Direcţia a VI-a (din DGTO)
        1972-1973

        Interceptarea corespondenţei
        Unitatea specială S
        UM 0647
        1973-1989

        Serviciul TO / Serviciul T / Direcţia T
        1955-1964 ??
        Direcţia a V-a
        1972-1973

        Interceptarea convorbirilor telefonice şi tehnică operativă

        Unitatea Specială T
        UM 0639
        1973-1989

        Interceptare transmisii eter (în special posturile de radio ostile)
        Unitatea Specială R
        UM 0659
        ? -1989

        Paşapoarte

        Direcţia pentru paşapoarte, evidenţa străinilor şi controlul trecerii frontierei
        UM 0200
        1972-1989

        Direcţia Lagăre şi Colonii de Muncă
        1953-1955

        Direcţia Penitenciare, Lagăre şi Colonii de Muncă
        1955-1957

        Penitenciare

        Direcţia Generală a Penitenciarelor şi Coloniilor de Muncă
        1958-1964

        Securitate şi gardă demnitari
        Direcţia a V-a
        UM 0666
        1978-1989

        INDICATIVELE UNITĂŢILOR TERITORIALE (1949-1968)

        Direcţia Regională Argeş / Piteşti
        UM 0336

        Direcţia Regională Bacău
        UM 0176

        Direcţia Regională Braşov / Stalin
        UM 0198

        Direcţia Regională Bucureşti
        În paralel a funcţionat unitatea de securitate teritorială a capitalei: Direcţia de Securitate a Oraşului Bucureşti / Capitalei (viitoare ISMB)
        UM 0349

        Direcţia Regională Cluj
        UM 0203

        Direcţia Regională Constanţa / Dobrogea
        UM 0274

        Direcţia Regională Craiova / Oltenia
        UM 0113

        Direcţia Regională Galaţi
        UM 0288

        Direcţia Regională Hunedoara Deva
        UM 0293

        Direcţia Regională Iaşi
        UM 0119

        Direcţia Regională Maramureş

        Direcţia Regională Mureş / Autonomă Maghiară

        Direcţia Regională Oradea / Crişana
        UM 0386

        Direcţia Regională Ploieşti
        UM 0379

        Direcţia Regională Suceava
        UM 0239

        Direcţia Regională Timişoara / Banat
        UM 0232

        INDICATIVELE UNITĂŢILOR TERITORIALE (1968-1989)

        Bucureşti: ISMB (1968)

        ISMB (1968-1972)
        IMBS (1972-1982), apoi SMB (1982-1989)
        UM 0224
        UM 0696
        UM 0800

        IJ Alba
        UM 0804

        IJ Arad
        UM 0817

        IJ Argeş
        UM 0830

        IJ Bacău
        UM 0837

        IJ Bihor
        UM 0846

        IJ Bistriţa-Năsăud
        UM 0855

        IJ Botoşani
        UM 0867

        IJ Braşov
        UM 0879

        IJ Brăila
        UM 0886

        IJ Buzău
        UM 0896

        IJ Caraş-Severin
        UM 0906

        IJ Călăraşi
        UM 0948

        IJ Cluj
        UM 0916

        IJ Constanţa
        UM 0757

        IJ Covasna
        UM 0772

        IJ Dâmboviţa
        UM 0792

        IJ Dolj
        UM 0924

        IJ Galaţi
        UM 0931

        IJ Giurgiu
        UM 0936

        IJ Gorj
        UM 0943

        IJ Harghita
        UM 0951

        IJ Hunedoara
        UM 0958

        IJ Ialomiţa
        UM 0984

        IJ Iaşi
        UM 0947

        IJ Maramureş
        UM 0927

        IJ Mehedinţi
        UM 0797

        IJ Mureş
        UM 0776

        IJ Neamţ
        UM 0765

        IJ Olt
        UM 0919

        IJ Prahova
        UM 0911

        IJ Satu Mare
        UM 0902

        IJ Sălaj
        UM 0890

        IJ Sibiu
        UM 0883

        IJ Suceava
        UM 0874

        IJ Teleorman
        UM 0860

        IJ Timiş
        UM 0850

        IJ Tulcea
        UM 0842

        IJ Vâlcea
        UM 0824

        IJ Vaslui
        UM 0684

        IJ Vrancea
        UM 0810

        * SURSA: saitul CNSAS


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s