Dr. Wolfgang Wodarg despre isteria coronavirusului: „Regele e gol” (video)

Actualizare 7 aprilie 2020: S-a adăugat subtitrare în română și pe clipul de pe youtube. Trebuie s-o activați. Sînt subtitrări în română, bulgară, italiană, ucraineană, le activați de la rotița din josul ecranului.

Un medic german, Wolfgang Wodarg, își spune părerea despre coronavirus. În germană, cu subtitrare în engleză, și tălmăcire făcută de mine în română după subtitrarea în engleză.

 

Tălmăcire:
0:04 Wolfgang Wodarg: Trebuie să vă spun ceva despre molima cu coronavirus pe care se spune că o avem chiar acum. Întîi m-am gîndit că această înșelătorie publicitară se va sfîrși, dar a crescut atît de mult încît trebuie s-o analizăm cu atenție. Am lucrat ca medic și am condus un departament de sănătate. Am avut propriul meu sistem de monitorizare pentru gripă. În fiecare an am văzut cum mulți oameni se îmbolnăvesc într-o zonă de 150000 de locuitori. În fiecare an în lume apar noi feluri de viruși, pentru că virușii trebuie să se schimbe. Dacă aceeași viruși ar reveni anul următor, sistemul nostru imunitar i-ar recunoaște și nu vor putea să ne îmbolnăvească și să se înmulțească. Așa că în mod regulat ei trebuie să se schimbe cîte puțin și ăsta e motivul pentru care avem noi variante ale acestor viruși în fiecare an. Există aproximativ 100 de feluri de viruși care se schimbă constant. Pînă acum, nu ne-a prea păsat care virus a pricinuit această gripă, sau boală, sau cum vreți s-o numiți. Dar s-au făcut investigații de-a lungul mai multor ani în Glasgow. Acolo au încercat să folosească testele disponibile – asta înseamnă că ei n-au testat toate cele 100 de feluri de viruși, ci numai cei pentru care aveau teste disponibile. Așa că au verificat poate 8 sau 10 viruși și coronavirușii au fost totdeauna printre cei testați.
1:36 Aici sînt rezultatele de la Glasgow. Au verificat între 2005 și 2013 care viruși apar la boli respiratorii. Aceste coloane colorate sînt virușii. Partea verde se referă la coronaviruși, care mereu au apărut. În bolile respiratorii coronavirușii în mod normal sînt între 7% și 15%, sau între 5% și 14%, totdeauna aceste numere variază. Așadar, e firesc că o mare parte dintre viruși sînt coronaviruși.
2:10 Ce s-a întîmplat? În China, în Wuhan, este cel mai mare laborator pentru viruși din întreaga Chină. Așadar, acolo sînt o mulțime de experți în problemă, care se ocupă cu ea toată ziua. Wuhan este un oraș mare, 11 milioane de locuitori, spitale mari, unități mari de terapie intensivă. Totdeauna sînt acolo oameni cu pneumonie, care au nevoie de ventilație artificială… sute de persoane. Și ei au făcut teste pe cîțiva pacienți, mai puțini de 50, verificînd virușii pe care aceștia i-au avut și examinînd acești viruși în laborator. Și au găsit un fel nou de virus. Asta le-a atras atenția. Cînd un virusolog găsește ceva de acest fel el pune descoperirea într-o bază de date globală. Această bază de date e disponibilă pentru oamenii de știință din întreaga lume, și din Berlin, de pildă. În Berlin au verificat și comparat această nouă apariție în baza de date și au încercat să creeze un test pentru a măsura acest nou fel de coronavirus. Apoi domnul Drosten a trimis un protocol către Organizația Mondială a Sănătății, și a fost admis acolo foarte repede. În mod obișnuit, un test e considerat un produs medical și trebuie să fie validat. Asta înseamnă că trebuie să fie verificat foarte precis. Ce spune acest test? Ce măsoară el? Testul menționat a fost dezvoltat la clinica Charite. Dar pentru că nu exista nici un test validat și se iscase o mare panică, s-a hotărît să fie folosit pretutindeni. Și atunci domnul Drosten a pos la dispoziție testul.
3:44 Desigur, un virusolog nu poate să spună dacă un virus e primejdios sau nu. El poate doar să spună „acest virus e diferit”, „avem un test pentru el”. Dar este acest virus primejdios, domnule Drosten? Cum ar putea el să știe? El ar avea nevoie de mai multe date epidemiologice bazate pe observațiile despre cît de bolnavi devin oamenii. Cît de repede se însănătoșesc? Sînt mai multe victime decît înainte? De asta este important să te uiți la datele din anii de dinainte și să le compari. Să te uiți la procentul de mortalitate pentru a vedea cîți oameni au murit din pricina virusului. Atunci cînd te uiți pentru un anume virus, de pildă pentru coronavirus, poți să verifici întreaga populație. Ceea ce vei găsi este că între 8% și 10% dintre oameni vor avea cîte un fel de virus care îi va face bolnavi. Dar dacă verifici între cei care se prezintă la doctor pentru a lămuri cine e bolnav, și dacă verifici spitalele și îți iei eșantionul de acolo, atunci desigur vei găsi încă și mai multe persoane cu rezultate pozitive la infectare cu coronavirus. Ca să spunem așa, depinzînd de ce proporție de populație verifici, dacă verifici întreaga populație, pacienții din sala de așteptare, oamenii din spitale ori pacienții în stare foarte gravă de la terapie intensivă care sînt în pragul morții, te poți aștepta să găsești între 7 și 15% coronaviruși de fiecare dată cînd faci un test. Totuși, dacă au murit din pricina coronavirusului ori datorită altui virus în timp ce aveau și coronavirus nu poate fi stabilit cu siguranță. Așadar, cînd te uiți la mortalitatea din Italia trebuie să cunoști de unde au fost eșantioanele testate. Unde și cum au fost folosite acele puține teste disponibile? Dacă au fost folosite în spital în cazurile grave, atunci desigur mortalitatea rezultată de coronavirus crește. Asta arată așa datorită grupului specific care a fost examinat. Mortalitatea specifică unei boli este procentajul de morți în rîndul celor care au fost infectați cu acea boală. Cu privire la bolile respiratorii acute sezoniere, cunoscute sub numele de gripă, mortalitatea este de 0,1%, ceea ce deja e maxim. Asta înseamnă că o persoană din o mie de locuitori care se îmbolnăvesc de gripă moare, în fiecare iarnă. Așadar acum trebuie să vedem dacă acest număr a crescut datorită coronavirusului. Pentru Germania, fără gripă ar fi cu 20000 pînă la 30000 de morți mai puține. Asta e numită mortalitate de exces. Noi știm că coronavirusurile sînt între 5% și 14% dintre toate virusurile care provoacă gripă. Hai să zicem 10%. Să presupunem că în anii de dinainte i-am fi testat pe toți pacienții grav bolnavi din spitale de coronavirus, ceea ce desigur nu s-a întîmplat. Ne-am aștepta ca între 2000 și 3000 de persoane care au murit de gripă în fiecare an să fi avut și coronavirus. Și încă sîntem departe de aceste numere.
7:40 Se pare că e un caz cînd virusologii au creat ceva foarte senzațional și cu creația lor au impresionat guvernul chinez. Guvernul chinez a făcut ceva foarte mare din asta. Dintr-odată a devenit foarte important din punct de vedere politic, ieșind complet din cadrul virusologic. Dintr-odată au fost instalate echipamente de recunoaștere facială la aeroporturi, febra era măsurată. Termometrul clinic a controlat traficul pe străzile chinezești. Și asta a fost atît de semnificativ încît a dus la consecințe internaționale. Politicienii trebuie să se ocupe de problemă, să ia o poziție. Atunci virusologii au intrat iar în joc. Guvernele au întrebat proprii lor virusologi și ei au confirmat că virusul e un lucru despre care să te îngrijorezi și au propus să se dezvolte teste pentru a ajuta la măsurarea virusului, ca în China. Ceva s-a țesut în jurul acestei povești. O rețea de informații și opinii s-a dezvoltat în unele grupuri de experți. Și politicienii s-au îndreptat spre aceste grupuri, care începuseră toate acestea, și au absorbit această rețea, au devenit parte a ei. Aceasta a făcut ca politicienii care se bizuie pe aceste argumente în timp ce folosesc aceste argumente pentru a evalua cine trebuie să fie ajutat, să se determine măsurile de siguranță și ce anume trebuie îngăduit. Toate aceste hotărîri au provenit din acele argumente. Asta înseamnă că a devenit foarte greu pentru critici să spună: „Stop. Nu e nimic deosebit”. Asta îmi amintește despre basmul cu regele care se plimba fără haine. Și doar un copil mic a îndrăznit să spună „regele e gol!”. Toți cei de la curte, din jurul guvernului și întrebînd guvernul pentru sfaturi, findcă ei singuri n-au de unde să știe, toți s-au conformat și s-au alăturat curentului general. Deasemeni, politicienii sînt curtați de mulți oameni de știință. Oameni de ștință care vor să fie importanți în politică pentru că au nevoie de bani pentru instituțiile lor. Acești oameni de știință se alătură curentului principal și își vor și ei partea lor. „Și noi putem să ajutăm”, „Am făcut o aplicație”, „Avem un program pentru asta”. Așadar, sînt mulți oameni care spun „vrem să ajutăm și noi” pentru că vor să cîștige bani din asta și să devină importanți. Ce lipsește în acest moment este o gîndire rațională asupra problemei. Trebuie să ne punem întrebări precum: „De unde știm că acest virus e primejdios?”, „Cum a fost înainte?”, „N-am avut ceva asemănător și anul trecut?”, „Este ceva nou?”. Asta lipsește. Și regele e gol.

Mai citește:
– Gripa aviară şi problemele prefectului Ovidiu Drăgănescu
– Noul cod fiscal pregătește un dezastru pentru bugetul sistemului medical românesc

• Probleme internaţionale
• Statul Maximal